Cauza C‑442/14
Bayer CropScience SA‑NV
și
Stichting De Bijenstichting
împotriva
College voor de toelating van gewasbeschermingsmiddelen en biociden
(cerere de decizie preliminară
formulată de College van Beroep voor het bedrijfsleven)
„Trimitere preliminară – Mediu – Convenția de la Aarhus – Directiva 2003/4/CE – Articolul 4 alineatul (2) – Accesul publicului la informații – Noțiunea «date privind emisiile în mediu» – Directiva 91/414/CEE – Directiva 98/8/CE – Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 – Introducere pe piață a unor produse fitosanitare și biodestructive – Confidențialitate – Protecția intereselor industriale și comerciale”
Sumar – Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 23 noiembrie 2016
Procedură jurisdicțională–Cerere de redeschidere a procedurii orale–Cerere de a depune observații asupra unor aspecte de drept ridicate prin concluziile avocatului general–Condițiile redeschiderii
(art. 252 al doilea paragraf TFUE; Statutul Curții de Justiție, art. 23; Regulamentul de procedură al Curții, art. 83)
Mediu–Libertatea de acces la informații–Directiva 2003/4–Motive care pot justifica refuzul comunicării unor informații privind mediul–Cerere de acces la informații transmise în cadrul unei proceduri de introducere pe piață a unui produs fitosanitar sau biodestructiv–Obligația dezvăluirii informațiilor în lipsa unei cereri de aplicare a regimului de confidențialitate cu privire la acestea–Lipsă
[Regulamentul nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 33 alin. (4) și art. 63; Directiva 98/8 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 19, și Directiva 2003/4 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 4 alin. (2); Directiva 91/414 a Consiliului, art. 14)]
Mediu–Libertatea de acces la informații–Directiva 2003/4–Motive care pot justifica refuzul comunicării unor informații privind mediul–Date privind emisiile în mediu–Noțiune–Interpretare largă
[Convenția de la Aarhus, art. 4 alin. (4) al doilea paragraf; Directiva 2003/4 a Parlamentului European și a Consiliului, considerentul (16) și art. 4 alin. (2) al doilea paragraf]
Mediu–Libertatea de acces la informații–Directiva 2003/4–Motive care pot justifica refuzul comunicării unor informații privind mediul–Date privind emisiile în mediu–Noțiune–Necesitatea efectuării unei diferențieri între emisii, deversări și celelalte tipuri de diseminare–Lipsă
[Convenția de la Aarhus, art. 4 alin. (4) primul paragraf lit. (d); Directiva 2003/4 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 2 pct. 1 lit. (b) și art. 4 alin. (2) al doilea paragraf]
Acorduri internaționale–Acorduri ale Comunității–Convenția privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu (Convenția de la Aarhus)–Ghid de aplicare a convenției menționate–Forță obligatorie–Lipsă
(Convenția de la Aarhus; Decizia 2005/370 a Consiliului)
Mediu–Libertatea de acces la informații–Directiva 2003/4–Motive care pot justifica refuzul comunicării unor informații privind mediul–Date privind emisiile în mediu–Noțiune–Limitarea emisiilor provenite de la anumite instalații industriale–Inadmisibilitate
[Convenția de la Aarhus, art. 4 alin. (4) primul paragraf lit. (d); Directiva 2003/4 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 4 alin. (2) al doilea paragraf]
Mediu–Libertatea de acces la informații–Directiva 2003/4–Motive care pot justifica refuzul comunicării unor informații privind mediul–Date privind emisiile în mediu–Noțiune–Informații privind emisii în mediu efective sau previzibile–Includere
[Directiva 2003/4 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 4 alin. (2) al doilea paragraf]
Dreptul Uniunii Europene–Interpretare–Texte plurilingve–Interpretare uniformă–Divergențe între diferitele versiuni lingvistice–Luarea în considerare a economiei generale și a finalității reglementării în cauză
Mediu–Libertatea de acces la informații–Directiva 2003/4–Motive care pot justifica refuzul comunicării unor informații privind mediul–Date privind emisiile în mediu–Noțiune–Date cuprinse în dosarele privind autorizația de introducere pe piață a unor produse fitosanitare sau biodestructive–Includere–Condiție–Raport cu emisii în mediu–Restricție disproporționată privind libertatea de a desfășura o activitate comercială și dreptul de proprietate–Lipsă
[Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 16 și 17; Acordul TRIPS, art. 39 alin. (3); Regulamentul nr. 1107/2009 al Parlamentului European și al Consiliului, art. 63; Directiva 2003/4 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 4 alin. (2) al doilea paragraf]
