HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a cincea)

12 februarie 2015 ( *1 )

„Trimitere preliminară — Tariful vamal comun — Clasificare tarifară — Nomenclatura combinată — Aparate de fotografiere termice în infraroșu”

În cauza C‑134/13,

având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de First‑tier Tribunal (Tax Chamber) (Regatul Unit), prin decizia din 7 martie 2013, primită de Curte la 18 martie 2013, în procedura

Raytek GmbH,

Fluke Europe BV

împotriva

Commissioners for Her Majesty's Revenue and Customs,

CURTEA (Camera a cincea),

compusă din domnul T. von Danwitz, președinte de cameră, și domnii C. Vajda, A. Rosas, E. Juhász și D. Šváby (raportor), judecători,

avocat general: domnul P. Cruz Villalón,

grefier: doamna L. Carrasco Marco, administrator,

având în vedere procedura scrisă și în urma ședinței din 26 noiembrie 2014,

luând în considerare observațiile prezentate:

pentru Raytek GmbH și Fluke Europe BV, de I. Humby, consultant, și de V. Sloane, barrister;

pentru guvernul Regatului Unit, de J. Beeko, în calitate de agent, asistată de R. Hill, barrister;

pentru Comisia Europeană, de B.‑R. Killmann și L. Flynn, în calitate de agenți,

având în vedere decizia de judecare a cauzei fără concluzii, luată după ascultarea avocatului general,

pronunță prezenta

Hotărâre

1

Cererea de decizie preliminară privește validitatea Regulamentului (UE) nr. 314/2011 al Comisiei din 30 martie 2011 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată (JO L 86, p. 57).

2

Această cerere a fost formulată în cadrul unor acțiuni introduse de Raytek GmbH și de Fluke Europe BV (denumite în continuare „Raytek” și, respectiv, „Fluke”) împotriva unor decizii emise de Commissioners for Her Majesty's Customs and Revenue (denumiți în continuare „Commissionners”) privind clasificarea tarifară a aparatelor de fotografiere termice în infraroșu.

Cadrul juridic

Dreptul internațional

3

Convenția internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor (denumit în continuare „SA”), încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983, și protocolul de modificare a acesteia din 24 iunie 1986 (denumită în continuare „Convenția privind SA”) au fost aprobate în numele Comunității Economice Europene prin Decizia 87/369/CEE a Consiliului din 7 aprilie 1987 (JO L 198, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 3, p. 199).

4

Potrivit articolului 3 alineatul (1) din Convenția privind SA, fiecare parte contractantă se angajează ca nomenclaturile sale tarifare și statistice naționale să fie conforme cu SA, să utilizeze toate pozițiile și subpozițiile acestuia, fără completări sau modificări, precum și codurile numerice aferente și să respecte ordinea de numerotare a acestui sistem. Aceeași dispoziție prevede că fiecare parte contractantă se angajează de asemenea să aplice regulile generale de interpretare a SA (denumite în continuare „regulile generale SA”), precum și toate notele din secțiunile, din capitolele și de la subpozițiile SA și să nu modifice domeniul de aplicare al acestora.

5

Consiliul de Cooperare Vamală, devenit Organizația Mondială a Vămilor (OMV), instituit prin Convenția privind înființarea respectivului consiliu încheiată la Bruxelles la 15 decembrie 1950, aprobă, în condițiile stabilite la articolul 8 din Convenția privind SA, notele explicative adoptate de Comitetul SA, instanță a cărei organizare este reglementată de articolul 6 din aceasta (denumite în continuare „notele explicative ale SA”).

