1

Prin recursul formulat, Electrabel SA (denumită în continuare „Electrabel”) și Dunamenti Erőmű Zrt. (denumită în continuare „Dunamenti Erőmű”) solicită anularea Hotărârii Tribunalului Uniunii Europene Dunamenti Erőmű/Comisia (T‑179/09, EU:T:2014:236, denumită în continuare „hotărârea atacată”), prin care acesta a respins acțiunea introdusă de Dunamenti Erőmű care avea ca obiect anularea Deciziei 2009/609/CE a Comisiei din 4 iunie 2008 privind ajutorul de stat C 41/05 acordat de Ungaria în cadrul contractelor de achiziție de energie electrică pe termen lung (JO 2009, L 225, p. 53, denumită în continuare „decizia în litigiu”) și, în subsidiar, a articolelor 2 și 5 din această decizie.

2

Potrivit articolului 2 din Actul privind condițiile de aderare a Republicii Cehe, Republicii Estonia, Republicii Cipru, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Republicii Ungare, Republicii Malta, Republicii Polone, Republicii Slovenia și Republicii Slovace și adaptările tratatelor care stau la baza Uniunii Europene (JO 2003, L 236, p. 33, denumit în continuare „actul de aderare din 2003”):

„Începând cu data aderării, dispozițiile tratatelor originare și actele adoptate înainte de aderare de instituții și de Banca Centrală Europeană sunt obligatorii pentru noile state membre și se aplică în statele membre respective în condițiile prevăzute în aceste tratate și în prezentul act.”

3

Anexa IV la actul de aderare din 2003 prevede, la punctul 3, norme privind ajutoarele de stat puse în aplicare, printre altele, de Ungaria anterior datei aderării acesteia la Uniunea Europeană. Alineatele (1)-(3) ale acestui punct 3 au următorul cuprins:

4

Istoricul cauzei și decizia în litigiu, astfel cum rezultă din cuprinsul punctelor 1-29 din hotărârea atacată, pot fi rezumate după cum urmează.

5

Dunamenti Erőmű este un producător de energie electrică activ pe piața maghiară a energiei electrice, care exploatează o centrală electrică situată la aproximativ 30 km sud de Budapesta (Ungaria). Această societate este o fostă întreprindere publică care a fost privatizată la mijlocul anilor '90. La momentul aprecierii faptelor de către Tribunal în cauza în care s‑a pronunțat hotărârea atacată, Dunamenti Erőmű era deținută în proporție de aproximativ 75 % de Electrabel, care face parte din grupul a cărui societate‑mamă este GDF Suez SA, și în proporție de aproximativ 25 % de Magyar Villamos Művek Zrt. (denumită în continuare „MVM”), o întreprindere publică activă în sectorul producției de energie electrică, precum și în comerțul cu ridicata, în transportul și în revânzarea pe piața în cauză.

6

La 10 octombrie 1995, așadar, chiar înainte de privatizarea sa, Dunamenti Erőmű a încheiat un contract de achiziție de energie electrică cu MVM, care privea unitățile „blocurile F” și „blocul G2” din cadrul centralei sale electrice (denumit în continuare „CAEE în cauză”). Acest contract, care a intrat în vigoare în cursul anului 1996, urma să dureze, în ceea ce privește „blocurile F”, care funcționau pe bază de gaz, până în anul 2010, iar, în ceea ce privește „blocul G2”, echipat cu o turbină pe gaz cu ciclu combinat, până în anul 2015.

7

Asemenea Dunamenti Erőmű, alți producători de energie electrică activi pe piața maghiară au încheiat contracte de achiziție de energie electrică pe termen lung cu MVM (denumite în continuare „CAEE”).

8

CAEE‑urile se caracterizează în principal prin două elemente. Pe de o parte, acestea rezervă MVM totalitatea sau cea mai mare parte a capacității de producție a centralelor electrice vizate de contract.

9

Pe de altă parte, CAEE‑urile obligă MVM să achiziționeze de la toate centralele care funcționează în cadrul lor o cantitate minimă determinată de energie electrică. Acestea prevăd astfel un nivel minim de preluare pentru fiecare centrală electrică, pe care MVM este obligată să îl achiziționeze în fiecare an.

10

Prețurile au fost stabilite în CAEE‑uri după cum urmează. Un prim și un al doilea ciclu de reglementare a prețurilor, începând de la 1 ianuarie 1997 și, respectiv, de la 1 ianuarie 2001, au fost instituite. Începând de la 1 ianuarie 2004, reglementarea a prevăzut instituirea, pe de o parte, a unei taxe de capacitate pentru capacitățile rezervate, pentru a plăti punerea la dispoziție a acestei capacități, această redevență acoperind costurile permanente, precum și profitul și fiind achitată de MVM, și, pe de altă parte, a unei taxe de energie pentru plata preluării minime prevăzute, care acoperă costurile variabile. Dacă MVM nu cumpără însă această cantitate minimă stabilită, ea este obligată să plătească costul combustibilului.

11

CAEE‑urile încheiate în perioada 1995-1996, care reprezintă șapte din cele zece CAEE‑uri examinate de Comisie, inclusiv CAEE în cauză, făceau parte integrantă din procesul de privatizare a centralelor electrice. Ele au fost parțial modificate de către părți după privatizare.

12

Articolul 2 alineatul (3) din Tratatul între Regatul Belgiei, Regatul Danemarcei, Republica Federală Germania, Republica Elenă, Regatul Spaniei, Republica Franceză, Irlanda, Republica Italiană, Marele Ducat al Luxemburgului, Regatul Țărilor de Jos, Republica Austria, Republica Portugheză, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) și Republica Cehă, Republica Estonia, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Republica Ungară, Republica Malta, Republica Polonă, Republica Slovenia și Republica Slovacă privind aderarea Republicii Cehe, Republicii Estonia, Republicii Cipru, Republicii Letonia, Republicii Lituania, Republicii Ungare, Republicii Malta, Republicii Polone, Republicii Slovenia și Republicii Slovace la Uniunea Europeană (JO 2003, L 236, p. 17, denumit în continuare „Tratatul de aderare”) a fost semnat de Ungaria la 16 aprilie 2003 și a intrat în vigoare la 1 mai 2004.

13

Printr‑o scrisoare din 31 martie 2004, Comisia a primit din partea autorităților maghiare o notificare privind Decretul guvernamental nr. 183/2002 (VIII.23.) privind normele detaliate de stabilire și de administrare a „costurilor irecuperabile”, în conformitate cu procedura prevăzută la punctul 3 alineatul (1) litera (c) din anexa IV la actul de aderare din 2003. Decretul guvernamental notificat reglementează sistemul de compensare a costurilor suportate de MVM în calitate de comerciant cu ridicata de energie electrică.

14

Printr‑o scrisoare din 13 aprilie 2005, autoritățile maghiare au reiterat această notificare. La 4 mai 2005, în conformitate cu Regulamentul nr. 659/1999, Comisia a înregistrat din oficiu un dosar de ajutor de stat referitor la CAEE‑uri.

15

În urma mai multor schimburi de corespondență între Comisie și Ungaria, Comisia a adoptat, la 4 iunie 2008, decizia în litigiu.

16

La punctele 468-470 din această decizie, Comisia a constatat că CAEE‑urile reprezentau un ajutor de stat ilegal, în sensul articolului 87 alineatul (1) CE, în favoarea producătorilor maghiari de energie electrică și că acest ajutor de stat era incompatibil cu piața comună. Comisia a adăugat că ajutorul de stat rezultat din CAEE‑uri consta în obligația MVM de a achiziționa o anumită capacitate și o anumită cantitate minimă garantată de energie electrică la un preț care acoperă costurile fixe, suplimentare și de capital pe parcursul unei părți importante a duratei de funcționare a unităților de producție și care garanta astfel rentabilitatea investițiilor. În consecință, Comisia a dispus desființarea ajutorului menționat.

17

Dispozitivul deciziei în litigiu are următorul cuprins:

„Articolul 1

(1)   Obligația de preluare definită în [CAEE‑urile] pe termen lung încheiate între [MVM], pe de o parte, și, respectiv, [Dunamenti Erőmű, precum și alți șase producători maghiari de energie electrică], pe de altă parte, se consideră a fi ajutor de stat acordat în favoarea producătorilor de energie electrică, în sensul articolului 87 alineatul (1) alineatul (1) [CE].

(2)   Ajutorul de stat menționat la articolul 1 alineatul (1) este incompatibil cu piața comună.

(3)   Ungaria anulează acordarea ajutorului de stat menționat la alineatul (1) în termen de șase luni de la notificarea prezentei decizii.

Articolul 2

(1)   Ungaria impune beneficiarilor să ramburseze ajutorul menționat la articolul 1.

[…]

Articolul 3

(1)   În termen de două luni de la notificarea prezentei decizii, Republica Ungară informează Comisia cu privire la măsurile luate și planificate pentru a se conforma prezentei decizii, în special progresele realizate în vederea efectuării simulării corespunzătoare a pieței de comerț cu ridicata în scopul stabilirii sumei care trebuie rambursată, cu privire la [metoda] detaliată pe care intenționează să o aplice și la descrierea detaliată a datelor pe care intenționează să le utilizeze în acest sens.

[…]

Articolul 4

(1)   Ungaria calculează valoarea exactă a ajutorului care trebuie rambursat pe baza unei simulări corespunzătoare a situației pieței de energie electrică comercializată cu ridicata care ar fi existat în cazul în care niciunul dintre [CAEE‑urile] pe termen lung menționate la articolul 1 alineatul (1) nu ar fi fost în vigoare de la 1 mai 2004.

(2)   În termen de două luni de la notificarea prezentei decizii, Ungaria calculează conform metodei menționate la alineatul (1) sumele care trebuie rambursate, respectiv prezintă Comisiei toate informațiile relevante referitoare la simularea menționată, mai ales rezultatele acesteia, descrierea detaliată a metodologiei aplicate și datele utilizate pentru efectuarea simulării.

Articolul 5

Ungaria asigură rambursarea ajutorului menționat la articolul 1 în termen de zece luni de la notificarea prezentei decizii.

