Cauza C‑207/14

Hotel Sava Rogaška, gostinstvo, turizem in storitve, d.o.o.

împotriva

Republika Slovenija

(cerere de decizie preliminară formulată de Vrhovno sodišče Republike Slovenije)

„Trimitere preliminară — Apropierea legislațiilor — Ape minerale naturale — Directiva 2009/54/CE — Articolul 8 alineatul (2) — Anexa I — Interzicerea comercializării unei «ape minerale naturale de la una și aceeași sursă» sub mai multe denumiri comerciale — Noțiune”

Sumar – Hotărârea Curții (Camera a treia) din 24 iunie 2015

  1. Dreptul Uniunii Europene — Interpretare — Luare în considerare a contextului și a sensului obișnuit al termenilor — Texte plurilingve — Divergențe între diferitele versiuni lingvistice — Luarea în considerare a economiei generale și a finalității reglementării în cauză

  2. Apropierea legislațiilor — Ape minerale naturale — Directiva 2009/54 — Exploatarea și comercializarea apelor minerale naturale — Ape minerale naturale de la una și aceeași sursă — Noțiune

    [Directiva 2009/54 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 4 alin. (1) lit. (a)-(c), art. 6, art. 7 alin. (2) lit. (a), art. 8 alin. (2) și art. 12 lit. (a) și (b)]

  3. Apropierea legislațiilor — Politica Uniunii în domeniul apei — Ape minerale naturale — Directivele 2000/60 și 2009/54 — Obiective distincte

    (Directivele 2000/60 și 2009/54 ale Parlamentului European și ale Consiliului)

  1.  A se vedea textul deciziei.

    (a se vedea punctele 25 și 26)

  2.  Noțiunea „apă minerală de la una și aceeași sursă” care figurează la articolul 8 alineatul (2) din Directiva 2009/54 privind exploatarea și comercializarea apelor minerale naturale trebuie interpretată în sensul că desemnează o apă minerală naturală exploatată prin una sau prin mai multe emergențe naturale sau forate, care își are originea în una și aceeași pânză freatică sau în unul și același zăcământ acvifer subteran, dacă, în toate aceste emergențe naturale sau forate, apa are caracteristici identice, potrivit criteriilor prevăzute în anexa I la directiva menționată, care rămân stabile în limitele fluctuațiilor naturale.

    Astfel, noțiunea de sursă care figurează la articolul 8 alineatul (2) din Directiva 2009/54 nu poate fi asimilată nici noțiunii de pânză freatică sau de zăcământ acvifer subteran, nici noțiunii de puț. Întrucât apele minerale naturale sunt definite și în raport cu compoziția lor, un rol determinant în identificarea apei minerale naturale îl au caracteristicile acestei ape.

    Pe de altă parte, întrucât etichetele apelor minerale naturale conțin obligatoriu locul în care este exploatată sursa și numele acesteia, întrucât acest nume joacă un rol determinant în identificarea acestei ape de către consumatori, iar identificarea unei anumite ape minerale naturale se efectuează în principal în raport cu caracteristicile sale, tocmai acestea din urmă sunt cele care determină, esențialmente, identitatea sursei de la care provine apa minerală.

    Această interpretare este, pe de o parte, confirmată de economia generală a Directivei 2009/54, în special articolul 4 alineatul (1) literele (a)-(c), articolul 6, articolul 7 alineatul (2) litera (a) și articolul 12 literele (a) și (b), și este, pe de altă parte, singura de natură să garanteze atingerea obiectivelor urmărite de Directiva 2009/54 care constau în protejarea sănătății consumatorilor, prevenirea inducerii în eroare a consumatorilor și asigurarea unei comercializări corecte.

    (a se vedea punctele 29-31, 34-39 și 45 și dispozitivul)

  3.  Obiectivele Directivei 2000/60 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei diferă de cele ale Directivei 2009/54 privind exploatarea și comercializarea apelor minerale naturale. Astfel, în timp ce prima urmărește obiective esențialmente de mediu, cea de a doua urmărește protejarea sănătății consumatorilor, prevenirea inducerii în eroare a consumatorilor și asigurarea unei comercializări corecte.