6

Potrivit notei explicative privind regula generală de interpretare a SA 3:

„[…]

Regula 3 a)

[…]

IV)

Nu este posibilă stabilirea unor principii stricte care să permită să se stabilească dacă o poziție este mai specifică decât alta în ceea ce privește mărfurile prezentate. Cu toate acestea, se poate afirma cu caracter general:

a)

că o poziție care desemnează nominal un anumit articol este mai specifică decât o poziție care cuprinde o familie de articole; de exemplu, aparatele de ras și mașinile de tuns cu motor electric încorporat sunt clasificate la nr. 85.10, iar nu la nr. 84.67 (instrumente cu motor electric încorporat, pentru utilizare manuală) sau la nr. 85.09 (aparate electromecanice cu motor electric încorporat, pentru uz casnic);

b)

că trebuie considerată mai specifică poziția care identifică mai clar și cu o descriere mai precisă și mai completă mărfurile în cauză.

Pot fi citate ca exemple ale acestui ultim tip de mărfuri:

1)

covoarele cu smocuri din materiale textile, recunoscute ca fiind destinate autovehiculelor, care trebuie clasificate nu ca accesorii pentru autovehicule la nr. 87.08, ci la nr. 57.03, unde sunt descrise în mod mai specific;

2)

sticla securit, constând din sticlă călită sau formată din foi lipite (stratificată), neîncadrată, decupată, recunoscută ca fiind utilizată ca parbriz de avion, care trebuie clasificată, nu ca părți ale aparatelor de la nr. 88.01 și 88.02-88.03, ci la nr. 70.07, unde este descrisă în mod mai specific.

V)

Cu toate acestea, în cazul în care două sau mai multe poziții se referă fiecare numai la o parte din materialele care compun un produs amestecat sau un articol compozit sau numai la o parte dintre articolele mărfurilor prezentate în seturi, ambalate pentru vânzarea cu amănuntul, aceste poziții se consideră, în raport cu produsul sau articolul, la fel de specifice, chiar dacă una dintre poziții oferă o descriere mai precisă sau mai completă. În acest caz, clasificarea articolelor se va stabili prin aplicarea regulii 3 b) sau 3 c).

Regula 3 b)

VI)

Această a doua metodă de clasificare [regula 3 b)] se referă doar la:

1)

produse amestecate;

2)

mărfuri compuse din materii diferite;

3)

mărfuri constituite din asamblarea unor articole diferite;

4)

mărfuri prezentate în sortimente ambalate pentru vânzarea cu amănuntul.

Aceasta nu se aplică decât dacă regula 3 a) este inoperantă.

VII)

În aceste diferite ipoteze, clasificarea mărfurilor trebuie să se facă în funcție de materia sau de articolul care le conferă caracterul esențial atunci când este posibilă stabilirea sa.

VIII)

Factorul care determină caracterul esențial variază în funcție de genul de mărfuri. Acesta poate, de exemplu, să reiasă din natura materialului din care sunt constituite sau din articolele care le compun, din volumul acestora, din cantitatea, din greutatea, din valoarea acestora sau din importanța unuia dintre materialele care le constituie în vederea utilizării mărfurilor.

[…]”

Dreptul Uniunii

Regulamentul (CEE) nr. 2658/87

7

Nomenclatura combinată, care constituie anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 256, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 4, p. 3), astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (UE) nr. 861/2010 al Comisiei din 5 octombrie 2010 (JO L 284, p. 1, denumită în continuare „NC”), cuprinde în partea I secțiunea I titlul A un set de reguli generale pentru interpretarea acestei nomenclaturi (denumite în continuare „regulile generale NC”). Această secțiune prevede:

„Clasificarea mărfurilor în Nomenclatura combinată se efectuează în conformitate cu următoarele principii:

1.

Enunțul titlurilor secțiunilor, capitolelor sau subcapitolelor este considerat ca având numai o valoare indicativă, clasificarea mărfurilor considerându‑se legal determinată atunci când este în concordanță cu textul pozițiilor și notelor de secțiuni și de capitole și, atunci când nu sunt contrare termenilor utilizați în acele poziții și note, după următoarele reguli.

[…]

3.