Articolul 6

Prezenta decizie se adresează Republicii Ungare.”

18

Prin cererea introductivă depusă la grefa Tribunalului la 28 aprilie 2009, Dunamenti Erőmű a introdus o acțiune având ca obiect anularea deciziei în litigiu și, în subsidiar, a articolelor 2 și 5 din această decizie în măsura în care dispun recuperarea de la ea a unei sume care depășește ajutorul pe care Comisia ar fi trebuit să îl considere incompatibil cu piața comună.

19

În susținerea acestei acțiuni, Dunamenti Erőmű a invocat patru motive, care se întemeiază, în primul rând, pe faptul că Comisia a constatat în mod greșit existența unui ajutor de stat în sensul articolului 87 alineatul (1) CE, în al doilea rând, presupunând că contractele încheiate în cursul anului 1995 i‑ar fi acordat un ajutor de stat, pe faptul că Comisia ar fi trebuit să considere acest ajutor, începând de la 1 mai 2004, ca fiind un ajutor existent, în sensul articolului 88 alineatul (1) CE, iar nu ca un ajutor nou, în al treilea rând, pe faptul că Comisia a săvârșit mai multe erori în legătură cu compatibilitatea ajutorului de stat în cauză cu piața comună și, în al patrulea rând, pe caracterul contestabil al legalității ordinului de recuperare a acestui ajutor.

20

Prin hotărârea atacată, Tribunalul a respins toate aceste motive.

21

Prin recursul formulat, recurentele solicită Curții:

22

Comisia solicită Curții:

23

Recurentele invocă cinci motive în susținerea recursului.

24

Comisia contestă, pe de o parte, admisibilitatea recursului în măsura în care este introdus de Electrabel și, pe de altă parte, în mod specific, admisibilitatea celui de al treilea și a celui de al patrulea motiv, precum și temeinicia fiecăruia dintre cele cinci motive prezentate de recurente.

25

Se impune să fie analizată în prealabil problema admisibilității recursului în măsura în care este introdus de Electrabel și să fie abordate argumentele prezentate de Comisie întemeiate pe inadmisibilitatea celui de al treilea și a celui de al patrulea motiv în cadrul aprecierii individuale a fiecăruia dintre aceste motive.

26

Comisia solicită Curții să declare recursul inadmisibil în măsura în care este introdus de Electrabel, întrucât aceasta din urmă nu a fost parte la procedura în primă instanță.

27

Recurentele consideră că recursul este admisibil în măsura în care este introdus de Electrabel. Acestea arată că, atunci când acțiunea împotriva deciziei în litigiu a fost introdusă la Tribunal, Electrabel și Dunamenti Erőmű făceau parte din același grup de întreprinderi și că, în consecință, interesul lor economic și juridic comun a putut fi apărat de una singură dintre ele.

28

Or, în luna iunie 2014, Electrabel ar fi vândut părțile pe care le deținea în Dunamenti Erőmű, iar interesul comun al acestor două entități ar trebui, așadar, să fie apărat atât de Electrabel, cât și de Dunamenti Erőmű. O interpretare a normelor de procedură ale Curții în sensul că acestea i‑ar interzice societății Electrabel să introducă prezentul recurs ar fi contrară principiului bunei administrări și ar priva această societate de un acces efectiv la justiție.

29

Trebuie amintit că, potrivit articolului 56 al doilea paragraf din Statutul Curții de Justiție a Uniunii Europene, poate introduce un recurs în fața Curții „oricare parte ale cărei concluzii au fost respinse, în totalitate sau în parte”. În speță, este cert că Electrabel nu a prezentat concluzii în primă instanță. În plus, chiar dacă s‑ar presupune că, la momentul introducerii cererii introductive la Tribunal, Electrabel făcea parte din același grup de întreprinderi cu Dunamenti Erőmű, ea însăși parte la procedura în primă instanță, o asemenea împrejurare nu poate fi suficientă pentru a conferi societății Electrabel calitatea de „parte” în sensul acestei dispoziții.

30

Pe de altă parte, contrar celor susținute de recurente, o interpretare a Statutului Curții de Justiție care împiedică Electrabel să introducă prezentul recurs nu este în niciun fel contrară dreptului acesteia de acces la justiție sau principiului bunei administrări. Dimpotrivă, o delimitare a categoriei persoanelor susceptibile să introducă un recurs în fața Curții într‑o cauză determinată, precum cea prevăzută la articolul 56 din acest statut, are ca obiectiv tocmai să garanteze o bună administrare a justiției, printre altele, prin asigurarea unei anumite previzibilități în recursurile susceptibile de a fi introduse împotriva deciziilor Tribunalului și prin evitarea eludării termenelor și a condițiilor de admisibilitate care se aplică altor căi de atac prevăzute de dreptul Uniunii.

31

Având în vedere considerațiile care precedă, trebuie să se considere că prezentul recurs este inadmisibil în măsura în care este introdus de Electrabel.

32

Dunamenti Erőmű susține că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a constatat, la punctul 60 din hotărârea atacată, că CAEE în cauză constituie un ajutor nou, în sensul anexei IV la actul de aderare din 2003, deși nu verificase în prealabil dacă acest contract constituia un ajutor de stat.

33

Abordarea aleasă de Tribunal ar fi greșită din două motive. În primul rând, întemeindu‑se pe o ipoteză implicită, și anume existența unui ajutor de stat, Tribunalul nu și‑ar fi motivat suficient constatarea existenței unui ajutor nou. În această privință, din chiar modul de redactare a anexei IV la actul de aderare din 2003 reiese că aceasta nu este aplicabilă decât măsurilor care constituie un ajutor. În al doilea rând, Tribunalul ar fi adoptat un raționament „circular”, la punctele 55-60, 61-73 și 77-98 din hotărârea atacată, potrivit căruia ipoteza existenței unui ajutor de stat ar fi cea care ar fi condus în final la concluzia existenței efective a ajutorului în cauză.

34

În cadrul ședinței în fața Curții, Dunamenti Erőmű a susținut că, la punctele 78 și 79 din Hotărârea OTP Bank (C‑672/13, EU:C:2015:185), Curtea a statuat că este necesar să se verifice dacă o măsură de stat conține un ajutor de stat înainte de a examina dacă acest ajutor trebuie să fie calificat drept nou sau existent.

35

Comisia susține că acest prim motiv este nefondat.

36

Trebuie să se arate mai întâi că, astfel cum Curtea a statuat deja, Tribunalul este liber să își structureze și să își dezvolte raționamentul după cum consideră pentru a răspunde la motivele prezentate în fața sa. Astfel, structura și dezvoltarea răspunsului alese de Tribunal nu pot fi puse în discuție în cadrul unui recurs prin pretenții care urmăresc să se stabilească faptul că Tribunalul ar fi trebuit să își formuleze raționamentul conformându‑se așteptărilor reclamantului (Hotărârea British Telecommunications/Comisia, C‑620/13 P, EU:C:2014:2309, punctul 29).

37

În continuare, în ceea ce privește punctele 78 și 79 din Hotărârea OTP Bank (C‑672/13, EU:C:2015:185), contrar celor susținute de Dunamenti Erőmű, Curtea nu a constatat în niciun fel în acea hotărâre că existența unui ajutor de stat trebuie să fie întotdeauna verificată de Tribunal înainte de a se proceda la calificarea măsurii în cauză drept ajutor nou sau existent. Astfel, la acele puncte, Curtea s‑a limitat să arate, în esență, că, printre altele, măsura în cauză trebuie să fie considerată ajutor nou în cazul în care instanța de trimitere constatase că această măsură constituia un ajutor de stat. Această constatare dovedește tocmai faptul că la baza calificării unei măsuri drept ajutor nou poate sta ipoteza existenței unui ajutor de stat.

38

Rezultă că, în cauza în care s‑a pronunțat hotărârea atacată, Tribunalul era liber să nu verifice dacă CAEE în cauză constituia un ajutor de stat decât după examinarea aspectului dacă, în ipoteza în care aceasta ar fi fost situația, ajutorul care decurgea din acest contract trebuia calificat drept ajutor existent.

39

Pe de altă parte, nu se contestă că, în hotărârea atacată, Tribunalul a examinat integralitatea argumentelor prezentate în fața sa, atât în cadrul primului motiv invocat în primă instanță, potrivit căruia Comisia ar fi constatat în mod eronat existența unui ajutor de stat în sensul articolului 87 alineatul (1) CE, cât și în cadrul celui de al doilea motiv invocat în fața Tribunalului, potrivit căruia Comisia ar fi trebuit să califice ajutorul care decurgea din CAEE în cauză drept ajutor existent, în sensul articolului 88 alineatul (1) CE, iar nu drept ajutor nou.

40

În sfârșit, prin argumentația sa referitoare la prezentul motiv, Dunamenti Erőmű nu a demonstrat nici că structura răspunsului ales de Tribunal l‑ar fi indus pe acesta din urmă în eroare.

41

În special, Dunamenti Erőmű nu poate reproșa Tribunalului un viciu de motivare în ceea ce privește calificarea CAEE în cauză drept ajutor nou, pentru simplul fapt că acesta s‑a întemeiat pe ipoteza existenței unui ajutor de stat în cadrul acestei analize, din moment ce, în continuare, la punctul 67 și următoarele din hotărârea atacată, Tribunalul efectuează o examinare exhaustivă a argumentelor referitoare la problema existenței unui ajutor de stat. În plus, astfel cum susține Comisia, concluzia la care a ajuns Tribunalul în această privință, și anume că existența unui ajutor de stat putea fi confirmată, nu se întemeiază nicidecum pe constatarea, care figurează la punctul 60 din hotărârea atacată, că ajutorul care decurge din CAEE în cauză trebuia calificat drept ajutor nou.

