Cauza C‑396/13

Sähköalojen ammattiliitto ry

împotriva

Elektrobudowa Spółka Akcyjna

(cerere de decizie preliminară formulată de Satakunnan käräjäoikeus)

„Trimitere preliminară — Articolele 56 TFUE și 57 TFUE — Directiva 96/71/CE — Articolele 3, 5 și 6 — Lucrători ai unei societăți cu sediul într‑un stat membru A, detașați pentru a efectua lucrări într‑un stat membru B — Salariu minim prevăzut de convențiile colective din statul membru B — Calitate procesuală activă a unei organizații sindicale cu sediul în statul membru B — Reglementare a statului membru A care interzice transferul către un terț al unor creanțe referitoare la remunerații”

Sumar – Hotărârea Curții (Camera întâi) din 12 februarie 2015

  1. Libera prestare a serviciilor – Detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii – Directiva 96/71 – Condiții de muncă și de încadrare în muncă – Reglementare națională a statului membru de origine care interzice transferul către un terț al unor creanțe referitoare la renumerațiile lucrătorilor sau rezultate dintr‑un raport de muncă

    [Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 47; Directiva 96/71 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 3 alin. (1) al doilea paragraf]

  2. Libera prestare a serviciilor – Detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii – Directiva 96/71 – Condiții de muncă și de încadrare în muncă – Salariu minim prevăzut de convențiile colective din statul membru gazdă – Calcul al salariului minim pe oră și/sau în acord, întemeiat pe încadrarea lucrătorilor în grupe de salarizare – Respectarea unor norme imperative și transparente la elaborarea respectivului calcul și al respectivei încadrări – Verificare de către instanța națională

    [art. 56 TFUE și 57 TFUE; Directiva 96/71 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 3 alin. (1) și (7)]

  3. Libera prestare a serviciilor – Detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii – Directiva 96/71 – Condiții de muncă și de încadrare în muncă – Salariu minim prevăzut de convențiile colective ale statului membru gazdă – Diurnă – Includere – Indemnizație temporală pentru deplasarea zilnică – Includere – Primă de concediu anual plătit – Includere

    [art. 56 TFUE și 57 TFUE; Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 31 alin. (2); Directiva 96/71 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 3 alin. (1) a doua liniuță litera (b) și alineatul (7) al doilea paragraf]

  4. Libera prestare a serviciilor – Detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii – Directiva 96/71 – Condiții de muncă și de încadrare în muncă – Salariu minim prevăzut de convențiile colective ale statului membru gazdă – Suportarea cheltuielilor cu cazarea lucrătorilor detașați – Excludere – Alocație care ia forma unor tichete de masă oferite lucrătorilor respectivi – Excludere

    [art. 56 TFUE și 57 TFUE; Directiva 96/71 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 3 alin. (1) a doua liniuță litera (b) și alineatul (7) al doilea paragraf]

  1.  Directiva 96/71 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii, interpretată în lumina articolului 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se opune ca o reglementare a statului membru în care se află sediul întreprinderii care a detașat lucrători pe teritoriul altui stat membru, în temeiul căreia cesiunea de creanțe rezultate din raporturile de muncă este interzisă, să poată să împiedice ca un sindicat, care are calitate procesuală activă, să introducă o acțiune la instanța din al doilea dintre aceste state membre, în care este executată munca, în scopul de a recupera, în favoarea lucrătorilor detașați, creanțe salariale care sunt legate de salariul minim, în sensul Directivei 96/71, și care i‑au fost cedate, respectiva cesiune fiind conformă cu dreptul în vigoare în acest din urmă stat membru.

    (a se vedea punctele 20 și 26 și dispozitiv 1 și 2)

  2.  Articolul 3 alineatele (1) și (7) din Directiva 96/71 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii, privit în lumina articolelor 56 TFUE și 57 TFUE, trebuie interpretat în sensul că nu se opune unui calcul al salariului minim pe oră și/sau în acord întemeiat pe încadrarea lucrătorilor în grupe de salarizare, astfel cum este prevăzut de convențiile colective pertinente ale statului membru gazdă al lucrătorilor detașați, cu condiția ca acest calcul și această încadrare să fie efectuate potrivit unor norme imperative și transparente, aspect a cărui verificare este de competența instanței naționale.