Mediu–Libertatea de acces la informații–Directiva 2003/4–Motive care pot justifica refuzul comunicării unor informații privind mediul–Inaplicabilitatea anumitor motive în prezența unei cereri de acces la informații referitore la emisii în mediu–Cerere de acces care vizează informații privind, în parte, alte motive de refuz–Dezvăluire exclusiv a informațiilor vizate de motivele inaplicabile–Condiție
[Directiva 2003/4 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 4 alin. (2) primul paragraf lit. (a), (d), (f)-(h) și al doilea paragraf]
A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctele 37 și 38)
Articolul 4 alineatul (2) din Directiva 2003/4 privind accesul publicului la informațiile despre mediu trebuie interpretat în sensul că împrejurarea că solicitantul unei autorizații de introducere pe piață a unui produs fitosanitar sau biodestructiv nu a cerut, în cadrul procedurii prevăzute pentru obținerea acestei autorizații, aplicarea regimului de confidențialitate în privința informațiilor furnizate în cadrul acestei proceduri în temeiul articolului 14 din Directiva 91/414 privind introducerea pe piață a produselor de uz fitosanitar, al articolului 19 din Directiva 98/8 privind comercializarea produselor biodestructive sau al articolului 33 alineatul (4) și al articolului 63 din Regulamentul nr. 1107/2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare nu împiedică autoritatea competentă sesizată, după închiderea procedurii menționate, cu o cerere de acces la informațiile în cauză formulată în temeiul Directivei 2003/4 de către un terț să analizeze opoziția solicitantului în cauză la respectiva cerere de acces și să o respingă pe aceasta din urmă, dacă este cazul, în temeiul articolului 4 alineatul (2) primul paragraf litera (d) din directiva menționată, pentru motivul că dezvăluirea informațiilor în cauză ar aduce atingere confidențialității informațiilor comerciale sau industriale.
Astfel, reiese că legiuitorul Uniunii a intenționat să supună dispozițiilor generale ale Directivei 2003/4 cererile privind accesul terților la informațiile cuprinse în dosare de cerere de autorizare a introducerii pe piață a unor produse fitosanitare sau biodestructive și pentru care poate fi solicitată aplicarea regimului de confidențialitate în temeiul dispozițiilor citate anterior. În această privință, articolul 4 alineatul (2) din această directivă autorizează statele membre să prevadă că o cerere de acces la informații de mediu poate fi refuzată în cazul în care dezvăluirea informațiilor respective ar afecta în mod negativ unul dintre interesele prevăzute la acest articol, în special confidențialitatea informațiilor comerciale sau industriale. Această dispoziție nu condiționează posibilitatea menționată de formularea unei cereri de aplicare a regimului de confidențialitate prealabile introducerii cererii de dezvăluire.
(a se vedea punctele 44-46 și 49 și dispozitiv 1)
Directiva 2003/4 privind accesul publicului la informațiile despre mediu are ca obiectiv garantarea unui acces de principiu la informațiile despre mediu deținute de către sau în numele autorităților publice și, astfel cum reiese din considerentul (9) și din articolul 1 din această directivă, realizarea celei mai largi disponibilități și diseminări sistematice la nivelul publicului a acestor informații. În consecință, astfel cum prevăd în mod expres articolul 4 alineatul (4) al doilea paragraf din Convenția de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, precum și considerentul (16) și articolul 4 alineatul (2) al doilea paragraf din Directiva 2003/4, dezvăluirea informațiilor trebuie să fie regula generală, iar motivele de refuz prevăzute de aceste dispoziții trebuie interpretate în mod restrictiv.
În această privință, întrucât prevede că confidențialitatea informațiilor comerciale sau industriale nu poate fi opusă divulgării de date privind emisiile în mediu, articolul 4 alineatul (2) al doilea paragraf din Directiva 2003/4 permite o punere în aplicare concretă a acestei reguli și a principiului unui acces cât mai larg posibil la informațiile despre mediu deținute de autoritățile publice sau în numele acestora. Rezultă de aici că nu este necesar să se rețină o interpretare restrictivă a noțiunilor „emisii în mediu” și „date privind emisiile în mediu” în sensul articolului 4 alineatul (2) al doilea paragraf din Directiva 2003/4.