42

În consecință, Dunamenti Erőmű nu poate să reproșeze Tribunalului nici că ar fi urmat un raționament „circular” pentru a răspunde la primele două motive invocate în primă instanță. Astfel, însuși faptul că a procedat la o examinare separată a aspectului existenței unui ajutor de stat dovedește că Tribunalul s‑a întemeiat pe ipoteza existenței unui ajutor numai pentru a aprecia dacă CAEE în cauză trebuia să fie calificat drept ajutor nou sau drept ajutor existent. Această ipoteză nu a stat nici la baza analizei efectuate de Tribunal, la punctele 61-66 din hotărârea atacată, a aspectului distinct al determinării datei relevante pentru aprecierea existenței unui ajutor de stat.

43

În consecință, primul motiv al recursului trebuie să fie înlăturat ca nefondat.

44

Dunamenti Erőmű subliniază că nu contestă faptul că normele în materie de ajutoare de stat au devenit obligatorii pentru Ungaria la data aderării acestui stat membru la Uniune. În schimb, aceasta susține că atât Tribunalul, cât și Comisia au săvârșit o eroare de drept atunci când au interpretat anexa IV la actul de aderare din 2003 în sensul că această dată trebuie să fie reținută ca relevantă pentru a aprecia dacă CAEE în cauză conține un ajutor de stat.

45

Prin intermediul primului aspect al celui de al doilea motiv, Dunamenti Erőmű susține că raționamentul urmat de Tribunal în vederea determinării datei relevante pentru aprecierea existenței unui ajutor de stat este lipsit de temei legal.

46

Contrar a ceea ce ar fi statuat Tribunalul la punctul 55 din hotărârea atacată, punctul 3 alineatul (1) din anexa IV la actul de aderare din 2003 ar menționa numai cazurile în care un ajutor, deja calificat ca atare, poate constitui un ajutor nou sau un ajutor existent, iar această anexă nu ar conține nicio mențiune cu privire la data la care o măsură de stat trebuie să fie examinată în lumina normelor privind ajutoarele de stat.

47

Astfel, din modul de redactare a actului de aderare din 2003 și în special din expresia „după data aderării” ar rezulta cu claritate că această anexă se aplică măsurilor care sunt încă aplicabile după această dată, însă ea nu ar reglementa aspectul determinării datei relevante pentru aprecierea existenței unui ajutor. În plus, deși, la punctul 55 din hotărârea atacată, Tribunalul a considerat că anexa menționată indică momentul relevant în această privință, el ar fi considerat, la punctul 65 din acea hotărâre, că această regulă nu putea fi decât dedusă din anexa respectivă.

48

Dunamenti Erőmű adaugă că faptul că măsura în cauză nu îndeplinea cele patru criterii prevăzute la articolul 87 alineatul (1) CE anterior datei aderării Ungariei la Uniune nu a fost modificat de împrejurarea că normele referitoare la ajutoarele de stat au devenit obligatorii începând de la această dată.

49

Prin intermediul celui de al doilea aspect al celui de al doilea motiv, Dunamenti Erőmű susține că raționamentul Tribunalului este contrar practicii Comisiei și jurisprudenței instanțelor Uniunii.

50

Potrivit acestei jurisprudențe, în special Hotărârile Franța/Comisia (C‑482/99, EU:C:2002:294, punctele 71 și 76-83), Comisia/EDF (C‑124/10 P, EU:C:2012:318, punctele 104 și 105), Cityflyer Express/Comisia (T‑16/96, EU:T:1998:78, punctul 76), Westdeutsche Landesbank Girozentrale și Land Nordrhein‑Westfalen/Comisia (T‑228/99 și T‑233/99, EU:T:2003:57, punctul 246), precum și Țările de Jos/Comisia (T‑29/10 și T‑33/10, EU:T:2012:98, punctul 78), examinarea existenței unui ajutor și în special analiza privind investitorul privat ar trebui să se întemeieze pe elementele existente la data adoptării măsurii în cauză.

51

Potrivit Dunamenti Erőmű, care se referă, printre altele, la punctele 169-180 din Decizia 2010/690/UE a Comisiei din 4 august 2010 privind ajutorul de stat C 40/08 (ex N 163/08) pus în aplicare de Polonia în favoarea PZL Hydral S.A. (JO L 298, p. 51), raționamentul urmat de Tribunal în prezenta cauză este de asemenea contrar unor linii directoare ale Comisiei și practicii decizionale a acestei instituții potrivit căreia elemente referitoare la perioada anterioară aderării statului membru vizat la Uniune ar fi de asemenea luate în considerare.

52

Dunamenti Erőmű adaugă că este ilogic și eronat din punct de vedere juridic ca noțiunile „avantaj” și „investitor privat” să fie aplicate unei date la care nu se realizase nicio investiție.

53

Potrivit Dunamenti Erőmű, nicio hotărâre a instanțelor Uniunii, cu excepția celor referitoare la decizia în litigiu, nu constată existența unui ajutor de stat pe baza anexei IV la actul de aderare din 2003. Mai precis, Hotărârea Kremikovtzi (C‑262/11, EU:C:2012:760) ar privi numai recuperarea ajutorului în cauză. În acea hotărâre, Curtea ar fi menționat modul de redactare a anexei V la Actul privind condițiile de aderare a Republicii Bulgaria și a României și adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană (JO 2005, L 157, p. 203, denumit în continuare „actul de aderare din 2005”). Din acesta ar rezulta numai că concluzia privind aprecierea existenței unui ajutor trebuie întotdeauna să fie valabilă la data aderării la Uniune a statului membru în cauză. De asemenea, în Hotărârea Rousse Industry/Comisia (T‑489/11, EU:T:2013:144, punctele 61-64), Tribunalul ar fi statuat numai că Comisia devenise competentă la data aderării statului membru în cauză la Uniune și nu ar fi considerat niciodată că aceasta era data relevantă pentru aprecierea existenței unui ajutor.

54

Comisia consideră că acest al doilea motiv trebuie respins ca nefondat.

55

La punctele 50-52 din Hotărârea Kremikovtzi (C‑262/11, EU:C:2012:760), referitoare la anexa V la actul de aderare din 2005, Curtea ar fi înlăturat deja un argument analog celui care este invocat de Dunamenti Erőmű în cadrul celui de al doilea motiv al prezentului recurs. În Hotărârea Rousse Industry/Comisia (T‑489/11, EU:T:2013:144, punctele 61-64), Tribunalul ar fi înlăturat de asemenea un astfel de argument. În plus, niciuna dintre hotărârile pe care le invocă Dunamenti Erőmű nu ar privi măsuri adoptate de un stat membru anterior aderării sale la Uniune și care să fie în continuare aplicabile ulterior acestei date.

56

Pe de altă parte, Comisia amintește, făcând referire la Hotărârea Comisia/Irlanda și alții (C‑89/08 P, EU:C:2009:742, punctele 72 și 73), că noțiunea de ajutor de stat este o noțiune obiectivă. Dunamenti Erőmű nu ar putea, în consecință, să reproșeze Tribunalului că nu și‑a motivat decizia în raport cu poziția adoptată de Comisie în liniile sale directoare.

57

Prin intermediul celor două aspecte ale celui de al doilea motiv, care trebuie analizate împreună, Dunamenti Erőmű susține, în esență, că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a interpretat anexa IV la actul de aderare din 2003 în sensul că data aderării ar trebui să fie reținută drept dată relevantă pentru a aprecia dacă CAEE în cauză conținea un ajutor de stat.

58

Trebuie subliniat de la bun început că, astfel cum a arătat Tribunalul la punctul 53 din hotărârea atacată și după cum reiese din cuprinsul articolului 2 din actul de aderare din 2003, normele Uniunii în materie de ajutoare de stat au devenit obligatorii în Ungaria la 1 mai 2004, și anume la data aderării acestui stat membru la Uniune.

59

Pe de altă parte, astfel cum a arătat Tribunalul la punctul 54 din hotărârea atacată, punctul 3 din anexa IV la actul de aderare din 2003 a prevăzut norme speciale pentru ajutoarele existente în Ungaria la data aderării la Uniune a acestui stat membru. În special, acesta din urmă a acceptat introducerea în acest act a unor dispoziții în temeiul cărora măsurile de ajutor care continuă să se aplice după această aderare trebuiau examinate în raport cu normele Uniunii în materie de ajutoare de stat în cazul în care aceste măsuri nu puteau fi calificate drept ajutoare existente potrivit dispozițiilor actului menționat.

60

Rezultă că Tribunalul a considerat în mod întemeiat la punctul 54 menționat că problema determinării datei relevante pentru aprecierea, în temeiul articolului 87 alineatul (1) CE, a unei măsuri de stat adoptate de Ungaria anterior datei aderării sale la Uniune și care continuă să se aplice după această dată trebuia examinată în raport cu actul de aderare din 2003.

61

În această privință, trebuie arătat că, astfel cum Tribunalul a constatat la punctul 62 din hotărârea atacată, din cuprinsul punctului 3 din anexa IV la actul de aderare din 2003 reiese că statele care erau membre ale Uniunii anterior datei de 1 mai 2004 doreau să protejeze piața internă împotriva măsurilor care conțineau un ajutor de stat instituite în țările candidate anterior aderării lor la Uniune și care puteau denatura concurența, supunând aceste măsuri, începând de la 1 mai 2004, regimului ajutoarelor noi în cazul în care aceste măsuri nu intrau sub incidența excepțiilor expres enumerate în această anexă.

62

Pe de altă parte, după cum în mod întemeiat a arătat Tribunalul la punctele 64 și 66 din hotărârea atacată, din modul de redactare a articolului 1 litera (b) punctul (v) din Regulamentul nr. 659/1999 și în special a primei teze a acestei dispoziții, potrivit căreia constituie un ajutor existent „ajutorul considerat ajutor existent deoarece se poate dovedi că, în momentul punerii în aplicare, nu reprezenta un ajutor și că a devenit ajutor ulterior, datorită evoluției pieței comune și fără să fi fost modificat de statul membru”, rezultă că o măsură de sprijin de stat care nu constituia un ajutor de stat la momentul punerii sale în aplicare poate deveni un astfel de ajutor ulterior.

