1)

Rezervele formulate de părți cu ocazia ratificării CAAS (1), în conformitate cu articolul 55 alineatul (1) litera (a) din CAAS – și în special rezerva formulată de Republica Federală Germania la depunerea actului de ratificare sub litera a), potrivit căreia nu îi este aplicabil articolul 54 din CAAS „dacă faptele la care se referă hotărârea judecătorească străină au avut loc integral sau parțial pe propriul său teritoriu […]” – rămân valabile inclusiv după integrarea acquis-ului Schengen în cadrul juridic al Uniunii, prin Protocolul Schengen anexat Tratatului de la Amsterdam din 2 octombrie 1997, menținut prin Protocolul Schengen anexat Tratatului de la Lisabona? Aceste excepții reprezintă restrângeri proporționale ale articolului 50 din cartă (2) în sensul articolului 52 alineatul (1) din aceasta?

2)

În caz contrar:

Interdicția dublei condamnări sau a dublei urmăriri prevăzută de articolul 54 din CAAS și de articolul 50 din cartă trebuie interpretată în sensul că se opune urmăririi penale a unui suspect într-un stat membru – în speță Republica Federală Germania – în cazul căruia în alt stat membru – în speță Polonia –, parchetul a încetat procedura penală, fără îndeplinirea unor obligații-sancțiune și în lipsa unei anchete aprofundate, din considerente de fapt, în lipsa unor dovezi suficiente, procedura penală putând fi reluată numai dacă au apărut elemente semnificative necunoscute anterior, fără ca totuși astfel de noi elemente să existe efectiv?