    (a se vedea punctele 40-45 și dispozitiv 2 prima liniuță)

  3.  Articolul 3 alineatele (1) și (7) din Directiva 96/71 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii, privit în lumina articolelor 56 TFUE și 57 TFUE, trebuie interpretat în sensul că:

    o diurnă, destinată să asigure protecția socială a lucrătorilor în cauză, compensând inconvenientele cauzate de detașare, care constau în îndepărtarea persoanelor interesate de mediul lor obișnuit, trebuie considerată parte a salariului minim în condiții identice cu cele la care este supusă includerea acestei diurne în salariul minim plătit lucrătorilor locali cu ocazia unei detașări a acestora în interiorul statului membru în cauză. O astfel de diurnă trebuie calificată drept „alocație specifică detașării”, în sensul articolului 3 alineatul (7) al doilea paragraf din directiva menționată;

    o indemnizație pentru deplasarea zilnică, ce este plătită lucrătorilor cu condiția ca naveta zilnică pe care o efectuează pentru a se deplasa la locul de muncă și pentru a se întoarce de acolo să aibă o durată mai mare de o oră, trebuie considerată parte a salariului minim al lucrătorilor detașați, cu condiția ca această cerință să fie îndeplinită, aspect a cărui verificare este de competența instanței naționale. O astfel de indemnizație trebuie calificată drept „alocație specifică detașării”, în sensul articolului 3 alineatul (7) al doilea paragraf din directiva menționată;

    prima de concediu care trebuie acordată lucrătorilor detașați pentru durata minimă a concediilor anuale plătite corespunde salariului minim la care aceștia au dreptul în perioada de referință.

    (a se vedea punctele 48-52, 56 și 57 și dispozitiv 2 a doua, a treia și a șasea liniuță)

  4.  Articolul 3 alineatele (1) și (7) din Directiva 96/71 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii, privit în lumina articolelor 56 TFUE și 57 TFUE, trebuie interpretat în sensul că:

    suportarea cheltuielilor cu cazarea acestor lucrători nu trebuie considerată un element al salariului minim al acestora;

    o alocație care ia forma unor tichete de masă oferite lucrătorilor respectivi nu trebuie considerată parte a salariului minim al acestora.

    Aceste alocații sunt plătite cu titlu de compensație pentru costul vieții suportat în mod efectiv de lucrători ca urmare a detașării lor.

    (a se vedea punctele 60, 62 și 63 și dispozitiv 2 a patra și a cincea liniuță)


Cauza C‑396/13

Sähköalojen ammattiliitto ry

împotriva

Elektrobudowa Spółka Akcyjna

(cerere de decizie preliminară formulată de Satakunnan käräjäoikeus)

„Trimitere preliminară — Articolele 56 TFUE și 57 TFUE — Directiva 96/71/CE — Articolele 3, 5 și 6 — Lucrători ai unei societăți cu sediul într‑un stat membru A, detașați pentru a efectua lucrări într‑un stat membru B — Salariu minim prevăzut de convențiile colective din statul membru B — Calitate procesuală activă a unei organizații sindicale cu sediul în statul membru B — Reglementare a statului membru A care interzice transferul către un terț al unor creanțe referitoare la remunerații”

Sumar – Hotărârea Curții (Camera întâi) din 12 februarie 2015

  1. Libera prestare a serviciilor — Detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii — Directiva 96/71 — Condiții de muncă și de încadrare în muncă — Reglementare națională a statului membru de origine care interzice transferul către un terț al unor creanțe referitoare la renumerațiile lucrătorilor sau rezultate dintr‑un raport de muncă

    [Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 47; Directiva 96/71 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 3 alin. (1) al doilea paragraf]

  2. Libera prestare a serviciilor — Detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii — Directiva 96/71 — Condiții de muncă și de încadrare în muncă — Salariu minim prevăzut de convențiile colective din statul membru gazdă — Calcul al salariului minim pe oră și/sau în acord, întemeiat pe încadrarea lucrătorilor în grupe de salarizare — Respectarea unor norme imperative și transparente la elaborarea respectivului calcul și al respectivei încadrări — Verificare de către instanța națională

    [art. 56 TFUE și 57 TFUE; Directiva 96/71 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 3 alin. (1) și (7)]

  3. Libera prestare a serviciilor — Detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii — Directiva 96/71 — Condiții de muncă și de încadrare în muncă — Salariu minim prevăzut de convențiile colective ale statului membru gazdă — Diurnă — Includere — Indemnizație temporală pentru deplasarea zilnică — Includere — Primă de concediu anual plătit — Includere

    [art. 56 TFUE și 57 TFUE; Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, art. 31 alin. (2); Directiva 96/71 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 3 alin. (1) a doua liniuță litera (b) și alineatul (7) al doilea paragraf]