63

Trebuie amintit de asemenea că Curtea a avut deja ocazia să statueze, la punctul 52 din Hotărârea Kremikovtzi (C‑262/11, EU:C:2012:760), referitoare la actul de aderare din 2005, care preia, în esență, dispozițiile din actul de aderare din 2003 redate la punctele 2 și 3 din prezenta hotărâre, că măsurile puse în aplicare înainte de aderarea Republicii Bulgaria la Uniune, dar care, pe de o parte, sunt aplicabile și după aderare și, pe de altă parte, îndeplinesc, la data aderării, criteriile cumulative prevăzute la articolul 87 alineatul (1) CE, sunt supuse normelor specifice stabilite în anexa V la actul de aderare din 2005.

64

La punctul 54 din Hotărârea Kremikovtzi (C‑262/11, EU:C:2012:760), Curtea a precizat că, astfel cum se poate deduce în special din articolul 1 litera (b) punctul (i) și litera (c) din Regulamentul nr. 659/1999 coroborat cu articolul 2 din actul de aderare din 2005, numai de la data aderării pot fi aplicate direct ca atare în Bulgaria criteriile care figurează la articolul 87 alineatul (1) CE, și aceasta numai în raport cu situații care apar după această dată.

65

În consecință, constatarea efectuată de Tribunal la punctul 65 din hotărârea atacată, potrivit căreia data aderării Ungariei la Uniune este data la care o măsură care continuă să se aplice după această dată trebuie să fie evaluată în raport cu cele patru condiții prevăzute la articolul 87 alineatul (1) CE, nu este viciată de nicio eroare de drept. După cum în mod întemeiat a statuat Tribunalul la același punct, orice altă concluzie ar avea consecința de a priva de sens obiectivul urmărit de autorii tratatului de aderare, amintit la punctul 61 din prezenta hotărâre. Astfel, abordarea preconizată de Dunamenti Erőmű în cadrul celui de al doilea motiv al recursului ar avea ca efect sustragerea de sub controlul Comisiei, în cazul unui stat membru precum Ungaria, care a aderat la Uniune la 1 mai 2004, a oricărei măsuri adoptate anterior acestei date, care nu constituia un ajutor de stat la momentul adoptării sale, dar care, în perioada următoare, a devenit și continuă să fie un asemenea ajutor după această dată.

66

Prin urmare, Tribunalul a considerat tot în mod întemeiat, la punctele 61 și 62 din hotărârea atacată, că aspectul dacă CAEE în cauză conținea un ajutor compatibil cu piața comună la data încheierii sale sau la orice altă dată anterioară aderării Ungariei la Uniune este lipsit de relevanță pentru calificarea acestui contract drept ajutor de stat la data acestei aderări.

67

Considerațiile care figurează la punctele 65 și 66 din prezenta hotărâre nu pot fi repuse în discuție de argumentul invocat de Dunamenti Erőmű potrivit căruia jurisprudența instanțelor Uniunii a enunțat un principiu în virtutea căruia o măsură de stat trebuie să fie apreciată, în raport cu articolul 87 alineatul (1) CE, la data adoptării sale. Astfel cum subliniază Comisia, hotărârile pe care le invocă Dunamenti Erőmű în acest scop nu privesc măsuri de ajutor care fuseseră adoptate de un stat membru anterior aderării sale la Uniune și care erau în continuare aplicabile după această aderare, precum CAEE în cauză, care de altfel se înscrie în cadrul normativ special descris la punctele 59 și 61 din prezenta hotărâre.

68

În sfârșit, practica urmată de Comisie în deciziile sale sau în liniile directoare, chiar dacă s‑ar presupune că ar veni în sprijinul abordării preconizate de Dunamenti Erőmű în cadrul celui de al doilea motiv de recurs, nu poate, în orice caz, să fie obligatorie pentru Comisie în cadrul interpretării de către aceasta a normelor Uniunii în materie de ajutoare de stat. Orice argument întemeiat pe această practică trebuie, prin urmare, să fie respins.

69

Având în vedere considerațiile de mai sus, se impune ca al doilea motiv să fie înlăturat ca nefondat.

70

Prin intermediul celui de al treilea motiv invocat, Dunamenti Erőmű susține că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept, la punctele 68 și 69 din hotărârea atacată, atunci când a înlăturat argumentele referitoare la privatizarea sa și a constatat că CAEE în cauză acorda un avantaj recurentelor în sensul articolului 87 alineatul (1) CE. În special, întrucât a considerat că data relevantă pentru aprecierea unui ajutor de stat era data aderării Ungariei la Uniune, Tribunalul, în mod greșit, nu ar fi ținut seama de contextul privatizării Dunamenti Erőmű, CAEE în cauză constituind o parte integrantă a acestei privatizări.

71

Acest al treilea motiv se împarte în trei aspecte.

72

Prin intermediul primului aspect al celui de al treilea motiv, Dunamenti Erőmű susține că CAEE în cauză nu a acordat recurentelor un avantaj în sensul articolului 87 alineatul (1) CE, dat fiind că MVM a acționat ca un investitor privat atunci când a încheiat acest contract ca măsură pregătitoare destinată facilitării privatizării Dunamenti Erőmű.

73

În această privință, Dunamenti Erőmű arată că, la mijlocul anilor '90, obiectivele Ungariei în materie de aprovizionare cu energie vizau asigurarea siguranței aprovizionării cu energie electrică în Ungaria la cel mai mic preț posibil, modernizarea infrastructurii și respectarea noilor norme de mediu, precum și punerea în aplicare a necesarei restructurări a sectorului energiei. Potrivit Dunamenti Erőmű, aceste obiective trebuiau realizate în special grație unui program de privatizare.

74

În acest context, la 10 octombrie 1995, CAEE în cauză ar fi fost încheiat între Dunamenti Erőmű și MVM pentru a face posibilă privatizarea iminentă a Dunamenti Erőmű. Astfel, în luna decembrie 1995, aceasta din urmă ar fi fost achiziționată de Electrabel.

75

Dunamenti Erőmű subliniază că, în contextul unei privatizări, Comisia trebuie să verifice dacă statul membru în cauză a încercat să maximizeze profitul sau să minimizeze pierderea generată de vânzare. Referindu‑se printre altele la Hotărârea Spania/Comisia (C‑278/92-C‑280/92, EU:C:1994:325, punctul 28), Dunamenti Erőmű adaugă că un stat membru acționează ca un investitor privat atunci când cedează active publice, pe de o parte, în urma unei cereri de ofertă deschise, necondiționate și concurențiale și, pe de altă parte, celui care oferă cel mai mare preț.

76

În prezenta cauză, aplicarea corectă a criteriului investitorului privat ar arăta cu claritate că CAEE în cauză nu conferă niciun avantaj recurentelor, întrucât condițiile amintite la punctul anterior ar fi îndeplinite. În special, ar fi fost lansată o cerere de ofertă deschisă și concurențială, iar oferta cea mai ridicată ar fi fost reținută, și anume cea a Electrabel. Pe de altă parte, statul maghiar ar fi angajat un specialist financiar independent care recomanda o privatizare întemeiată pe încheierea unui astfel de contract. Acest stat ar fi urmărit să își maximizeze profitul și ar fi luat în mod corespunzător în considerare CAEE în cauză în prețul privatizării. Faptul că statul respectiv a obținut profit din vânzare ar fi fost recunoscut de organismul de control al conturilor al aceluiași stat.

77

Prin intermediul celui de al doilea aspect, Dunamenti Erőmű susține că, în orice caz, chiar dacă CAEE în cauză ar fi conținut vreun avantaj, acesta ar fi fost rambursat prin vânzarea acestei societăți. Aceasta din urmă adaugă, făcând referire la Hotărârile Banks (C‑390/98, EU:C:2001:456, punctul 78) și Falck și Acciaierie di Bolzano/Comisia (C‑74/00 P și C‑75/00 P, EU:C:2002:524, punctul 180), că, atunci când o societate beneficiară a unui ajutor este vândută la prețul pieței, prețul de vânzare reflectă consecințele ajutorului anterior, iar vânzătorul acestei societăți păstrează beneficiul acestui ajutor.

78

În speță, avantajul care decurge din CAEE în cauză ar fi fost inclus în prețul plătit de Electrabel pentru achiziționarea Dunamenti Erőmű și, în consecință, Electrabel ar fi rambursat anticipat acest avantaj statului maghiar. Potrivit Dunamenti Erőmű, acest stat este, așadar, cel care a păstrat avantajul menționat după privatizarea efectuată în cursul anului 1995, din moment ce Dunamenti Erőmű a fost achiziționată de Electrabel în urma unei proceduri concurențiale și deschise de cerere de ofertă. Ar rezulta că, oricare ar fi perioada reținută pentru aprecierea existenței unui ajutor, unul dintre cele patru criterii impuse pentru calificarea CAEE în cauză drept ajutor de stat nu ar fi îndeplinit.

79

Dunamenti Erőmű reproșează Tribunalului că nu a examinat problema personalității sale juridice și a celei a Electrabel pentru a răspunde argumentului său întemeiat pe o rambursare a oricărui eventual ajutor rezultat din CAEE în cauză ca urmare a privatizării sale. La punctele 68 și 69 din hotărârea atacată, Tribunalul ar fi înlăturat acest argument prin simpla trimitere la anexa IV la actul de aderare din 2003, pentru a constata că, întrucât această privatizare avusese lor anterior aderării Ungariei la Uniune, argumentul respectiv era lipsit de relevanță.

80

Dunamenti Erőmű susține că, în Hotărârea AceaElectrabel/Comisia (T‑303/05, EU:T:2009:312), Tribunalul a constatat că controlul societății și continuarea unor activități economice identice și paralele sunt elemente esențiale pentru determinarea existenței unei unități economice. Dat fiind că situația Electrabel și a Dunamenti Erőmű întrunea toate aceste elemente la data pronunțării hotărârii atacate, ar trebui să se considere că acestea formau o singură unitate economică.

81

Potrivit Dunamenti Erőmű, argumentele invocate în subsidiar de Comisie pentru a demonstra că al doilea aspect al celui de al treilea motiv este neîntemeiat nu apar în niciun fel în hotărârea atacată și trebuie, în consecință, să fie înlăturate. Pe de altă parte, punctele 66-68 din Hotărârea Elliniki Nafpigokataskevastiki și alții/Comisia (T‑384/08, EU:T:2011:650), la care se referă Comisia, ar fi lipsite de pertinență, întrucât ar privi caracterul selectiv și imputabilitatea unei garanții de stat.

