8.12.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 439/29


Acțiune introdusă la 2 septembrie 2014 – Micula și alții/Comisia

(Cauza T-646/14)

(2014/C 439/40)

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamanți: Ioan Micula (Oradea, România), S.C. European Food SA (Drăgănești România), S.C. Starmill Srl (Drăgănești), S.C. Multipack Srl (Drăgănești), Viorel Micula (Oradea) (reprezentanți: K. Hobér, J. Ragnwaldh, T. Pettersson, E. Gaillard și Y. Banifatemi, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanții solicită Tribunalului:

anularea Deciziei C(2014) 3192 final din 26 mai 2014 adoptată în cadrul procedurii de ajutor de stat SA.38517 (2014/NN) – Micula/România (executarea hotărârii arbitrale ICSID), prin care se dispune ca România să suspende orice acțiune care poate conduce la executarea sau la punerea în aplicare a hotărârii arbitrale din 11 decembrie 2013 a Tribunalului arbitral constituit pe lângă Centrul Internațional pentru Reglementarea Diferendelor relative la Investiții în cauza Ioan Micula, Viorel Micula și alții/România (cauza ICSID nr. ARB/05/20), întrucât Comisia consideră că executarea hotărârii arbitrale constituie un ajutor de stat ilegal, până la momentul în care Comisia va adopta o decizie finală cu privire la compatibilitatea ajutorului de stat cu piața internă;

acordarea cheltuielilor de judecată efectuate de reclamanți.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanții invocă două motive.

1.

Primul motiv, întemeiat pe necompetență

Dreptul Uniunii nu este aplicabil în acest caz, iar Comisia nu are competența de a adopta o decizie potrivit articolului 11 alineatul (1) din Regulamentul nr. 659/1999. Decizia Comisiei nu ia în considerare faptul că, potrivit dreptului internațional, România este obligată să execute fără întârziere hotărârea arbitrală ICSID și că obligațiile asumate de România în temeiul dreptului internațional prevalează asupra obligațiilor asumate în temeiul dreptului Uniunii. Decizia Comisiei încalcă articolul 351 alineatul (1) TFUE și articolul 4 alineatul (3) TUE, în care sunt recunoscute și sunt protejate obligațiile României rezultate din Convenția privind ICSID și din Tratatul bilateral încheiat între Suedia și România privind investițiile.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe o vădită eroare de drept și de apreciere

Comisia a săvârșit o eroare de drept prin faptul că a calificat executarea hotărârii arbitrale ICSID drept o nouă măsură de ajutor de stat și prin faptul că a încălcat încrederea legitimă a reclamanților. Întreaga decizie a Comisiei se întemeiază pe prezumția falsă că executarea hotărârii arbitrale ICSID constituie un ajutor de stat potrivit dreptului Uniunii. Hotărârea arbitrală ICSID nu conferă un avantaj economic reclamanților, nu constituie o măsură selectivă, nu reprezintă o măsură voluntară imputabilă României și nu denaturează sau nu amenință să denatureze concurența.