Atunci când mărfurile ar putea fi clasificate la două sau mai multe poziții prin aplicarea regulii 2(b) sau în orice alt caz, clasificarea se face după cum urmează:

a)

Poziția cea mai specifică trebuie să aibă prioritate față de pozițiile cu un domeniu de aplicare mai general. Cu toate acestea, în cazul în care două sau mai multe poziții se referă fiecare numai la o parte din materialele care compun un produs amestecat sau un articol compozit sau numai la o parte dintre articolele mărfurilor prezentate în seturi, condiționate pentru vânzarea cu amănuntul, aceste poziții se consideră, în raport cu produsul sau articolul, la fel de specifice, chiar dacă una dintre poziții oferă o descriere mai precisă sau mai completă.

b)

Produsele amestecate, articolele compuse din materiale diferite sau constituite prin asamblarea unor articole diferite și mărfurile prezentate în seturi condiționate pentru vânzarea cu amănuntul, care nu pot fi clasificate prin aplicarea regulii 3(a), se clasifică după materialul sau articolul care le conferă caracterul esențial, în cazul în care este posibilă efectuarea acestei determinări.

c)

În cazul în care regulile 3(a) și 3(b) nu permit efectuarea clasificării, marfa se clasifică la poziția cu numărul cel mai mare dintre cele susceptibile a fi luate în considerare.

[…]

6.

Clasificarea mărfurilor la subpozițiile unei aceleiași poziții se efectuează în mod legal cu respectarea textelor acelor subpoziții și a notelor de subpoziții, precum și, mutatis mutandis, cu respectarea regulilor anterioare, înțelegând prin aceasta că nu pot fi comparate decât subpozițiile aflate pe același nivel. În sensul acestei reguli, se utilizează și notele de secțiuni și capitole corespunzătoare, cu excepția cazului în care există dispoziții contrare.”

8

În partea a doua a NC, intitulată „Tabelul drepturilor”, capitolul 85 privește „[m]așini, aparate și echipamente electrice și părți ale acestora; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul, aparate de televiziune de înregistrat sau de reprodus imagine și sunet; părți și accesorii ale acestor aparate”. În acest capitol, poziția 8525 are următorul cuprins:

„Aparate de emisie pentru radiodifuziune sau televiziune, chiar încorporând un aparat de recepție sau un aparat de înregistrare sau de reproducere a sunetului; camere de televiziune, aparate fotografice numerice și camere video cu înregistrare”.

9

Comunicarea Comisiei Europene privind notele explicative ale NC (2011/C 137/01) precizează că la această poziție sunt clasificate camerele termografice cu imagini în infraroșu care capturează imaginea radiațiilor termice pentru a le transforma în imagini ce reprezintă temperatura individuală a suprafețelor sau a obiectelor, în diferite nuanțe de gri sau în diferite culori, dar care nu pot nici să măsoare și nici să redea o evaluare a măsurătorii în cifre.

10

Capitolul 90 din NC, intitulat „Instrumente și aparate optice, fotografice sau cinematografice, de măsură, de control sau de precizie; instrumente și aparate medico‑chirurgicale; ceasornicărie; instrumente muzicale; părți și accesorii ale acestora”, cuprinde, printre altele, pozițiile 9025 și 9027.

11

Nota 3 din capitolul 90 prevede că dispozițiile notelor 3 și 4 din secțiunea XVI se aplică de asemenea acestui capitol. Nota 3 din secțiunea menționată are următorul cuprins:

„Cu excepția cazului în care există dispoziții contrare, combinațiile de mașini de tipuri diferite destinate să funcționeze împreună și care constituie un singur corp, precum și mașinile proiectate pentru a asigura două sau mai multe funcții diferite, alternative sau complementare, se clasifică în conformitate cu funcția principală care caracterizează ansamblul.”