82

Prin intermediul celui de al treilea aspect al celui de al treilea motiv, Dunamenti Erőmű arată că aderarea Ungariei la Uniune nu a avut niciun efect asupra faptului că CAEE în cauză constituia un element fundamental al privatizării, anterior acestei aderări, care nu conferea un avantaj recurentelor. În special, aderarea menționată nu putea să modifice cu nimic faptul că recurentelor nu li se acordase niciun avantaj în urma încheierii CAEE în cauză și că statul maghiar acționase ca un investitor privat cu ocazia vânzării Dunamenti Erőmű. Modificarea legislației maghiare care a urmat acestei aderări nu ar putea da naștere unui avantaj care nu existase anterior.

83

Dunamenti Erőmű consideră că Tribunalul ar fi confundat în mod vădit data la care ar fi trebuit să aprecieze criteriile referitoare la existența unui ajutor de stat cu cea la care normele în materie de ajutoare de stat au devenit obligatorii în Ungaria.

84

Comisia arată, cu titlu principal, că al treilea motiv nu poate fi decât înlăturat dacă data relevantă pentru a aprecia existența unui ajutor este cea a aderării Ungariei la Uniune. Identificarea elementelor care pot fi legate de perioada care a început la 1 mai 2004 ar fi o chestiune de fapt care nu ar putea fi invocată în stadiul recursului, din moment ce Dunamenti Erőmű nu a invocat nicio denaturare a elementelor de probă.

85

Cu titlu subsidiar, Comisia arată că niciunul dintre cele trei aspecte invocate de Dunamenti Erőmű în cadrul celui de al treilea motiv nu este fondat.

86

În ceea ce privește primul dintre ceste aspecte, Comisia susține, referindu‑se la Hotărârea Elliniki Nafpigokataskevastiki și alții/Comisia (T‑384/08, EU:T:2011:650, punctele 66-68), că absența unui avantaj pentru cumpărător nu exclude existența unui avantaj în favoarea activității achiziționate. În plus, în Hotărârea Comisia/Scott (C‑290/07 P, EU:C:2010:480, punctele 5-11, 25 și 26), constatarea existenței unui ajutor în favoarea unei întreprinderi nu ar fi fost afectată de achiziționarea unor părți sociale ale acestei întreprinderi de către o altă întreprindere și nici de cumpărarea de către o a treia întreprindere a activelor care au luat naștere grație ajutorului. Ar rezulta că faptul că un cumpărător plătește prețul pieței și, ca urmare a acestui fapt, nu beneficiază el însuși de niciun ajutor nu ar fi relevant pentru a aprecia dacă entitatea achiziționată a beneficiat de un ajutor.

87

În ceea ce privește al doilea aspect al celui de al treilea motiv, Comisia arată că Dunamenti Erőmű confundă ajutorul acordat unei entități achiziționate cu cel acordat cumpărătorului acestei entități. Faptul că acesta din urmă plătește prețul pieței și, ca urmare a acestui fapt, nu beneficiază el însuși de niciun ajutor nu ar fi relevant pentru a aprecia dacă entitatea achiziționată a beneficiat de un ajutor.

88

Punctul 78 din Hotărârea Banks (C‑390/98, EU:C:2001:456) ar fi fost inclus cu titlu indicativ și ar privi problema recuperării unui ajutor, iar nu pe cea a existenței sale. La punctele 80 și 81 din Hotărârea Germania/Comisia (C‑277/00, EU:C:2004:238), Curtea ar fi stabilit, astfel, cu claritate natura diferită a cauzei în care s‑a pronunțat prima dintre aceste hotărâri. Comisia subliniază că, în prezenta cauză, Dunamenti Erőmű a continuat să își desfășoare activitatea pe piața în cauză, conservând totodată avantajul de care beneficiase.

89

În sfârșit, în ceea ce privește al treilea aspect al celui de al treilea motiv, dat fiind că împrejurările că MVM a acționat ca un investitor privat cu ocazia încheierii CAEE în cauză și că Electrabel a plătit prețul pieței pentru a cumpăra Dunamenti Erőmű nu ar constitui elemente relevante pentru a determina dacă aceasta din urmă a beneficiat de un avantaj ca urmare a aplicării acestui contract începând de la aderarea Ungariei la Uniune, nici efectul acestei aderări asupra acestor împrejurări nu ar fi relevant în această privință.

90

Se impune, cu titlu introductiv, să fie înlăturat argumentul invocat de Comisie întemeiat pe inadmisibilitatea celui de al treilea motiv al recursului, din moment ce se sprijină pe o lectură eronată a acestuia. Astfel, acest motiv nu privește identificarea elementelor care pot fi legate de perioada care a început la 1 mai 2004, ci problema dacă Tribunalul putea în mod întemeiat să excludă anumite elemente din cadrul aprecierii sale cu privire la aspectul dacă CAEE în cauză le acorda un avantaj recurentelor în sensul articolului 87 alineatul (1) CE. Această din urmă chestiune, care este o chestiune de drept, poate fi invocată în stadiul recursului.

91

Prin intermediul primului aspect al celui de al treilea motiv, Dunamenti Erőmű susține, în esență, că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept, la punctul 69 din hotărârea atacată, prin aceea că a considerat că CAEE în cauză le conferea recurentelor un avantaj în sensul articolului 87 alineatul (1) CE, din moment ce, pe de o parte, MVM a acționat ca un investitor privat atunci când a încheiat acest contract și, pe de altă parte, statul maghiar a acționat ca un investitor privat cu ocazia privatizării Dunamenti Erőmű.

92

Trebuie să se arate în primul rând că, contrar a ceea ce sugerează Dunamenti Erőmű, Tribunalul nu a constatat, la punctul 69 din hotărârea atacată, că CAEE în cauză le acorda un avantaj recurentelor în sensul articolului 87 alineatul (1) CE, ci s‑a limitat să constate că era de competența Comisiei să evalueze dacă această societate beneficiase de un avantaj conferit prin CAEE începând de la 1 mai 2004. Astfel, reiese cu claritate din hotărârea atacată, în special din cuprinsul punctelor 28 și 29 din aceasta, că ajutorul de stat a cărui existență a fost constatată de Comisie în decizia în litigiu, și care, în consecință, a făcut obiectul analizei Tribunalului în acea hotărâre, consta într‑un avantaj conferit prin acest contract numai societății Dunamenti Erőmű, iar nu acționarilor acesteia.

93

În consecință, în măsura în care, prin intermediul primului aspect al celui de al treilea motiv, Tribunalului i se reproșează că a constatat că CAEE în cauză conferea un avantaj societății Electrabel, acest prim aspect are la bază o lectură eronată a hotărârii atacate și trebuie, în consecință, să fie înlăturat ca nefondat.

94

În al doilea rând, în ceea ce privește argumentele expuse la punctele 72-74 din prezenta hotărâre, întemeiate pe faptul că MVM a acționat ca un investitor privat în economia de piață atunci când a încheiat CAEE în cauză, trebuie să se constate că aceste argumente nu sunt susceptibile să demonstreze că acest acord nu conferea un avantaj societății Dunamenti Erőmű, în măsura în care se aplica începând de la 1 mai 2004. Astfel, după cum reiese din cuprinsul punctului 66 din prezenta hotărâre, aspectul dacă contractul menționat conținea un ajutor de stat compatibil cu piața comună la data încheierii sale sau la orice altă dată anterioară aderării Ungariei la Uniune este lipsit de relevanță în scopul determinării faptului dacă același contract conținea un ajutor de stat la data acestei aderări.

95

Nici argumentele referitoare la vânzarea Dunamenti Erőmű către Electrabel, expuse la punctele 75 și 76 din prezenta hotărâre, nu pot fi reținute din moment ce, astfel cum reiese din cuprinsul punctului 92 din prezenta hotărâre, ajutorul de stat nu rezultă din vânzarea propriu‑zisă, ci decurge din CAEE în cauză în măsura în care acesta se aplică începând de la 1 mai 2004. În fond, prin aceste argumente, Dunamenti Erőmű nu explică nici modul în care Tribunalul ar fi aplicat eronat criteriul investitorului privat la data aderării Ungariei la Uniune.

96

Având în vedere considerațiile care figurează la punctele 94 și 95 din prezenta hotărâre, primul aspect al celui de al treilea motiv trebuie înlăturat și în măsura în care privește existența unui avantaj acordat societății Dunamenti Erőmű ca urmare a aplicării CAEE în cauză.

97

Acest prim aspect trebuie, așadar, să fie înlăturat în întregime.

98

Prin intermediul celui de al doilea aspect al celui de al treilea motiv, Dunamenti Erőmű susține, în esență, că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept, la punctele 68 și 69 din hotărârea atacată, atunci când a considerat că nu trebuia să se țină seama de argumentația pe care aceasta o invocase în primă instanță, întemeiată pe o pretinsă rambursare a ajutorului în cauză de către Electrabel, pentru motivul că schimbarea acționariatului avusese loc anterior aderării Ungariei la Uniune. Dunamenti Erőmű susține că, dacă ar fi luat în considerare această argumentație, Tribunalul ar fi constatat că, plătind prețul pieței pentru cumpărarea acestei societăți, Electrabel rambursase statului maghiar orice avantaj și că existența unui avantaj care să fi decurs din CAEE în cauză în favoarea Dunamenti Erőmű lipsea, indiferent de perioada reținută pentru aprecierea existenței unui ajutor de stat.

99

Trebuie amintit că, astfel cum s‑a constatat la punctul 65 din prezenta hotărâre, Tribunalul nu a comis nicio eroare de drept atunci când a reținut, ca dată relevantă pentru aprecierea existenței unui ajutor de stat care decurge din CAEE în cauză, data aderării Ungariei la Uniune.

