Cauza T‑290/14

Andriy Portnov

împotriva

Consiliului Uniunii Europene

„Politica externă și de securitate comună — Măsuri restrictive adoptate având în vedere situația din Ucraina — Înghețare a fondurilor — Lista persoanelor, entităților și organismelor cărora li se aplică înghețarea fondurilor și a resurselor economice — Includerea numelui reclamantului — Proba temeiniciei includerii pe listă”

Sumar – Hotărârea Tribunalului (Camera a noua) din 26 octombrie 2015

1. Acțiune în anulare – Interesul de a exercita acțiunea – Interes care se apreciază la data introducerii acțiunii – Acțiune îndreptată împotriva unui act prin care se instituie măsuri restrictive față de reclamant – Abrogarea actului atacat în cursul judecății – Constatarea lipsei necesității de pronunțare asupra fondului – Inadmisibilitate – Menținerea interesului reclamantului de a obține recunoașterea nelegalității actului atacat

   (art. 263 TFUE și 266 TFUE; Regulamentul nr. 208/2014 al Consiliului, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 2015/357; Decizia 2014/119/PESC a Consiliului, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2015/364/PESC)

2. Uniunea Europeană – Controlul jurisdicțional al legalității actelor instituțiilor – Măsuri restrictive adoptate având în vedere situația din Ucraina – Întinderea controlului – Proba temeiniciei măsurii

   (art. 29 TUE; Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 47; Regulamentul nr. 208/2014 al Consiliului, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 2015/357; Decizia 2014/119/PESC a Consiliului, astfel cum a fost modificată prin Decizia 2015/364/PESC)

1.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctele 29-32)

2.  Deși Consiliul dispune de o largă putere de apreciere în privința criteriilor generale care trebuie luate în considerare în vederea adoptării de măsuri restrictive, efectivitatea controlului jurisdicțional garantat la articolul 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene impune ca, în cadrul controlului legalității motivelor pe care se întemeiază decizia de includere sau de menținere a numelui unei anumite persoane pe o listă de persoane care fac obiectul unor măsuri restrictive, instanța Uniunii să se asigure că această decizie, care are o aplicabilitate individuală pentru persoana în cauză, se întemeiază pe o bază factuală suficient de solidă. Aceasta presupune verificarea faptelor invocate în expunerea de motive pe care se bazează decizia menționată, astfel încât controlul jurisdicțional să nu se limiteze la aprecierea verosimilității abstracte a motivelor invocate, ci să privească aspectul dacă respectivele motive sau cel puțin unul dintre ele, considerat suficient în sine pentru a susține aceeași decizie, sunt întemeiate în mod suficient de precis și de concret.

   O decizie privind adoptarea de măsuri restrictive în sensul articolului 29 TUE nu este adoptată ca răspuns la o cerere a autorităților țării terțe în cauză, ci constituie o măsură autonomă adoptată în vederea realizării obiectivelor politicii externe și de securitate comune a Uniunii. Autoritatea competentă a acesteia este cea care are sarcina să demonstreze, în caz de contestare, temeinicia motivelor reținute împotriva persoanei vizate, aceasta din urmă neavând obligația să facă dovada negativă a netemeiniciei motivelor menționate.

   Pentru includerea numelui unei persoane pe lista persoanelor care fac obiectul unor măsuri restrictive pentru motivul că a fost identificată de autoritățile judiciare ale țării terțe ca fiind responsabilă de deturnare de fonduri publice, Consiliul trebuie să dispună de informații privind faptele sau comportamentele reproșate în mod concret acelei persoane de autoritățile menționate, și anume de o bază factuală suficient de solidă.

   (a se vedea punctele 38, 45 și 48)