    (a se vedea punctul 43)


Cauza C‑207/14

Hotel Sava Rogaška, gostinstvo, turizem in storitve, d.o.o.

împotriva

Republika Slovenija

(cerere de decizie preliminară formulată de Vrhovno sodišče Republike Slovenije)

„Trimitere preliminară — Apropierea legislațiilor — Ape minerale naturale — Directiva 2009/54/CE — Articolul 8 alineatul (2) — Anexa I — Interzicerea comercializării unei «ape minerale naturale de la una și aceeași sursă» sub mai multe denumiri comerciale — Noțiune”

Sumar – Hotărârea Curții (Camera a treia) din 24 iunie 2015

  1. Dreptul Uniunii Europene – Interpretare – Luare în considerare a contextului și a sensului obișnuit al termenilor – Texte plurilingve – Divergențe între diferitele versiuni lingvistice – Luarea în considerare a economiei generale și a finalității reglementării în cauză

  2. Apropierea legislațiilor – Ape minerale naturale – Directiva 2009/54 – Exploatarea și comercializarea apelor minerale naturale – Ape minerale naturale de la una și aceeași sursă – Noțiune

    [Directiva 2009/54 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 4 alin. (1) lit. (a)-(c), art. 6, art. 7 alin. (2) lit. (a), art. 8 alin. (2) și art. 12 lit. (a) și (b)]

  3. Apropierea legislațiilor – Politica Uniunii în domeniul apei – Ape minerale naturale – Directivele 2000/60 și 2009/54 – Obiective distincte

    (Directivele 2000/60 și 2009/54 ale Parlamentului European și ale Consiliului)

  1.  A se vedea textul deciziei.

    (a se vedea punctele 25 și 26)

  2.  Noțiunea „apă minerală de la una și aceeași sursă” care figurează la articolul 8 alineatul (2) din Directiva 2009/54 privind exploatarea și comercializarea apelor minerale naturale trebuie interpretată în sensul că desemnează o apă minerală naturală exploatată prin una sau prin mai multe emergențe naturale sau forate, care își are originea în una și aceeași pânză freatică sau în unul și același zăcământ acvifer subteran, dacă, în toate aceste emergențe naturale sau forate, apa are caracteristici identice, potrivit criteriilor prevăzute în anexa I la directiva menționată, care rămân stabile în limitele fluctuațiilor naturale.

    Astfel, noțiunea de sursă care figurează la articolul 8 alineatul (2) din Directiva 2009/54 nu poate fi asimilată nici noțiunii de pânză freatică sau de zăcământ acvifer subteran, nici noțiunii de puț. Întrucât apele minerale naturale sunt definite și în raport cu compoziția lor, un rol determinant în identificarea apei minerale naturale îl au caracteristicile acestei ape.

    Pe de altă parte, întrucât etichetele apelor minerale naturale conțin obligatoriu locul în care este exploatată sursa și numele acesteia, întrucât acest nume joacă un rol determinant în identificarea acestei ape de către consumatori, iar identificarea unei anumite ape minerale naturale se efectuează în principal în raport cu caracteristicile sale, tocmai acestea din urmă sunt cele care determină, esențialmente, identitatea sursei de la care provine apa minerală.

    Această interpretare este, pe de o parte, confirmată de economia generală a Directivei 2009/54, în special articolul 4 alineatul (1) literele (a)-(c), articolul 6, articolul 7 alineatul (2) litera (a) și articolul 12 literele (a) și (b), și este, pe de altă parte, singura de natură să garanteze atingerea obiectivelor urmărite de Directiva 2009/54 care constau în protejarea sănătății consumatorilor, prevenirea inducerii în eroare a consumatorilor și asigurarea unei comercializări corecte.

    (a se vedea punctele 29-31, 34-39 și 45 și dispozitivul)

  3.  Obiectivele Directivei 2000/60 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei diferă de cele ale Directivei 2009/54 privind exploatarea și comercializarea apelor minerale naturale. Astfel, în timp ce prima urmărește obiective esențialmente de mediu, cea de a doua urmărește protejarea sănătății consumatorilor, prevenirea inducerii în eroare a consumatorilor și asigurarea unei comercializări corecte.

    (a se vedea punctul 43)