100

La punctele 69 și 70 din hotărârea atacată, Tribunalul a respins ca inoperantă argumentația prezentată de Dunamenti Erőmű în primă instanță, întemeiată pe o pretinsă rambursare a ajutorului prin intermediul privatizării acestei societăți, pentru motivul că schimbarea acționariatului care a avut loc cu ocazia acestei privatizări s‑a efectuat anterior datei relevante menționate la punctul precedent.

101

În această privință, este necesar să se arate că Curtea a subliniat în mai multe rânduri importanța aprecierii globale care trebuie efectuată în cadrul examinării existenței unui avantaj în sensul articolului 87 alineatul (1) CE.

102

În special, în ceea ce privește aplicarea criteriului investitorului privat în economia de piață, Curtea a decis că, atunci când Comisia examinează dacă un stat a acționat în calitate de acționar și dacă, prin urmare, criteriul investitorului privat este aplicabil în împrejurările cauzei, acesteia îi revine sarcina de a efectua o apreciere globală, ținând seama, pe lângă elementele furnizate de statul membru în cauză, de orice alt element pertinent al cauzei care să îi permită să determine dacă măsura în discuție decurge din calitatea de acționar sau din calitatea de putere publică a statului membru respectiv. Pot fi relevante în această privință, printre altele, natura și obiectul acestei măsuri, contextul în care se înscrie, precum și obiectivul urmărit și normele care guvernează respectiva măsură (a se vedea în acest sens Hotărârea Comisia/EDF, C‑124/10 P, EU:C:2012:318, punctul 86).

103

Pe de altă parte, atunci când Comisia verifică dacă sunt îndeplinite condițiile pentru aplicabilitatea și pentru aplicarea criteriului investitorului privat, ea nu poate refuza examinarea informațiilor relevante prezentate de statul membru în cauză decât dacă probele administrate sunt ulterioare adoptării deciziei de a efectua investiția în cauză. Astfel, pentru aplicarea criteriului investitorului privat, sunt relevante numai elementele disponibile și evoluțiile previzibile la data la care a fost adoptată decizia de a efectua investiția. Astfel se întâmplă în special atunci când Comisia examinează existența unui ajutor de stat în raport cu o investiție care nu i‑a fost notificată și care a fost deja realizată de statul membru respectiv la momentul la care realizează această examinare (a se vedea în acest sens Hotărârea Comisia/EDF, C‑124/10 P, EU:C:2012:318, punctele 104 și 105).

104

Rezultă că, în cadrul examinării existenței unui avantaj în temeiul articolul 87 alineatul (1) CE și în special în cadrul aplicării criteriului investitorului privat, Comisia este obligată să efectueze o apreciere globală a măsurii de ajutor în cauză, în funcție de elementele disponibile și de evoluțiile previzibile la momentul la care decizia de acordare a acestui ajutor a fost luată, ținând seama cu precădere de contextul în care se înscrie ajutorul menționat.

105

În consecință, informațiile referitoare la evenimente din perioada anterioară datei adoptării unei măsuri de stat și care sunt disponibile la acea dată se pot dovedi relevante în măsura în care aceste informații sunt susceptibile să clarifice dacă această măsură constituie un avantaj în sensul articolului 87 alineatul (1) CE.

106

Din considerațiile care figurează la punctele 99-105 din prezenta hotărâre rezultă că, în speță, în cadrul aprecierii sale cu privire la existența unui ajutor de stat care decurge din CAEE în cauză, Comisia era obligată să aprecieze acest contract în contextul în care acesta se înscria, la data aderării Ungariei la Uniune, ținând seama de toate elementele disponibile la acea dată și care s‑ar dovedi relevante, inclusiv, dacă este cazul, elemente referitoare la evenimente anterioare acelei date.

107

Trebuie, așadar, să se constate că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept, la punctele 69 și 70 din hotărârea atacată, atunci când a considerat inoperantă argumentația prezentată de Dunamenti Erőmű în primă instanță, întemeiată pe o pretinsă rambursare a ajutorului care decurge din CAEE în cauză prin intermediul vânzării acestei societăți către Electrabel, pentru simplul motiv că această vânzare a fost realizată anterior datei aderării Ungariei la Uniune.

108

Este necesar să se amintească însă că, în cazul în care motivarea unei decizii a Tribunalului revelează o încălcare a dreptului Uniunii, însă dispozitivul acesteia apare ca fiind întemeiat pentru alte motive de drept, o astfel de încălcare nu este de natură să determine anularea deciziei menționate și trebuie să se procedeze la o înlocuire a motivelor (a se vedea în acest sens Hotărârea Lestelle/Comisia, C‑30/91 P, EU:C:1992:252, punctul 28, precum și Hotărârea FIAMM și alții/Consiliul și Comisia, C‑120/06 P și C‑121/06 P, EU:C:2008:476, punctul 187 și jurisprudența citată).

109

Aceasta este situația în speță.

110

Potrivit unei jurisprudențe constante, recuperarea unui ajutor ilegal urmărește restabilirea situației anterioare, iar acest obiectiv este atins de îndată ce ajutoarele în cauză, majorate, dacă este cazul, cu dobânzi de întârziere, au fost restituite de beneficiarul lor sau, cu alte cuvinte, de întreprinderile care au beneficiat efectiv de acestea. Prin această restituire, beneficiarul pierde astfel avantajul de care beneficiase pe piață în raport cu concurenții săi, iar situația anterioară plății ajutorului este restabilită (a se vedea în acest sens Hotărârea Germania/Comisia, C‑277/00, EU:C:2004:238, punctele 74 și 75).

111

În consecință, principalul obiectiv urmărit prin rambursarea unui ajutor de stat plătit în mod ilegal este de a elimina denaturarea concurenței cauzată de avantajul concurențial generat de ajutorul ilegal (Hotărârea Germania/Comisia, C‑277/00, EU:C:2004:238, punctul 76).

112

Potrivit unei jurisprudenței de asemenea constante a Curții, în cazul în care o întreprindere care a beneficiat de un ajutor ilegal este achiziționată la prețul pieței, cu alte cuvinte, la cel mai mare preț pe care un investitor privat acționând în condiții normale de concurență era dispus să îl plătească pentru societatea respectivă în situația în care se afla aceasta, în special după ce beneficiase de ajutoare de stat, elementul de ajutor a fost evaluat la prețul de piață și a fost inclus în prețul de cumpărare. În astfel de condiții, nu se poate considera că respectivul cumpărător a beneficiat de un avantaj față de ceilalți operatori de pe piață (a se vedea Hotărârea Germania/Comisia, C‑277/00, EU:C:2004:238, punctul 80 și jurisprudența citată).

113

În cazul în care întreprinderea căreia i‑au fost acordate ajutoare de stat ilegale își păstrează personalitatea juridică și continuă să desfășoare, pentru sine, activitățile subvenționate prin ajutoarele de stat, această întreprindere este în mod normal cea care păstrează avantajul concurențial și, prin urmare, ea este cea care trebuie să fie obligată să ramburseze un cuantum egal cu cel al ajutoarelor menționate. Cumpărătorului nu i se poate cere, așadar, să ramburseze astfel de ajutoare (a se vedea Hotărârea Germania/Comisia, C‑277/00, EU:C:2004:238, punctul 81).

114

În ceea ce privește prezenta cauză, din cuprinsul punctelor 1, 68 și 69 din hotărârea atacată rezultă și nu se contestă în cadrul prezentului recurs că privatizarea Dunamenti Erőmű, realizată la mijlocul anilor '90, a fost realizată printr‑o schimbare de acționariat pe calea unei cesiuni a participațiilor acesteia din urmă și că, la data la care Tribunalul a apreciat situația de fapt, aceasta era deținută în proporție de aproximativ 75 % de Electrabel. Pe de altă parte, din cuprinsul punctelor 1 și 2 din hotărârea menționată, care nu sunt contestate în fața Curții, reiese că Dunamenti Erőmű este un producător de energie electrică ce își desfășoară activitatea pe piața maghiară a energiei, care, după privatizarea sa, a continuat să exploateze centrala electrică vizată de CAEE în cauză.

115

În aceste condiții, jurisprudența citată de Tribunal la punctul 70 din hotărârea atacată și invocată de Dunamenti Erőmű în cadrul recursului în susținerea argumentației sale întemeiate pe o pretinsă rambursare a ajutorului care decurge din CAEE în cauză nu poate fi interpretată în sensul că privatizarea acestei societăți în cursul anilor '90 a avut ca efect rambursarea efectivă a ajutorului care îi fusese acordat ca urmare a aplicării CAEE în cauză. Mai precis, chiar presupunând că respectiva societate a fost cedată de statul maghiar în favoarea Electrabel la prețul pieței și că acest preț a reflectat întru totul valoarea avantajului rezultat din CAEE în cauză, din constatările efectuate de Tribunal expuse la punctul precedent reiese că, după ce a fost privatizată, Dunamenti Erőmű și‑a păstrat personalitatea juridică și a continuat să desfășoare activitățile vizate de ajutorul de stat în cauză, așa încât această societate este cea care a păstrat efectiv beneficiul avantajului rezultat din acest contract astfel cum se aplica acesta începând de la 1 mai 2004 și de care aceasta beneficia pe piață în raport cu concurenții săi.

116

Rezultă că, după cum susține Comisia, chiar dacă s‑ar presupune că statul maghiar a putut obține profit din vânzarea Dunamenti Erőmű, această împrejurare nu ar fi împiedicat societatea respectivă să continue să beneficieze efectiv, după schimbarea de acționariat efectuată cu ocazia privatizării sale în anul 1995, de avantajul care decurge din CAEE în cauză, care, astfel cum s‑a arătat la punctul 6 din prezenta hotărâre, urma să dureze, în funcție de blocurile vizate, până în anul 2010 sau până în anul 2015. Astfel, orice profit pe care statul maghiar l‑ar fi putut obține din această privatizare nu era susceptibil să facă să dispară denaturarea concurenței cauzată de avantajul concurențial conferit societății Dunamenti Erőmű prin acest contract.

