13.10.2014   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 361/27


Acțiune introdusă la 20 august 2014 – Primo Valore/Comisia

(Cauza T-630/14)

2014/C 361/41

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamant: Primo Valore (Roma, Italia) (reprezentant: M. Moretto, avocat)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

Constatarea faptului că, prin faptul că nu a supus la vot comitetului de reglementare, în aplicarea procedurii prevăzute la articolul 5a alineatele (1)-(4) din Decizia 1999/468/CE, un proiect de măsură care vizează reexaminarea anexei V punctul 2 din Regulamentul nr. 999/2001 (1) și potrivit căreia toate materialele cu riscuri specificate originare dintr-un stat membru trebuie îndepărtate și distruse chiar dacă statul membru menționat a fost recunoscut ca fiind un stat în care există un risc neglijabil de ESB (encefalopatie spongiformă bovină), Comisia Europeană nu și-a îndeplinit obligațiile care îi reveneau în temeiul Regulamentelor nr. 999/2001 și 178/2002 (2) și a încălcat principiul general al nediscriminării și cel al proporționalității;

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă trei motive.

1.

Primul motiv întemeiat pe obligația de a acționa care revine Comisiei, în temeiul articolului 8 alineatul (1) ultima teză din Regulamentul nr. 999/2001 coroborat cu articolul 5 alineatele (1) și (3) din regulamentul menționat, cu articolul 5 alineatul (2) a doua teză din Regulamentul nr. 178/2002, precum și cu articolul 7 alineatul (2) a doua teză din același regulament și cu articolele 23 și 24 din Regulamentul nr. 999/2001.

În această privință, se susține că în aplicarea dispozițiilor citate anterior, Comisia are obligația să reexamineze derogarea provizorie inclusă în anexa V punctul 2 din Regulamentul nr. 999/2001 și să supună comitetului de reglementare, în temeiul procedurii prevăzute la articolul 5a din Decizia 1999/468/CE un proiect al unei măsuri de modificare al anexei V menționate. Acest lucru este necesar pentru a garanta respectarea normelor sanitare internaționale adoptate de OIE, care nu prevede întocmirea unei liste cu materiale cu riscuri specificate pentru țări precum Italia, despre care s-a recunoscut că sunt țări care prezintă un risc neglijabil, și anume țări care prezintă cel mai redus nivel de risc conform clasificării internaționale adoptate de OIE.

2.

Al doilea motiv întemeiat pe obligația de a acționa care îi revine Comisiei în temeiul principiului nediscriminării, al articolului 7 alineatul (2) a doua teză din Regulamentul nr. 178/2002, precum și al articolelor 23 și 24 din Regulamentul nr. 999/2001.

În această privință, se susține că în temeiul principiului menționat și a dispozițiilor citate anterior, întrucât OIE a recunoscut în mai 2008, în mai 2011, în mai 2012 și în mai 2013 că anumite state membre, printre care Italia, puteau fi calificate drept țări care prezintă un risc neglijabil de ESB, Comisia avea obligația să adapteze reglementarea în raport cu aceste noi date și să reexamineze în acest sens derogarea din anexa V punctul 2 din regulament pentru a garanta respectarea principiului nediscriminării. Astfel, derogarea menționată prevede pe de o parte un tratament diferit al unor situații comparabile, și anume între producătorii statelor membre despre care s-a recunoscut că sunt țări care prezintă un risc neglijabil de ESB și cei din țări terțe care au beneficiat de această recunoaștere. Pe de altă parte, aceasta prevede același tratament pentru situații diferite, și anume între producătorii din stat membre despre care s-a recunoscut că sunt țări cu risc neglijabil de ESB și cei din state membre care nu au beneficiat de această recunoaștere.

3.

Al treilea motiv întemeiat pe obligația de a acționa care îi revine Comisiei în temeiul principiului proporționalității, al articolului 7 alineatul (2) din Regulamentul nr. 178/2002, precum și al articolelor 23 și 24 din Regulamentul nr. 999/2001.

În această privință, se susține că în temeiul principiului și al dispozițiilor menționate, după ce OIE a recunoscut că anumite state membre puteau fi calificate drept țări care prezintă un risc neglijabil de ESB, îi revenea Comisiei să procedeze la adaptarea reglementării în raport cu aceste noi date și să reexamineze în acest sens derogarea provizorie din anexa V punctul 2 din regulament pentru a garanta respectarea principiului proporționalității. Potrivit reclamantei, trebuie arătat și că alegerea Comisiei de a nu reexamina derogarea prevăzută în anexa V punctul 2 nu este potrivită în vederea atingerii obiectivului protecției sănătății pe care aceasta l-a invocat.


(1)  Regulamentul (CE) nr. 999/2001 al Parlamentului European și al Consiliului din 22 mai 2001 de stabilire a unor reglementări pentru prevenirea, controlul și eradicarea anumitor forme transmisibile de encefalopatie spongiformă (JO L 147, p. 1, Ediție specială, 03/vol. 37, p. 213).

(2)  Regulamentul (CE) nr. 178/2002 al Parlamentului European și al Consiliului din 28 ianuarie 2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare (JO L 31, p. 1, Ediție specială, 15/vol. 8, p. 68).