Cauza C‑396/14

MT Højgaard A/S

și

Züblin A/S

împotriva

Banedanmark

(cerere de decizie preliminară formulată de Klagenævnet for Udbud)

„Trimitere preliminară — Articolul 267 TFUE — Competența Curții — Calitate de instanță a organului de trimitere — Contract de achiziții publice în sectorul infrastructurilor feroviare — Procedură negociată — Directiva 2004/17/CE — Articolul 10 — Articolul 51 alineatul (3) — Principiul egalității de tratament a ofertanților — Grup compus din două societăți care a fost admis în calitate de ofertant — Ofertă depusă de una dintre cele două societăți, în nume propriu, cealaltă societate fiind declarată în faliment — Societate considerată aptă să fie admisă, singură, ca ofertant — Atribuirea contractului acestei societăți”

Sumar – Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 24 mai 2016

  1. Întrebări preliminare – Sesizarea Curții – Instanță națională în sensul articolului 267 TFUE – Noţiune – Klagenævnet for Udbud (Comisia daneză de soluționare a contestațiilor în materie de achiziții publice) – Includere

    (art. 267 TFUE)

  2. Apropierea legislațiilor – Proceduri de atribuire a contractelor de achiziţii în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale – Directiva 2004/17 – Atribuirea contractelor – Principiile egalității de tratament a ofertanților și transparenței – Domeniu de aplicare – Autorizare de către entitatea contractantă a substituirii unuia dintre cei doi operatori economici care au făcut parte dintr‑un grup de întreprinderi care a fost invitat să depună o ofertă în cadrul unei proceduri negociate – Substituire care intervine ca urmare a dizolvării grupului ofertant – Admisibilitate – Condiții

    [Directiva 2004/17 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 10, art. 51 și art. 54 alin. (3)]

  1.  Pentru a aprecia calitatea de „instanță” a organului de trimitere, aspect care ține doar de dreptul Uniunii, Curtea ia în considerare un ansamblu de elemente precum originea legală a organului respectiv, caracterul său permanent, caracterul obligatoriu al competenței sale, natura contradictorie a procedurii, aplicarea de către organul menționat a normelor de drept, precum și independența acestuia.

    Klagenævnet for Udbud (Comisia daneză de soluționare a contestațiilor în materie de achiziții publice) îndeplinește aceste criterii, inclusiv pe cel privind independența, și, prin urmare, trebuie calificată ca „instanță” în sensul articolului 267 TFUE. Astfel, în ceea ce privește criteriul referitor la independență, mai întâi, acest organ are calitatea de terț în raport cu părțile din litigiu, în special în raport cu autoritatea care a adoptat decizia atacată în fața sa. În continuare, faptul că secretariatul acestui organ este atașat Ministerului Întreprinderilor și al Creșterii Economice nu poate să pună la îndoială constatarea respectivă. În plus, organul amintit își exercită funcțiile în mod complet autonom, fără să fie subordonat unui raport ierarhic și fără să primească instrucțiuni de la nicio persoană.

    În sfârșit, în ceea ce privește independența membrilor care compun un astfel de organ, dat fiind caracterul decisiv al voturilor de care dispun membrii săi care, în calitate de magistrați, beneficiază de protecția specială împotriva revocării, împrejurarea că membrii experți ai acestui organ nu beneficiază de aceeași protecție nu poate repune în discuție, în orice caz, independența organului menționat.

    (a se vedea punctele 23, 25, 26, 31 și 32)

  2.  Principiul egalității de tratament între operatorii economici, care figurează la articolul 10 din Directiva 2004/17 de coordonare a procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții în sectoarele apei, energiei, transporturilor și serviciilor poștale coroborat cu articolul 51 din aceasta, trebuie interpretat în sensul că o entitate contractantă nu încalcă principiul respectiv atunci când îl autorizează pe unul dintre cei doi operatori economici care au făcut parte dintr‑un grup de întreprinderi care a fost invitat ca atare să depună o ofertă de către entitatea menționată să se substituie grupului amintit ca urmare a dizolvării acestuia și să participe în nume propriu la o procedură negociată de atribuire a unui contract de achiziții publice, cu condiția de a se stabili, pe de o parte, că acest operator economic îndeplinește singur cerințele stabilite de entitatea menționată și, pe de altă parte, că continuarea participării sale la procedura amintită nu atrage o deteriorare a situației concurențiale a celorlalți ofertanți.

    În această privință, principiul egalității de tratament și obligația de transparență au drept semnificație în special faptul că ofertanții trebuie să se afle pe o poziție de egalitate atât în momentul în care își pregătesc ofertele, cât și în momentul în care acestea sunt evaluate de către autoritatea contractantă și constituie temeiul normelor Uniunii privind procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice. În plus, principiul egalității de tratament între ofertanți, care are ca obiectiv favorizarea dezvoltării unei concurențe sănătoase și efective între întreprinderile participante la o achiziție publică, impune ca toți ofertanții să dispună de aceleași șanse în elaborarea ofertelor lor și implică, prin urmare, ca acestea să fie supuse acelorași condiții pentru toți competitorii. O aplicare strictă a principiului egalității de tratament între ofertanți, astfel cum a fost precizat la articolul 10 din Directiva 2004/17 coroborat cu articolul 51 din aceasta, ar conduce la concluzia că numai operatorii economici care au fost preselectați ca atare pot prezenta oferte și pot deveni ofertanți câștigători.

    Cu toate acestea, cerința privind identitatea juridică și materială între operatorii economici preselectați și cei care prezintă ofertele poate fi temperată în vederea asigurării, într‑o procedură negociată, a unei concurențe suficiente, astfel cum impune articolul 54 alineatul (3) din Directiva 2004/17. Mai este necesar ca continuarea participării la procedura negociată de către un operator economic în nume propriu ca urmare a dizolvării grupului din care făcea parte și care a fost preselectat de entitatea contractantă să intervină în condiții care nu aduc atingere principiului egalității de tratament a ansamblului ofertanților.

    (a se vedea punctele 37-39, 41, 43 și 48 și dispozitivul)