117

Această concluzie nu poate fi repusă în discuție de argumentația prezentată de Dunamenti Erőmű potrivit căreia, la momentul aprecierii situației de fapt de către Tribunal, această societate forma împreună cu Electrabel o entitate economică unică, în sensul jurisprudenței Curții, din moment ce afirmațiile cu caracter general făcute de Dunamenti Erőmű în susținerea acestei argumentații nu sunt susceptibile să repună în discuție constatările efectuate de Tribunal și expuse la punctul 114 din prezenta hotărâre, care de altfel, așa cum s‑a arătat la punctul menționat, nu au fost contestate de Dunamenti Erőmű în cadrul prezentului recurs.

118

În consecință, chiar dacă Tribunalul a considerat în mod eronat că faptul că privatizarea Dunamenti Erőmű a avut loc anterior datei la care trebuia să fie examinată existența unui ajutor de stat în sensul articolului 87 alineatul (1) CE era prin el însuși suficient pentru a justifica excluderea argumentației invocate de această societate, întemeiată pe o pretinsă rambursare a ajutorului prin intermediul acestei privatizări, din cadrul aprecierii aspectului dacă CAEE în cauză conținea un ajutor de stat în sensul acestei dispoziții, trebuie să se constate că, în împrejurările prezentei cauze, astfel cum reies acestea din hotărârea atacată, Tribunalul ar fi putut, pentru a confirma existența unui asemenea ajutor, să înlăture această argumentație pentru alte motive decât cele expuse la punctele 69 și 70 din acea hotărâre. În aceste condiții, eroarea de drept constatată la punctul 107 din prezenta hotărâre nu are niciun efect asupra concluziei la care a ajuns Tribunalul în această privință și, prin urmare, nu are efect nici asupra dispozitivului hotărârii atacate.

119

Rezultă că al doilea aspect al celui de al treilea motiv trebuie să fie înlăturat.

120

Trebuie arătat că, prin argumentația sa prezentată în cadrul acestui al treilea aspect, astfel cum este reluată la punctul 82 din prezenta hotărâre, Dunamenti Erőmű se limitează la a invoca, prin intermediul unor considerații generale, că aderarea Ungariei la Uniune nu a avut niciun efect asupra faptului că recurentelor nu le‑a fost acordat niciun avantaj prin încheierea CAEE în cauză sau prin cumpărarea Dunamenti Erőmű de către Electrabel, fără a explica modul în care Tribunalul ar fi comis o eroare de drept atunci când a confirmat existența unui avantaj în sensul articolului 87 alineatul (1) CE care decurgea din acest contract la data acestei aderări.

121

Astfel, trebuie să se constate că argumentația invocată de Dunamenti Erőmű în această privință este întemeiată pe premisa că aspectul dacă CAEE în cauză conținea un ajutor de stat în sensul articolului 87 alineatul (1) CE la data la care acest contract a fost încheiat și la cea la care a intervenit privatizarea Dunamenti Erőmű este relevant, chiar determinant, în scopul de a aprecia dacă contractul menționat conținea un ajutor de stat la data aderării Ungaria la Uniune. Or, având în vedere considerațiile enunțate la punctele 65 și 66 din prezenta hotărâre, în cadrul examinării celui de al doilea motiv al recursului, această argumentație trebuie să fie înlăturată ca nefondată.

122

În rest, trebuie arătat că argumentația invocată de Dunamenti Erőmű în cadrul acestui al treilea aspect al celui de al treilea motiv, referitoare la determinarea datei relevante pentru aprecierea existenței unui ajutor de stat, astfel cum a fost expusă la punctul 83 din prezenta hotărâre, nu constituie decât o reluare a argumentelor care au fost deja înlăturate în cadrul celui de al doilea motiv.

123

Întrucât al treilea aspect al celui de al treilea motiv al recursului trebuie să fie astfel respins, se impune ca al treilea motiv să fie înlăturat în integralitate.

124

Dunamenti Erőmű susține că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept și și‑a încălcat obligația de control jurisdicțional atunci când a considerat, fără a demonstra existența unui risc structural, că obligația de preluare minimă ce revenea MVM implica existența unui avantaj.

125

Tribunalul ar fi recunoscut, la punctul 112 din hotărârea atacată, că Dunamenti Erőmű prezentase elemente de natură să demonstreze că MVM nu avusese niciodată obligația de a cumpăra în fiecare an de la prima dintre aceste societăți o cantitate de energie electrică mai mare decât cea pe care MVM ar fi ales să o cumpere în absența CAEE în cauză. În pofida acestei afirmații, Tribunalul, ca și Comisia, s‑ar fi limitat la a constata că faptul că, în anumiți ani, MVM cumpărase cantități de energie electrică cu mult mai mari decât preluarea minimă obligatorie nu însemna că aceasta nu suportase riscul inerent acestei obligații.

126

Potrivit Dunamenti Erőmű, întrucât s‑a întemeiat numai pe simpla eventualitate a unui risc structural și nu a demonstrat că un asemenea risc exista în realitate, Tribunalul și‑a încălcat obligația de control jurisdicțional. Dacă Tribunalul ar fi evaluat corect acest risc, ar fi constatat inexistența unui avantaj, din moment ce ar fi considerat că MVM nu avusese niciodată obligația de a cumpăra în fiecare an de la Dunamenti Erőmű o cantitate de energie electrică mai mare decât cea pe care ar fi cumpărat‑o în absența CAEE în cauză și că MVM decisese, așadar, în mod liber cantitatea de energie electrică pe care dorea să o cumpere. Dunamenti Erőmű adaugă că, dacă prețul plătit nu ar fi fost prețul pieței, MVM ar fi ales un alt producător pentru a o înlocui, cel puțin în ceea ce privește cantitățile de energie electrică ce depășeau preluarea minimă, în măsura în care, astfel cum Comisia ar fi recunoscut în decizia în litigiu, existau capacități disponibile de producție de înlocuire, precum și posibilități de importuri suplimentare.

127

Comisia apreciază că al patrulea motiv este inadmisibil, din moment ce Dunamenti Erőmű nu a indicat partea din hotărârea atacată care ar fi afectată de o eroare de drept. Această societate ar face referire numai întâmplător la punctul 112 din această hotărâre, însă nu ar arăta motivul pentru care acest punct ar trebui să fie infirmat (a se vedea în acest sens Hotărârea Bergaderm și Goupil/Comisia, C‑352/98 P, EU:C:2000:361, punctul 34, precum și Hotărârea Franța/Monsanto și Comisia, C‑248/99 P, EU:C:2002:1, punctele 68 și 69).

128

În cazul în care Curtea ar considera că acest motiv vizează punctul 112 din hotărârea atacată, Comisia arată, în subsidiar, că motivul menționat este inoperant.

129

Cu titlu mai subsidiar, Comisia susține că al patrulea motiv al recursului este, în orice caz, nefondat.

130

Se impune, cu titlu introductiv, să fie înlăturat argumentul invocat de Comisie întemeiat pe inadmisibilitatea acestui al patrulea motiv întrucât acest motiv nu ar identifica suficient de precis partea din hotărârea atacată care ar fi afectată de o eroare de drept. Într‑adevăr, prin argumentația prezentată în susținerea acestui motiv, Dunamenti Erőmű vizează în mod expres punctul 112 din hotărârea atacată.

131

În plus, în măsura în care argumentația prezentată de Dunamenti Erőmű se întemeiază pe o eroare de drept săvârșită de Tribunal din cauza faptului că acesta nu ar fi demonstrat prezența unui risc structural în cadrul examinării existenței unui avantaj în sensul articolului 87 alineatul (1) CE, acestei societăți nu i se poate reproșa că nu a identificat părți specifice din hotărârea menționată (a se vedea în acest sens Hotărârea Limburgse Vinyl Maatschappij și alții/Comisia, C‑238/99 P, C‑244/99 P, C‑245/99 P, C‑247/99 P, C‑250/99 P-C‑252/99 P și C‑254/99 P, EU:C:2002:582, punctul 423).

132

Cu toate acestea, se impune ca al patrulea motiv al recursului să fie înlăturat ca inoperant. Astfel, chiar dacă s‑ar presupune că obligația de preluare minimă ce revenea MVM nu implica existența unui avantaj, Dunamenti Erőmű nu repune în discuție, printre altele, constatarea care figurează la punctul 117 din hotărârea atacată, potrivit căreia nu se contesta în fața Tribunalului că introducerea garanțiilor prin care se urmărea acoperirea costului de capital constituie un avantaj în lumina practicilor existente pe piețele concurențiale.

133

În consecință, faptul, presupunând că ar fi dovedit, că obligația de preluare minimă impusă MVM nu implica existența unui avantaj nu poate, în orice caz, să fie prin el însuși suficient pentru a demonstra inexistența unui avantaj care să decurgă din CAEE în cauză.

134

În aceste condiții, nu i se poate reproșa Tribunalului că și‑a încălcat obligația de control jurisdicțional prin aceea că nu a demonstrat prezența unui risc structural, în cadrul aprecierii sale cu privire la existența unui avantaj în sensul articolului 87 alineatul (1) CE.

135

Rezultă că al patrulea motiv al recursului trebuie să fie înlăturat.

136

Dunamenti Erőmű susține că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept atunci când a confirmat metodologia adoptată de Comisie pentru calcularea cuantumului ajutorului care trebuie rambursat și a încălcat nivelul de control jurisdicțional impus în această privință.

137

Comisia ar fi cerut Ungariei să estimeze cuantumul ajutorului care trebuie rambursat prin compararea diferenței dintre veniturile efectiv obținute în cadrul sistemului în care CAEE‑urile erau în vigoare (denumit în continuare „scenariul real”) și veniturile care ar fi fost obținute dacă nu ar fi fost încheiat niciun contract de acest tip (denumit în continuare „scenariul alternativ”). Or, costurile ar trebui de asemenea să fie luate în considerare, din moment ce faptul de a examina numai veniturile nu ar permite efectuarea unei evaluări exacte a avantajului despre care se pretinde că ar decurge din CAEE‑uri. În cadrul abordării preconizate de Comisie, veniturile suplimentare, obținute de Dunamenti Erőmű în cadrul scenariului real pentru a acoperi costul combustibilului suplimentar, ar fi calificate drept avantaje.