12

Poziția 9025 din NC este formulată după cum urmează:

„9025

Densimetre, aerometre și instrumente flotante similare, termometre, pirometre, barometre, higrometre și psihrometre, cu înregistrare sau nu, chiar combinate între ele:

 

– Termometre și pirometre, necombinate cu alte instrumente:

9025 11

– – Cu lichid, cu citire directă

[…]

 

9025 19

– – Altele:

9025 19 20

? ? ? Electronice

9025 19 80

? ? ? Altele

[…]

[…]”

13

În versiunea în limba franceză, poziția 9027 din NC este redactată și structurată după cum urmează:

„9027

Instruments et appareils pour analyses physiques ou chimiques (polarimètres, réfractomètres, spectromètres, analyseurs de gaz ou de fumées, par exemple); instruments et appareils pour essais de viscosité, de porosité, de dilatation, de tension superficielle ou similaires ou pour mesures calorimétriques, acoustiques ou photométriques (y compris les indicateurs de temps de pose); microtomes: [Instrumente și aparate pentru analize fizice sau chimice (de exemplu, polarimetre, refractometre, spectrometre, analizoare de gaze sau gaze arse); instrumente și aparate de măsură și control al viscozității, porozității, dilatării, tensiunii superficiale sau similare sau pentru măsurări calorimetrice, acustice sau fotometrice (inclusiv exponometre); microtoame:]

[…]

 

9027 30 00

? Spectromètres, spectrophotomètres et spectrographes utilisant les rayonnements optiques (UV, visibles, IR) [Spectrometre, spectrofotometre și spectrografe care utilizează radiații optice (UV, vizibile, IR)]

9027 50 00

? autres instruments et appareils utilisant les rayonnements optiques (UV, visibles, IR) [Alte instrumente și aparate care folosesc radiații optice (UV, vizibile, IR)]

[…]

[…]”

14

În versiunea în limba engleză a acestei poziții, termenii „instruments or apparatus for measuring or checking of quantities of heat” corespund termenilor „instruments et appareils […] pour mesures calorimétriques” [instrumente și aparate […] pentru măsurări calorimetrice] care figurează în versiunea în limba franceză a respectivei poziții.

15

Nota explicativă la SA referitoare la poziția 9027 enunță că sunt excluse din aceasta din urmă, printre altele, „densimetrele, aerometrele, instrumentele flotante și alte aparate de la poziția 9025, chiar destinate utilizării în laborator”.

16

Rata taxelor vamale la import aplicabilă subpoziției tarifare 9025 19 20 este de 3,2 %, în timp ce aparatele cuprinse la subpoziția 9027 50 00 beneficiază de o scutire de taxe.

Regulamentul nr. 314/2011

17

Regulamentul nr. 314/2011 a intrat în vigoare la 21 aprilie 2011. Acest regulament a clasificat aparatele de fotografiere termice în infraroșu la codul NC 9025 19 20, drept termometre.

18

Descrierea aparatelor în cauză cuprinsă în anexa la regulamentul menționat are următorul cuprins:

„Un aparat (un așa‑numit «aparat de fotografiere termic în infraroșu») pentru captarea imaginilor radiațiilor infraroșii cu ajutorul unui microbolometru, care afișează imaginile în diferite culori reprezentând diferite temperaturi și ale cărui dimensiuni sunt de aproximativ 26 × 8 × 11 cm.

Aparatul cuprinde:

o lentilă detașabilă;

un microbolometru cu rezoluția de 160 × 120 de pixeli, capabil să măsoare temperaturi cuprinse între ‐20 °C și 250 °C;

un afișaj color cu cristale lichide (LCD) cu rezoluția de 320 × 240 de pixeli și diagonala ecranului de aproximativ 7 cm (2,5 inci) și

o memorie capabilă să înmagazineze până la 200 de imagini în format JPEG.

Microbolometrul – senzorul termic utilizat ca detector în alcătuirea aparatului fotografic – produce imagini cu rezoluția de 19200 de pixeli, fiecare pixel reprezentând rezultatul unei măsurări a temperaturii.

Imaginea este afișată în diferite culori, reprezentând diferitele temperaturi măsurate; ea conține o scală verticală care indică valorile plajei de temperaturi alese (temperatura maximă în partea superioară, cea minimă în partea inferioară) și gama de culori corespunzătoare.