  4. Libera prestare a serviciilor — Detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii — Directiva 96/71 — Condiții de muncă și de încadrare în muncă — Salariu minim prevăzut de convențiile colective ale statului membru gazdă — Suportarea cheltuielilor cu cazarea lucrătorilor detașați — Excludere — Alocație care ia forma unor tichete de masă oferite lucrătorilor respectivi — Excludere

    [art. 56 TFUE și 57 TFUE; Directiva 96/71 a Parlamentului European și a Consiliului, art. 3 alin. (1) a doua liniuță litera (b) și alineatul (7) al doilea paragraf]

  1.  Directiva 96/71 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii, interpretată în lumina articolului 47 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, se opune ca o reglementare a statului membru în care se află sediul întreprinderii care a detașat lucrători pe teritoriul altui stat membru, în temeiul căreia cesiunea de creanțe rezultate din raporturile de muncă este interzisă, să poată să împiedice ca un sindicat, care are calitate procesuală activă, să introducă o acțiune la instanța din al doilea dintre aceste state membre, în care este executată munca, în scopul de a recupera, în favoarea lucrătorilor detașați, creanțe salariale care sunt legate de salariul minim, în sensul Directivei 96/71, și care i‑au fost cedate, respectiva cesiune fiind conformă cu dreptul în vigoare în acest din urmă stat membru.

    (a se vedea punctele 20 și 26 și dispozitiv 1 și 2)

  2.  Articolul 3 alineatele (1) și (7) din Directiva 96/71 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii, privit în lumina articolelor 56 TFUE și 57 TFUE, trebuie interpretat în sensul că nu se opune unui calcul al salariului minim pe oră și/sau în acord întemeiat pe încadrarea lucrătorilor în grupe de salarizare, astfel cum este prevăzut de convențiile colective pertinente ale statului membru gazdă al lucrătorilor detașați, cu condiția ca acest calcul și această încadrare să fie efectuate potrivit unor norme imperative și transparente, aspect a cărui verificare este de competența instanței naționale.

    (a se vedea punctele 40-45 și dispozitiv 2 prima liniuță)

  3.  Articolul 3 alineatele (1) și (7) din Directiva 96/71 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii, privit în lumina articolelor 56 TFUE și 57 TFUE, trebuie interpretat în sensul că:

    o diurnă, destinată să asigure protecția socială a lucrătorilor în cauză, compensând inconvenientele cauzate de detașare, care constau în îndepărtarea persoanelor interesate de mediul lor obișnuit, trebuie considerată parte a salariului minim în condiții identice cu cele la care este supusă includerea acestei diurne în salariul minim plătit lucrătorilor locali cu ocazia unei detașări a acestora în interiorul statului membru în cauză. O astfel de diurnă trebuie calificată drept „alocație specifică detașării”, în sensul articolului 3 alineatul (7) al doilea paragraf din directiva menționată;

    o indemnizație pentru deplasarea zilnică, ce este plătită lucrătorilor cu condiția ca naveta zilnică pe care o efectuează pentru a se deplasa la locul de muncă și pentru a se întoarce de acolo să aibă o durată mai mare de o oră, trebuie considerată parte a salariului minim al lucrătorilor detașați, cu condiția ca această cerință să fie îndeplinită, aspect a cărui verificare este de competența instanței naționale. O astfel de indemnizație trebuie calificată drept „alocație specifică detașării”, în sensul articolului 3 alineatul (7) al doilea paragraf din directiva menționată;

    prima de concediu care trebuie acordată lucrătorilor detașați pentru durata minimă a concediilor anuale plătite corespunde salariului minim la care aceștia au dreptul în perioada de referință.

    (a se vedea punctele 48-52, 56 și 57 și dispozitiv 2 a doua, a treia și a șasea liniuță)

  4.  Articolul 3 alineatele (1) și (7) din Directiva 96/71 privind detașarea lucrătorilor în cadrul prestării de servicii, privit în lumina articolelor 56 TFUE și 57 TFUE, trebuie interpretat în sensul că:

    suportarea cheltuielilor cu cazarea acestor lucrători nu trebuie considerată un element al salariului minim al acestora;

    o alocație care ia forma unor tichete de masă oferite lucrătorilor respectivi nu trebuie considerată parte a salariului minim al acestora.

    Aceste alocații sunt plătite cu titlu de compensație pentru costul vieții suportat în mod efectiv de lucrători ca urmare a detașării lor.

    (a se vedea punctele 60, 62 și 63 și dispozitiv 2 a patra și a cincea liniuță)