138

Dunamenti Erőmű susține că este necesară luarea în considerare a costului combustibilului, dat fiind că acesta reprezintă aproape 100 % din costurile de producție variabile. Prin urmare, nu ar trebui să fie analizate toate costurile, ci numai cele legate de cumpărarea gazului. În prezenta cauză, luarea în considerare a costului combustibilului ar repune în discuție însăși existența unui ajutor. Astfel, experții economici angajați de Ungaria ar fi calculat un cuantum negativ de aproximativ 100 de milioane de euro pe baza profitului și un cuantum pozitiv de aproximativ 482 de milioane de euro exclusiv pe baza veniturilor.

139

Nu ar fi adevărat nici că metoda întemeiată pe profit se sprijină pe ipoteze speculative legate de comportamentul Dunamenti Erőmű, dat fiind că consumul suplimentar de gaz nu a fost impus de comportamentul pe care această societate ar fi ales să îl adopte, ci de faptul că exista o supraproducție de energie electrică.

140

Dunamenti Erőmű arată că Tribunalul a recunoscut, la punctul 185 din hotărârea atacată, că metoda întemeiată pe diferența de profit ar fi mai adecvată. Cu toate acestea, din cuprinsul punctelor 184 și 189 din hotărârea atacată ar reieși că Tribunalul a considerat că Comisia nu săvârșise o eroare prin adoptarea abordării întemeiate pe venituri, din moment ce punerea în aplicare a abordării întemeiate pe profit părea să fie mai complexă. Or, ar fi evident că faptul că punerea în aplicare a unei metodologii care se înscrie în cadrul unui scenariu alternativ ar fi prea complexă nu constituie un element relevant pentru evaluarea cuantumului ajutorului care trebuie să fie rambursat. La punctul 186 din hotărârea atacată, Tribunalul ar invoca Hotărârea Budapesti Erőmű/Comisia (T‑80/06 și T‑182/09, EU:T:2012:65) pentru a confirma această abordare. În cauza în care s‑a pronunțat acea hotărâre, volumele reținute în scenariul alternativ și, respectiv, în scenariul real ar fi fost însă foarte similare.

141

Potrivit Dunamenti Erőmű, Comisia nu s‑ar putea sprijini pe considerațiile care figurează la punctul 188 din hotărârea atacată, potrivit cărora avantajul trebuie „să fie apreciat în raport cu comportamentul întreprinderii publice care conferă avantajul […], iar nu în raport cu comportamentul beneficiarului acestui avantaj”, din moment ce această afirmație, care nu are niciun temei juridic, contrazice jurisprudența Curții. Astfel, la punctul 2 al dispozitivului Hotărârii Ferring (C‑53/00, EU:C:2001:627), Curtea ar fi enunțat cu claritate principiul potrivit căruia, dacă pretinsa măsură de ajutor de stat determină atât profituri suplimentare, cât și costuri suplimentare, diferența dintre cele două cuantumuri este susceptibilă să confere un avantaj care constituie un ajutor de stat.

142

În sfârșit, prin înlăturarea, la punctele 184 și 189 din hotărârea atacată, a metodei întemeiate pe profit, în principal din cauza complexității sale, Tribunalul nu ar fi efectuat un control complet al deciziei Comisiei, deși este obligat să facă acest lucru atunci când procedează la aprecieri economice complexe în cadrul unei acțiuni în anulare, astfel cum ar fi statuat Curtea în Hotărârea CB/Comisia (C‑67/13 P, EU:C:2014:2204).

143

Comisia consideră că Tribunalul nu a săvârșit nicio eroare de drept prin confirmarea metodei adoptate în decizia în litigiu pentru calcularea cuantumului ajutorului care trebuie să fie rambursat. De asemenea, afirmația potrivit căreia Tribunalul nu a procedat la o examinare completă a deciziei în litigiu în această privință ar fi lipsită de temei.

144

Este necesar mai întâi să fie înlăturat argumentul potrivit căruia Tribunalul ar fi săvârșit o eroare de drept la punctul 188 din hotărârea atacată, atunci când a considerat că existența unui avantaj economic trebuie, conform principiului operatorului privat în economia de piață, să fie apreciată în raport cu comportamentul întreprinderii publice care conferă avantajul în cauză, iar nu în raport cu comportamentul beneficiarului. Astfel, rezultă dintr‑o jurisprudență constantă că, în scopul aplicării criteriului investitorului privat, trebuie să se verifice dacă același avantaj pus la dispoziția întreprinderii beneficiare prin intermediul resurselor de stat ar fi fost acordat de un investitor privat în condițiile normale ale pieței (a se vedea în acest sens Hotărârea Comisia/EDF, C‑124/10 P, EU:C:2012:318, punctele 78 și 79).

145

În ceea ce privește, mai precis, alegerea metodei de calcul al cuantumului ajutorului care trebuie rambursat, contrar celor susținute de Dunamenti Erőmű, în Hotărârea Ferring (C‑53/00, EU:C:2001:627), Curtea nu a enunțat un principiu general în favoarea metodei de calcul întemeiate pe profit. Deși în acea hotărâre Curtea a constatat că măsura în cauză constituia un ajutor de stat, din moment ce avantajul acordat depășea costurile suplimentare pe care le suportau beneficiarii, a considerat că numai costurile suplimentare rezultate din îndeplinirea sarcinilor de serviciu public ce fuseseră impuse beneficiarilor prin reglementarea națională trebuiau să fie luate în considerare în cadrul aprecierii existenței unui avantaj în sensul articolului 92 alineatul (1) din Tratatul CE [devenit articolul 87 alineatul (1) CE]. Or, Dunamenti Erőmű nu susține că trebuia să îndeplinească astfel de obligații.

146

În continuare, deși, la punctul 185 din hotărârea atacată, Tribunalul a recunoscut că luarea în considerare a prețului combustibilului ar putea face ca „cuantumul ajutorului care trebuie recuperat să fie cu mult mai mic decât cel care decurge din aplicarea [metodei reținute în decizia în litigiu]”, nu a recunoscut însă în niciun fel la punctul respectiv, contrar celor susținute de Dunamenti Erőmű, că metoda de calcul întemeiată pe profit este mai adecvată decât cea întemeiată pe venituri.

147

Dimpotrivă, din coroborarea punctelor 184-192 din hotărârea atacată reiese că Tribunalul a considerat că metoda reținută de Comisie în decizia în litigiu era mai potrivită pentru a face ca beneficiarul să piardă avantajul de care beneficiase pe piață în raport cu concurenții săi decât metoda întemeiată pe profit, conform jurisprudenței expuse la punctul 110 din prezenta hotărâre și amintite de Tribunal la punctul 187 din hotărârea atacată.

148

În special, la punctul 184 din hotărârea atacată, Tribunalul a constatat că Comisia plecase în mod întemeiat de la premisa că avantajele care decurgeau din CAEE‑uri erau cu mult mai mari decât eventuala diferență pozitivă dintre prețurile CAEE‑urilor și prețurile care puteau fi atinse pe piață în lipsa CAEE‑urilor, această constatare nefiind repusă în discuție în cadrul prezentului recurs. În continuare Tribunalul a arătat, și la acest punct 184, că Comisia decisese să limiteze cuantumul recuperării la eventuala diferență dintre veniturile centralelor electrice care funcționau în cadrul regimului CAEE‑urilor și cele pe care centralele electrice le‑ar fi putut obține în absența CAEE‑urilor în perioada care a început la 1 mai 2004, din moment ce nu era posibilă calcularea exactă a valorii globale a ansamblului condițiilor aferente obligațiilor de cumpărare pe termen lung ale MVM pentru această perioadă.

149

În aceste condiții, Dunamenti Erőmű nu poate reproșa Tribunalului că a săvârșit o eroare de drept pentru simplul motiv că cuantumul ajutorului care decurge din metoda de calcul confirmată de acesta ar fi mai ridicat decât cuantumul rezultat din metoda a cărei aplicare o preconizează aceasta.

150

În plus, astfel cum reiese din cuprinsul punctelor 146-148 din prezenta hotărâre, Tribunalul nu a înlăturat metoda întemeiată pe profit din cauza complexității sale, ci pentru motivul că metoda întemeiată pe venituri era mai potrivită pentru a conduce la pierderea de către Dunamenti Erőmű a avantajului rezultat din CAEE în cauză. Întrucât argumentul invocat de aceasta din urmă în această privință se întemeiază pe o lectură eronată a hotărârii atacate, se impune înlăturarea lui ca nefondat.

151

În consecință, nici argumentul întemeiat pe o încălcare a nivelului controlului jurisdicțional exercitat de Tribunal, prin neexaminarea abordării propuse de Dunamenti Erőmű din cauza complexității acesteia, nu poate fi primit.

152

În sfârșit, în măsura în care Tribunalul a putut, fără a comite o eroare de drept, să înlăture metoda întemeiată pe profit în cadrul calculării cuantumului ajutorului care trebuie să fie rambursat în speță, argumentele prin care se urmărește dovedirea unei erori pe care ar fi săvârșit‑o Tribunalul în aprecierea pe care a efectuat‑o cu privire la tipul de analiză care ar fi necesar pentru a aplica această metodă sunt lipsite de relevanță.

153

Al cincilea motiv al recursului trebuie, prin urmare, să fie înlăturat.

154

Din ansamblul considerațiilor care precedă rezultă că recursul trebuie să fie respins.

155

Potrivit articolului 184 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Curții, atunci când recursul nu este fondat, aceasta se pronunță asupra cheltuielilor de judecată.

156

Potrivit articolului 138 alineatul (1) din acest regulament, aplicabil procedurii de recurs în temeiul articolului 184 alineatul (1) din acesta, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. Întrucât Dunamenti Erőmű a căzut în pretenții, iar Comisia a solicitat obligarea doar a Dunamenti Erőmű la plata cheltuielilor de judecată, se impune ca aceasta să fie obligată să suporte, pe lângă propriile cheltuieli de judecată, și pe cele efectuate de Comisie.

157

Întrucât recursul este inadmisibil în măsura în care este introdus de Electrabel, aceasta din urmă suportă propriile cheltuieli de judecată.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a treia) declară și hotărăște: