10.8.2013

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 233/2

Recurs introdus la 5 iunie 2013 de Società Italiana Calzature SpA împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a treia) din 9 aprilie 2013 în cauza T-336/11, Società Italiana Calzature SpA/Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)

(Cauza C-308/13 P)

2013/C 233/03

Limba de procedură: italiana

Părțile

Recurentă: Società Italiana Calzature SpA (reprezentanți: A. Rapisardi și C. Ginevra, avocați)

Celelalte părți din procedură: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale), VICINI SpA

Concluziile recurentei

—

anularea Hotărârii nr. 564397 pronunțată de Tribunalul Uniunii Europene în cauza T-336/11 la 9 aprilie 2013, notificată la aceeași dată, admiterea concluziilor formulate de Società Italiana Calzature SpA (denumită în continuare „SIC”) în cererea introductivă în primă instanță, anularea Deciziei Camerei a doua de recurs din 8 aprilie 2011 referitoare la procedura nr. R0634/20 10-2 și, conform deciziei diviziei de opoziție din 5 martie 2010 privind opoziția nr. B 1 350 711, constatarea și declararea faptului că înregistrarea mărcii comunitare nr. 6513386 aparținând VICINI trebuie să fie refuzată di cauza lipsei noutății, întrucât este atât de similară, încât poate fi confundată cu semnul verbal anterior „ZANOTTI” care face obiectul înregistrării comunitare nr. 244 277 și al înregistrării italiane nr. 452 869, ambele aparținând SIC;

—	obligarea OAPI la plata tuturor cheltuielilor de judecată și taxelor aferente ambelor grade de jurisdicție;

—	obligarea VICINI S.p.A. la plata în favoarea SIC a cheltuielilor de judecată aferente fazelor anteriore ale procedurii, desfășurate în fața diviziei de opoziție și în fața camerei de recurs.

Motivele și principalele argumente

Hotărârea Tribunalului ar fi viciată de o motivare insuficientă și contradictorie. Preponderența vizuală a elementului grafic în raport cu elementul verbal al mărcii solicitate și adăugarea cuvintelor „Giuseppe” și „Design” la termenul „ZANOTTI” nu ar fi suficiente pentru a exclude existența unui risc de confuzie între mărcile aflate în conflict, având în vedere caracteristicile intrinseci ale elementelor în cauză și în particular lipsa acestora de caracter distinctiv.

Tribunalul ar fi săvârșit o eroare prin faptul că a reținut că termenul „ZANOTTI”, care constituie elementul verbal al mărcii solicitate, nu are o poziție distinctivă autonomă, excluzând astfel, și sub acest aspect, existența unui risc de confuzie între mărcile aflate în conflict.