(a se vedea punctele 55-58)
Nu este necesar, în scopul interpretării noțiunii „emisii în mediu” în sensul articolului 4 alineatul (2) al doilea paragraf din Directiva 2003/4 privind accesul publicului la informațiile despre mediu, să se distingă această noțiune de noțiunile „deversări” și „tipuri de diseminare” în mediu.
Astfel, pe de o parte, această distincție nu se regăsește în Convenția de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu, care se limitează să prevadă la articolul 4 alineatul (4) primul paragraf litera (d) că protecția confidențialității informațiilor comerciale și industriale nu poate fi opusă dezvăluirii informațiilor privind emisiile poluante relevante pentru protecția mediului. Pe de altă parte, o diferențiere între emisii, deversări și alte tipuri de diseminare nu prezintă relevanță în raport cu obiectivul dezvăluirii informațiilor despre mediu urmărit de Directiva 2003/4 și ar fi artificială. Astfel, atât emisiile de gaze sau de substanțe în atmosferă, cât și celelalte tipuri de diseminare sau deversări, precum diseminările de substanțe, de preparate, de organisme, de microorganisme, de vibrații, de căldură sau de zgomot în mediu, în special în aer, în apă și în sol, pot afecta aceste diferite elemente ale mediului. În plus, noțiunile „emisii”, „deversări” și „tipuri de diseminare” se suprapun în mare măsură, astfel cum demonstrează utilizarea expresiei „alte tipuri de diseminare” la articolul 2 punctul 1 litera (b) din această directivă, din care rezultă că emisiile și deversările constituie de asemenea tipuri de diseminare în mediu.
(a se vedea punctele 62-65 și 67)
A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctele 69 și 70)
Nimic din Convenția de la Aarhus privind accesul la informație, participarea publicului la luarea deciziei și accesul la justiție în probleme de mediu și nici din Directiva 2003/4 privind accesul publicului la informațiile despre mediu nu permite să se considere că noțiunea „emisii în mediu” ar trebui să fie limitată la cele care provin de la anumite instalații industriale.
O astfel de limitare ar fi contrară însuși modului de redactare a articolului 4 alineatul (4) primul paragraf litera (d) din această convenție. Astfel, dispoziția menționată prevede că informațiile privind emisiile poluante relevante pentru protecția mediului trebuie dezvăluite. Or, informațiile privind emisii care provin din alte surse decât instalațiile industriale, precum cele care rezultă din aplicarea de produse fitosanitare sau biodestructive, sunt tot atât de relevante pentru protecția mediului precum informațiile referitoare la emisiile de origine industrială. În plus, o limitare a noțiunii „emisii în mediu” în sensul articolului 4 alineatul (2) al doilea paragraf din Directiva 2003/4 la cele care provin de la anumite instalații industriale nu ar respecta obiectivul privind cea mai extinsă dezvăluire posibilă de informații despre mediu urmărit de această directivă.
(a se vedea punctele 71-73)
Noțiunea „emisii în mediu” în sensul articolului 4 alineatul (2) al doilea paragraf din Directiva 2003/4 privind accesul publicului la informațiile despre mediu trebuie interpretată în sensul că include în special diseminarea în mediu de produse sau de substanțe precum produsele fitosanitare sau biodestructive și substanțele pe care aceste produse le conțin, în măsura în care această diseminare este efectivă sau previzibilă în condiții normale sau realiste de utilizare.