Aparatul este de asemenea capabil să măsoare temperatura unui punct dat și să afișeze rezultatul pe o scală a temperaturilor.

Aparatul este utilizat la întreținerea preventivă, pentru detectarea viciilor de construcție, a defectelor de izolare și a pierderilor de căldură.”

19

În anexa menționată, clasificarea aparatelor în cauză sub codul NC 9025 19 20 este motivată după cum urmează:

„Clasificarea se stabilește pe baza regulilor generale [NC] 1 și 6 […], precum și pe baza textului codurilor NC 9025, 9025 19 și 9025 19 20.

Deoarece aparatul este capabil să măsoare temperatura și să reproducă valorile măsurate cu ajutorul cifrelor (funcție clasificată la poziția 9025), este exclusă clasificarea sa la poziția 8525 drept aparat fotografic (a se vedea de asemenea notele explicative pentru poziția 8525 din NC).

Deoarece scopul acestui aparat nu este acela de a verifica sau de a măsura cantitatea de căldură, ci de a detecta nivelul radiațiilor infraroșii (măsurarea temperaturii), este exclusă clasificarea sa la poziția 9027.

Prin urmare, ținând cont de caracteristicile sale, aparatul trebuie clasificat la codul NC 9025 19 20 drept termometru.”

Litigiul principal și întrebarea preliminară

20

Raytek și Fluke importă în Regatul Unit aparate de fotografiere termice în infraroșu.

21

În ceea ce privește proprietățile acestor aparate de fotografiere, instanța de trimitere precizează că acestea se compun printre altele dintr‑o lentilă care colectează energia în infraroșu din țintă și o concentrează într‑un detector de radiații infraroșii. Radiațiile infraroșii produc un răspuns măsurabil al detectorului, care este în continuare prelucrat electronic în aparatul de fotografiere termic pentru a produce o termogramă sau o imagine în spectru infraroșu, în care nuanțele diferite de culori corespund distribuției radiațiilor infraroșii pe suprafața țintei. Instanța menționată adaugă că mecanismele de control care privesc anumite variabile, precum intervalul de temperatură, sectorul și nivelul termic, nuanțele de culori și fuziunea imaginilor vizibile și infraroșii, permit efectuarea unor ajustări electronice pentru îmbunătățirea imaginii termice pe ecran.

22

În ceea ce privește utilizarea aparatelor de fotografiat menționate, instanța de trimitere arată că acestea sunt, în esență, destinate pentru a localiza și pentru a detecta contacte electrice defectuoase, căldura excesivă cauzată de supraîncărcarea electrică, vicii de construcție, defecte de izolare și pierderi de căldură și de apă.

23

Ca urmare a publicării Regulamentului nr. 314/2011, Commissioners au informat Raytek și Fluke, prin scrisoarea din 14 aprilie 2011, că informațiile tarifare obligatorii care le fuseseră furnizate anterior, privind clasificarea tarifară a aparatelor pe care acestea le importă la poziția 9027, încetaseră să fie valabile.

24

În cadrul acțiunilor pe care le‑au introdus împotriva deciziilor pe care le‑ar constitui aceste scrisori, Raytek și Fluke contestă validitatea Regulamentului nr. 314/2011 din perspectiva domeniului de aplicare efectiv al poziției tarifare 9025 19 20 și, respectiv, al poziției tarifare 9027 50 00.

25

În acest context, First‑tier Tribunal (Tax Chamber) a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarea întrebare preliminară:

„Regulamentul [nr. 314/2011] este valid în măsura în care clasifică aparatele de fotografiere termice în infraroșu la codul NC 9025 19 20?”

Procedura în fața Curții

26

Prin decizia din 14 ianuarie 2014, Curtea a atribuit prezenta cauză Camerei a zecea, a decis că această cauză va fi judecată fără concluzii și a convocat părțile la o ședință, care a avut loc la 6 martie 2014, în urma căreia procedura orală a fost încheiată.

