23.3.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 86/11

1.

Dreptul european primar și/sau derivat, în special, în speță, Directiva 2000/78/CE (1), trebuie interpretat, în ceea ce privește interdicția completă a discriminării nejustificate pe motive de vârstă, în sensul că vizează și normele naționale privind remunerația judecătorilor landului?

2.

În cazul unui răspuns afirmativ la prima întrebare: din interpretarea dreptului european primar și/sau derivat rezultă că reprezintă o discriminare directă sau indirectă pe motive de vârstă o dispoziție națională conform căreia nivelul salariului de bază al unui judecător la momentul intrării în funcție iar apoi creșterea acestui salariu de bază depind de vârsta acestuia?

3.

În cazul unui răspuns afirmativ la a doua întrebare: interpretarea dreptului european primar și/sau derivat se opune justificării unei astfel de dispoziții naționale prin obiectivul legislativ de a recompensa experiența în muncă și/sau aptitudinile sociale?

4.

În cazul unui răspuns afirmativ la a treia întrebare: atât timp cât nu s-a pus în aplicare o legislație nediscriminatorie privind remunerația, din interpretarea dreptului european primar și/sau derivat poate rezulta o altă consecință juridică decât aceea care constă în a remunera în mod retroactiv persoanele discriminate în conformitate cu treapta de salarizare cea mai înaltă din cadrul gradului lor?

Consecința juridică a încălcării principiului nediscriminării rezultă, așadar, direct din dreptul european primar și/sau derivat, în special, în speță, din Directiva 2000/78/CE, sau dreptul persoanei discriminate aplicarea principiului, recunoscut în dreptul Uniunii, al răspunderii statelor membre pentru transpunerea incorectă a prevederilor dreptului Uniunii?

5.

Interpretarea dreptului european primar și/sau derivat se opune unei măsuri naționale conform căreia dreptul la plată (cu titlu retroactiv, sub forma unor diferențe) sau la o compensație depinde de invocarea în timp util a acestui drept de către judecători?

6.

În cazul unui răspuns afirmativ la întrebările 1-3: din interpretarea dreptului primar și/sau derivat rezultă că o lege tranzitorie conform căreia judecătorii deja numiți sunt încadrați într-o treaptă a noului sistem numai în funcție de cuantumul salariului de bază obținut conform vechii legislații (discriminatorii) la data stabilită pentru trecerea la noul sistem, iar la avansarea în treptele superioare se va ține seama numai de vechimea în muncă acumulată după intrarea în vigoare a legii tranzitorii, indiferent de vechimea în muncă acumulată anterior de funcționar reprezintă — până în momentul la care judecătorul ajunge la treapta cea mai înaltă — o perpetuare a discriminării pe motive de vârstă deja existente?

7.

În cazul unui răspuns afirmativ și la a șasea întrebare: interpretarea dreptului primar și/sau derivat privind justificarea acestui tratament diferențiat continuu se opune obiectivului legislativ conform căruia prin intermediul legii tranzitorii se urmărește nu (numai) protejarea judecătorilor angajați în ziua reîncadrării, ci (și) așteptările judecătorilor deja numiți în ceea ce privește perspectiva obținerii venitului preconizat conform vechii legislații, în cadrul gradului lor și acordarea unei remunerații mai bune noilor judecători în raport cu cei deja numiți?

Perpetuarea discriminării judecătorilor deja angajați poate fi justificată prin faptul că alternativa legislativă (încadrarea individuală în treaptă a judecătorilor deja angajați pe criteriul vechimii în funcție) implică sarcini administrative considerabile?

8.

În cazul unui răspuns negativ la întrebarea a șaptea: atât timp cât nu s-a pus în aplicare o legislație nediscriminatorie privind remunerația și pentru judecătorii deja numiți, din interpretarea dreptului primar și/sau derivat poate rezulta o altă consecință juridică decât aceea care constă în a remunera în mod retroactiv și continuu judecătorii deja numiți în conformitate cu treapta de salarizare cea mai înaltă din cadrul gradului lor?

9.

În cazul unui răspuns afirmativ la întrebările 1-3 și al unui răspuns negativ la întrebarea a șasea: această interpretare a dreptului european primar și/sau derivat trebuie să conducă la a se considera că constituie o discriminare directă sau indirectă pe motive de vârstă, o dispoziție legală privind reîncadrarea judecătorilor în noul sistem de remunerare care, începând cu o anumită treaptă, face ca judecătorii deja numiți care împliniseră o anumită vârstă la data de referință stabilită pentru trecerea la noul sistem să beneficieze de un ritm de creștere a remunerației mai rapid decât cel prevăzut pentru judecătorii aflați deja în funcție, dar care erau mai tineri la data de referință stabilită pentru trecerea la noul sistem?

10.

În cazul unui răspuns afirmativ la a noua întrebare: interpretarea dreptului primar și/sau derivat privind justificarea acestui tratament diferențiat se opune obiectivului legislativ conform căruia prin intermediul legii tranzitorii se urmărește nu (numai) protejarea funcționarilor angajați în ziua reîncadrării, ci exclusiv așteptările funcționarilor deja numiți în ceea ce privește perspectiva obținerii venitului preconizat conform vechii legislații, în cadrul gradului lor?

11.

În cazul unui răspuns negativ în ceea ce privește justificarea de la întrebarea a zecea: atât timp cât nu s-a pus în aplicare o legislație nediscriminatorie privind remunerația și pentru judecătorii deja numiți, din interpretarea dreptului primar și/sau derivat poate rezulta o altă consecință juridică decât aceea care constă în a acorda tuturor judecătorilor deja numiți același ritm de creștere a remunerației precum judecătorilor privilegiați astfel cum sunt prezentați la întrebarea a noua, în mod retroactiv și continuu?