Cauzele conexate C‑381/14 și C‑385/14

Jorge Sales Sinués

și

Youssouf Drame Ba

împotriva

Caixabank SA

și

Catalunya Caixa SA (Catalunya Banc SA)

(cereri de decizie preliminară formulate de Juzgado de lo Mercantil no 9 de Barcelona)

„Trimitere preliminară — Directiva 93/13/CEE — Contracte încheiate între profesioniști și consumatori — Contracte de ipotecă — Clauză «prag» — Analiza clauzei în vederea invalidării acesteia — Procedură colectivă — Acțiune în încetare — Suspendare a procedurii individuale având același obiect”

Sumar – Hotărârea Curții (Camera întâi) din 14 aprilie 2016

1. Protecția consumatorilor – Clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii – Directiva 93/13 – Clauză abuzivă în sensul articolului 3 – Aprecierea caracterului abuziv de către instanța națională – Criterii

   [Directiva 93/13 a Consiliului, art. 3 alin. (1) și art. 4 alin. (1)]

2. Protecția consumatorilor – Clauze abuzive în contractele încheiate cu consumatorii – Directiva 93/13 – Constatarea caracterului abuziv al unei clauze – Conținut – Reglementare națională care prevede suspendarea automată a acțiunii individuale a unui consumator care are același obiect precum o acțiune colectivă în curs a unei asociații de protecție a consumatorilor, până la finalizarea procedurii colective – Inadmisibilitate – Neconformitate cu principiul efectivității

   (Directiva 93/13 a Consiliului, art. 7)

1.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctele 22-24)

2.  Articolul 7 din Directiva 93/13 privind clauzele abuzive în contractele încheiate cu consumatorii trebuie interpretat în sensul că se opune unei reglementări naționale care impune instanței naționale sesizate cu o acțiune individuală a unui consumator prin care se urmărește constatarea caracterului abuziv al unei clauze dintr‑un contract încheiat de acesta cu un profesionist să suspende automat o astfel de acțiune până la pronunțarea unei hotărâri definitive într‑o acțiune colectivă în curs, introdusă de o asociație de consumatori în temeiul celui de al doilea alineat al acestui articol pentru a preveni utilizarea în continuare, în contracte de același tip, a unor clauze similare cu cea vizată prin acțiunea individuală menționată, fără ca pertinența unei asemenea suspendări din punctul de vedere al protecției consumatorului care a sesizat instanța cu titlu individual să poată fi luată în considerare și fără ca acest consumator să poată decide să se disocieze de acțiunea colectivă.

   Astfel, acțiunile individuale și colective au, în cadrul Directivei 93/13, obiective și efecte juridice diferite, așa încât relația cu caracter procedural dintre derularea uneia și a celeilalte nu poate corespunde decât unor cerințe de natură procedurală având legătură printre altele cu buna administrare a justiției și urmărind necesitatea de a evita hotărâri judecătorești contradictorii, fără însă ca suprapunerea acestor diferite acțiuni să conducă la o diminuare a protecției consumatorilor, astfel cum este prevăzută prin Directiva 93/13. În acest context, necesitatea de a garanta coerența între hotărârile judecătorești nu poate justifica o lipsă de efectivitate constând în pierderea de către consumator a drepturilor care i‑ar fi recunoscute în cadrul unei acțiuni individuale ca urmare a suspendării acesteia până la pronunțarea unei hotărâri definitive în acțiunea colectivă, având în vedere că diferența de natură dintre controlul judiciar exercitat în cadrul unei acțiuni colective și cel exercitat în cadrul unei acțiuni individuale ar trebui, în principiu, să prevină riscul unor hotărâri judecătorești contradictorii. De asemenea, în ceea ce privește necesitatea de a evita aglomerarea instanțelor, exercitarea efectivă a drepturilor subiective recunoscute consumatorilor prin Directiva 93/13 nu poate fi pusă în discuție de considerații legate de organizarea judiciară a unui stat membru.

   (a se vedea punctele 30, 35 și 40-43 și dispozitivul)