23.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 86/12


Cerere de decizie preliminară formulată de Tribunale di Napoli (Italia) la 17 ianuarie 2013 — Mascolo/Ministero dell’Istruzione, dell’Università e della Ricerca

(Cauza C-22/13)

2013/C 86/20

Limba de procedură: italiana

Instanță de trimitere

Tribunale di Napoli

Părțile

Reclamantă: Raffaella Mascolo

Pârât: Ministero dell’Istruzione, dell’Università e della Ricerca

Întrebările preliminare

1.

Contextul normativ al sectorului învățământului [care permite o succesiune de contracte pe durată determinată, fără o întrerupere a continuității, cu același profesor pentru un număr nedeterminat de reînnoiri, inclusiv pentru satisfacerea unor necesități stabile de personal] constituie o măsură echivalentă în sensul clauzei 5 din Directiva 1999/70/CE (1);

2.

Când trebuie să se considere că un raport de muncă este „al statului”, în sensul clauzei 5 din Directiva 1999/70/CE, și, în special, în sensul expresiei „sectoare și categorii specifice de lucrători” și, prin urmare, acesta poate stabili consecințe diferite față de raporturile de muncă private?

3.

Ținându-se cont de explicațiile furnizate la articolul 3 alineatul (1) litera (c) din Directiva 2000/78/CE (2) și la articolul 14 alineatul (1) litera (c) din Directiva 2006/54/CE (3), noțiunea de condiții de încadrare în muncă menționată la clauza 4 din Directiva 1999/70/CE include și consecințele întreruperii nelegale a raportului de muncă? În ipoteza unui răspuns afirmativ la întrebarea anterioară, diferența dintre consecințele prevăzute în dreptul intern pentru întreruperea nelegală a raportului de muncă pe durată nedeterminată și pe durată determinată sunt justificabile în sensul clauzei 4?

4.

În temeiul principiului cooperării loiale, unui stat i se interzice să prezinte, în cadrul unei proceduri preliminare interpretative în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene, un cadru normativ intern intenționat necorespunzător cu cel real, iar instanța va fi obligată, în absența unei alte interpretări a dreptului intern care să respecte în egală măsură obligațiile derivate din apartenența la Uniunea Europeană, să interpreteze, dacă este posibil, dreptul intern în conformitate cu interpretarea oferită de stat?

5.

Printre condițiile aplicabile contractului sau raportului de muncă prevăzute de Directiva 91/533/CEE (4) și în special de articolul 2 alineatul (1) și alineatul (2) litera (e) se regăsește și indicarea situațiilor în care contractul de muncă pe durată determinată se poate transforma în contract de muncă pe durată nedeterminată?

6.

În ipoteza unui răspuns afirmativ la întrebarea de mai sus, o modificare cu efect retroactiv a cadrului normativ, care nu garantează lucrătorului subordonat posibilitatea de a invoca drepturile care derivă din directivă, și anume respectarea condițiilor de muncă indicate în documentul de angajare, este contrară articolului 8 alineatul (1) din Directiva 91/533/CEE și rezultatelor prevăzute de Directiva 91/533/CEE, în special, de cel de al doilea considerent al acesteia?


(1)  Directiva 1999/70/CE a Consiliului din 28 iunie 1999 privind acordul-cadru cu privire la munca pe durată determinată, încheiat între CES, UNICE și CEEP (JO L 175, p. 43, Ediție specială, 05/vol. 5, p. 129).

(2)  Directiva 2000/78/CE a Consiliului din 27 noiembrie 2000 de creare a unui cadru general în favoarea egalității de tratament în ceea ce privește încadrarea în muncă și ocuparea forței de muncă (JO L 303, p. 16, Ediție specială, 05/vol. 6, p. 7).

(3)  Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (reformă) (JO L 204, p. 23, Ediție specială, 05/vol. 8, p. 262).

(4)  Directiva 91/533/CEE a Consiliului din 14 octombrie 1991 privind obligația angajatorului de a informa lucrătorii asupra condițiilor aplicabile contractului sau raportului de muncă (JO L 288, p. 32, Ediție specială, 05/vol. 2, p. 174).