11.8.2014

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 261/37

Acțiune introdusă la 30 mai 2014 – Pshonka/Consiliul

(Cauza T-380/14)

2014/C 261/62

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamant: Artem Viktorovych Pshonka (Moscova, Rusia) (reprezentanți: C. Constantina și J.-M. Reymond, avocați)

Pârât: Consiliul Uniunii Europene

Concluziile

Reclamantul solicită Tribunalului:

—

anularea în parte, în temeiul articolului 263 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), a Deciziei 2014/119/PESC a Consiliului din 5 martie 2014 și a Regulamentului (UE) nr. 208/2014 al Consiliului din 5 martie 2014, în măsura în care îl privesc pe reclamant, și, mai precis:

—	excluderea numelui reclamantului din anexa I la Regulamentul nr. 208/2014 din 5 martie 2014;

—	excluderea numelui reclamantului din anexa I la Decizia 2014/119/PESC a Consiliului din 5 martie 2014;

—	anularea în parte, în temeiul articolului 263 TFUE, a Deciziei 2014/119/PESC a Consiliului din 5 martie 2014 și a Regulamentului (UE) nr. 208/2014 al Consiliului din 5 martie 2014, în măsura în care acestea nu sunt conforme cu propunerea comună;

—	obligarea Consiliului la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamantul invocă trei motive.

Primul motiv, întemeiat pe necompetența Consiliului și pe încălcarea competențelor instanțelor obișnuite întrucât:

—

adoptarea regulamentului atacat a încălcat procedura stabilită la articolul 215 alineatul (2) TFUE, întrucât regulamentul extinde domeniul de aplicare a măsurilor restrictive comparativ cu propunerea comună a Înaltului Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate și a Comisiei, pe care se întemeiază regulamentul;

—	includerea reclamantului pe listă corespunde unei puneri la stâlpul infamiei a unei persoane care nu a beneficiat de un proces adecvat și care nu a fost condamnată de o instanță competentă.

Al doilea motiv, întemeiat pe erori vădite de apreciere a faptelor. Reclamantul arată că nu a fost declanșată împotriva lui nicio anchetă în legătură cu deturnarea de fonduri aparținând statului ucrainean și/sau cu transferul nelegal al acestora în afara Ucrainei, nici înainte, nici după adoptarea măsurilor atacate. Mai mult, reclamantul susține că, chiar dacă anchetele prezumate există cu adevărat, ele nu ar avea niciun temei juridic sau factual și ar fi motivate exclusiv de rațiuni politice. În sfârșit, reclamantul susține că motivele invocate de Consiliu pentru includerea reclamantului pe liste nu respectă condițiile stabilite de măsurile atacate și nu sunt susținute prin niciun fel de probe.

Al treilea motiv, întemeiat pe încălcarea drepturilor fundamentale ale reclamantului. Acesta susține că:

—	Consiliul nu a furnizat reclamantului motivele juridice și factuale, individuale și specifice, încălcând astfel articolul 296 TFUE;

—	reclamantului nu i s-a acordat dreptul de a prezenta Consiliului punctul său de vedere;

—	măsurile atacate îl identifică pe reclamant ca fiind responsabil pentru deturnarea unor fonduri ale statului ucrainean în absența oricărei hotărâri judecătorești și a oricărei probe în acest sens, ceea ce reprezintă o încălcare a dreptului său la prezumția de nevinovăție;

—	reclamantul nu a fost informat cu privire la nicio probă care să îl incrimineze, fiind astfel pus în imposibilitatea de a le contesta în fața Tribunalului, ceea ce reprezintă o încălcare a dreptului său la o cale de atac efectivă;

—	reclamantul este privat în mod direct de dreptul său de proprietate;

—	sancțiunile atacate sunt disproporționate prin raportare la împrejurările cauzei și la elementele de probă disponibile; și

—	modul în care este portretizat reclamantul în măsurile atacate aduc atingere gravă reputației acestuia.