Astfel, noțiunea menționată trebuie totuși să fie circumscrisă emisiilor neipotetice, altfel spus emisiilor efective sau previzibile ale produsului sau ale substanței în cauză în condiții normale sau realiste de utilizare. În această privință, deși numai introducerea pe piață a unui produs nu este în general suficientă pentru a considera că produsul respectiv va fi în mod necesar diseminat în mediu și că informațiile care îl privesc se referă la emisii în mediu, situația este diferită atunci când este vorba despre un produs, precum un produs fitosanitar sau biodestructiv, care este, în cadrul unei utilizări normale, destinat să fie eliberat în mediu chiar din cauza funcției sale. Astfel, emisiile previzibile ale acestui produs în mediu nu sunt, în acest din urmă caz, ipotetice. În aceste condiții, se încadrează în noțiunea „emisii în mediu” emisiile care sunt efectiv eliberate în mediu în cursul aplicării produsului sau a substanței în cauză, precum și emisiile previzibile ale produsului respectiv sau ale substanței respective în mediu în condiții normale sau realiste de utilizare a produsului menționat sau a substanței menționate corespunzătoare celor pentru care a fost acordată autorizația de introducere pe piață a produsului în cauză și care prevalează în zona în care produsul respectiv este destinat a fi utilizat.
(a se vedea punctele 77-79, 81 și 103 și dispozitiv 2)
A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctul 84)
Se încadrează în noțiunea „date privind emisiile în mediu”, în sensul articolului 4 alineatul (2) al doilea paragraf din Directiva 2003/4 privind accesul publicului la informațiile despre mediu, precizările privind natura, compoziția, cantitatea, data și locul emisiilor în mediu ale produselor fitosanitare și biodestructive și ale substanțelor pe care le conțin aceste produse, precum și datele referitoare la efectele emisiilor menționate asupra mediului pe termen mai mult sau mai puțin lung, în special informațiile referitoare la reziduurile prezente în mediu după aplicarea produsului în cauză și studiile privind măsurarea deviațiilor substanței la această aplicare, indiferent dacă datele respective rezultă din studii realizate în tot sau în parte pe teren, din studii realizate în laborator sau din studii privind translocațiile.
O astfel de interpretare nu conduce nicidecum la concluzia că ansamblul datelor cuprinse în dosarele privind autorizația de introducere pe piață a unor produse fitosanitare sau biodestructive, în special ansamblul datelor rezultate din studiile efectuate pentru obținerea acestei autorizații, se încadrează în această noțiune și ar trebui întotdeauna dezvăluite. Astfel, numai datele care se referă la emisii în mediu sunt incluse în noțiunea menționată, ceea ce exclude în special nu doar informațiile care nu privesc emisiile în mediu ale produsului în cauză, ci și datele care se raportează la emisii ipotetice, altfel spus la emisii care nu sunt efective sau previzibile în împrejurări reprezentative pentru condițiile normale sau realiste de utilizare. Această interpretare nu determină, prin urmare, o atingere disproporționată adusă protecției drepturilor garantate la articolele 16 și 17 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și la articolul 39 alineatul (3) din Acordul privind aspectele legate de comerț ale drepturilor de proprietate intelectuală (Acordul TRIPS).
De asemenea, interpretarea menționată nu privează articolul 63 din Regulamentul nr. 1107/2009 privind introducerea pe piață a produselor fitosanitare de efectul său util. Astfel, prezumția stabilită la alineatul (2) al acestui articol permite autorității competente să considere că informațiile furnizate de solicitantul unei autorizații de introducere pe piață care intră sub incidența acestei dispoziții sunt în principiu confidențiale și nu pot fi puse la dispoziția publicului dacă nicio cerere de acces la aceste informații nu este formulată în temeiul Directivei 2003/4. Această prezumție garantează de asemenea solicitantului menționat că, în cazul formulării unei astfel de cereri, autoritatea competentă va putea dezvălui aceste informații numai după ce a stabilit, pentru fiecare informație în parte, dacă acestea privesc emisii în mediu sau dacă un alt interes public superior justifică această dezvăluire.
(a se vedea punctele 96, 100, 102 și 103 și dispozitiv 2)
Articolul 4 alineatul (2) al doilea paragraf din Directiva 2003/4 privind accesul publicului la informațiile despre mediu trebuie interpretat în sensul că, în cazul unei cereri de acces la informații privind emisii în mediu a căror dezvăluire ar aduce atingere unuia dintre interesele menționate la articolul 4 alineatul (2) primul paragraf literele (a), (d) și (f)-(h) din această directivă, trebuie să fie dezvăluite numai datele relevante care pot fi extrase din sursa de informație care privesc emisiile în mediu atunci când este posibilă disocierea acestor date de celelalte informații cuprinse în sursa menționată, ceea ce revine instanței de trimitere să verifice.
(a se vedea punctul 106 și dispozitiv 3)