Cauza C‑688/13

Gimnasio Deportivo San Andrés SL

(cerere de decizie preliminară formulată de Juzgado de lo Mercantil no 3 de Barcelona)

„Trimitere preliminară — Articolul 99 din Regulamentul de procedură al Curții — Transfer de întreprinderi — Menținerea drepturilor lucrătorilor — Interpretarea Directivei 2001/23/CE — Cedent care face obiectul unei proceduri de insolvență — Garanție pentru cesionar că nu își va asuma anumite datorii ale întreprinderii cedate”

Sumar – Ordonanța Curții (Camera a șasea) din 28 ianuarie 2015

  1. Întrebări preliminare — Competența Curții — Limite — Examinarea compatibilității dreptului național cu dreptul Uniunii — Excludere — Furnizarea tuturor elementelor de interpretare proprii dreptului Uniunii instanței de trimitere — Includere — Reformularea întrebărilor

    (art. 267 TFUE)

  2. Politica socială — Apropierea legislațiilor — Transferuri de întreprinderi — Menținerea drepturilor lucrătorilor — Directiva 2001/23 — Excepții — Transfer în cursul unei proceduri de insolvență — Stat membru care a ales să facă uz de articolul 5 alineatul (2) din directivă — Reglementare națională care prevede sau permite neasumarea datoriilor cedentului, inclusiv în privința celor aferente sistemului legal de securitate socială, care rezultă din contracte de muncă sau din raporturi de muncă — Aplicabilitate la sarcini rezultate din contracte de muncă ce au încetat înainte de data transferului — Admisibilitate — Condiții

    [Directiva 2001/23 a Consiliului, art. 3 alin. (4) lit. (b) și art. 5 alin. (2)]

  1.  A se vedea textul deciziei.

    (a se vedea punctele 30-33)

  2.  Directiva 2001/23 privind apropierea legislației statelor membre referitoare la menținerea drepturilor lucrătorilor în cazul transferului de întreprinderi, unități sau părți de întreprinderi sau unități trebuie să fie interpretată în sensul că:

    în ipoteza în care, în cadrul unui transfer de întreprindere, cedentul face obiectul unei proceduri de insolvență care se desfășoară sub supravegherea unei autorități publice competente și în ipoteza în care statul membru vizat a ales să facă uz de articolul 5 alineatul (2) din directiva menționată, aceasta nu se opune posibilității ca statul membru respectiv să prevadă sau să permită ca sarcinile care rezultă pentru cedent, la data transferului sau a deschiderii procedurii de insolvență, din contractele de muncă sau din raporturile de muncă, inclusiv cele aferente sistemului legal de securitate socială, să nu fie transferate cesionarului, cu condiția ca această procedură să determine o protecție a lucrătorilor cel puțin echivalentă cu cea instituită prin Directiva 80/987 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la protecția lucrătorilor salariați în cazul insolvabilității angajatorului, statul membru respectiv nefiind însă împiedicat să prevadă obligativitatea ca asemenea sarcini să fie suportate de cesionar chiar și în caz de insolvență a cedentului;

    sub rezerva dispozițiilor prevăzute la articolul 3 alineatul (4) litera (b), Directiva 2001/23 nu stabilește obligații în ceea ce privește sarcinile cedentului rezultate din contracte de muncă sau din raporturi de muncă ce au încetat înainte de data transferului, însă aceasta nu se opune posibilității ca reglementarea statelor membre să permită transferul unor asemenea sarcini cesionarului.

    (a se vedea punctul 59 și dispozitivul)