Cauza C‑172/14

ING Pensii – Societate de Administrare a unui Fond de Pensii Administrat Privat SA

împotriva

Consiliului Concurenței

(cerere de decizie preliminară formulată de Înalta Curte de Casație și Justiție)

„Trimitere preliminară — Înțelegeri — Modalități de repartizare a clienților pe o piață a fondurilor de pensii private — Existența unei restrângeri a concurenței în sensul articolului 101 TFUE — Afectarea comerțului dintre statele membre”

Sumar – Hotărârea Curții (Camera a doua) din 16 iulie 2015

1. Înțelegeri – Atingere adusă concurenței – Criterii de apreciere – Cuprinsul și obiectivul unei înțelegeri, precum și contextul economic și juridic de evoluție a acesteia – Distincție între încălcări prin obiect și încălcări prin efect – Acorduri între fonduri de pensii private privind împărțirea clienților – Obiect anticoncurențial – Constatare suficientă

   [art. 101 alin. (1) TFUE]

2. Înțelegeri – Afectarea comerțului dintre statele membre – Criterii – Înțelegere care se extinde la întregul teritoriu al unui stat membru

   [art. 101 alin. (1) TFUE]

1.  Articolul 101 alineatul (1) TFUE trebuie interpretat în sensul că acorduri de împărțire a clienților precum cele încheiate între fonduri de pensii private obligatorii constituie o înțelegere care are un obiect anticoncurențial, fără ca numărul de clienți vizați de aceste acorduri să poată fi relevant în scopul aprecierii condiției referitoare la restrângerea concurenței în cadrul pieței interne.

   Este vorba îndeosebi despre situația în care:

   —

   în ceea ce privește, în primul rând, cuprinsul acordurilor respective, membrii lor s‑au concertat în vederea împărțirii în cote egale a unui număr nedeterminat de persoane interesate, și anume a persoanelor care au semnat două acte de aderare la fonduri de pensii private diferite (dubluri), între fondurile de pensii private care au participat la aceste practici concertate;

   —

   în ceea ce privește, în al doilea rând, obiectivul urmărit de fondurile de pensii în cauză, acordurile respective au ca scop afilierea persoanelor vizate la un cerc limitat de operatori, contrar normelor legale aplicabile și, prin urmare, în detrimentul altor societăți active în sectorul economic în discuție. Ele vizează, așadar, consolidarea poziției pe piața relevantă a fiecăruia dintre aceste fonduri de pensii private în raport cu cea a concurenților săi care nu au participat la practicile concertate în discuție și urmăresc astfel un obiectiv vădit contrar bunei funcționări a concurenței normale;

   —

   în al treilea rând, prin practicile concertate pe care le‑au organizat, fondurile de pensii private în cauză s‑au sustras în mod deliberat de la aplicarea normelor legale, care prevedeau o afiliere a dublurilor ca urmare a unei intervenții a autorităților naționale competente și potrivit unei repartizări aleatorii a acestora.

   În ceea ce privește numărul de persoane concret vizate de acordurile de repartizare, el este, în aceste condiții, lipsit de relevanță, dat fiind că obiectul anticoncurențial al unui acord de repartizare, în mod special capacitatea acestui acord de a produce efecte negative asupra pieței, nu poate depinde de numărul concret de clienți repartizați efectiv, ci numai de termenii și de finalitățile obiective ale acordului menționat, apreciate în lumina contextului economic și juridic în care acesta a fost încheiat.

   (a se vedea punctele 35, 37-39, 44, 54-56 și dispozitivul)

2.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctele 48 și 49)