27

Camera a zecea a decis, la 2 octombrie 2014, să trimită cauza sus‑menționată Curții în vederea reatribuirii sale unui complet de judecată compus din mai mulți judecători, în temeiul articolului 60 alineatul (3) din Regulamentul de procedură al Curții. Prin urmare, Curtea a decis reatribuirea prezentei cauze Camerei a cincea.

28

Prin Ordonanța din 4 noiembrie 2014, Curtea a dispus redeschiderea procedurii orale și convocarea părților la o nouă ședință, care a avut loc la 26 noiembrie 2014.

Cu privire la întrebarea preliminară

29

Pentru a răspunde la întrebarea adresată, trebuie arătat că, în ceea ce privește aplicarea NC, Consiliul Uniunii Europene a conferit Comisiei, care acționează în cooperare cu experții vamali din statele membre, o vastă putere de apreciere pentru a preciza conținutul pozițiilor tarifare care sunt avute în vedere la clasificarea anumitor mărfuri. Cu toate acestea, competența Comisiei de a adopta măsuri menționate la articolul 9 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 2658/87, precum clasificarea mărfurilor, nu îi permite să modifice conținutul pozițiilor tarifare care au fost stabilite pe baza SA instituit prin Convenția privind SA și al cărei domeniu de aplicare Uniunea Europeană, în temeiul articolului 3 din aceasta din urmă, s‑a angajat să nu îl modifice (a se vedea în acest sens Hotărârea Franța/Comisia, C‑267/94, EU:C:1995:453, punctele 19 și 20, Hotărârea Kawasaki Motors Europe, C‑15/05, EU:C:2006:259, punctul 35, precum și Hotărârea Dinter și Europol Frost‑Food, C‑522/07 și C‑65/08, EU:C:2009:663, punctul 32).

30

În speță, trebuie să se examineze, prin urmare, dacă Comisia, prin clasificarea unor mărfuri precum cele descrise în coloana 1 din anexa la Regulamentul nr. 314/2011 la poziția 9025 19 din NC, în loc de poziția 9027 50 din aceasta, a modificat conținutul acestor două poziții tarifare.

31

În această privință, trebuie amintit că rezultă dintr‑o jurisprudență constantă că, în interesul securității juridice și al facilității controalelor, criteriul decisiv pentru clasificarea tarifară a mărfurilor trebuie să aibă în vedere, în general, proprietățile și caracteristicile obiective ale acestora, astfel cum sunt definite de textul poziției din NC și de notele de secțiune sau de capitol (Hotărârea Kawasaki Motors Europe, EU:C:2006:259, punctul 38, Hotărârea Dinter și Europol Frost‑Food, EU:C:2009:663, punctul 29, precum și Hotărârea Premis Medical, C‑273/09, EU:C:2010:809, punctul 42).

32

Potrivit descrierii din coloana 1 a anexei la Regulamentul nr. 314/2011, marfa la care se referă acest regulament este un „aparat (un așa‑numit «aparat de fotografiere termic în infraroșu») pentru captarea imaginilor radiațiilor infraroșii cu ajutorul unui microbolometru, care afișează imaginile în diferite culori reprezentând diferite temperaturi”. Aceste imagini sunt captate cu ajutorul unui microbolometru, „capabil să măsoare temperaturi cuprinse între ‐20 °C și 250 °C”, „fiecare pixel [al imaginii produse] reprezentând rezultatul unei măsurări a temperaturii”, „[i]maginea […] afiș[ându‑se] în diferite culori, reprezentând diferitele temperaturi măsurate [și] conțin[ând] o scală verticală care indică […] gama de culori corespunzătoare”. În sfârșit, „aparatul este de asemenea capabil să măsoare temperatura unui punct dat și să afișeze rezultatul pe o scală a temperaturilor”.

33

Reiese din această descriere că aparatele vizate de Regulamentul nr. 314/2011 captează radiațiile infraroșii emise de țintă și construiesc, pornind de la aceste radiații, o imagine a țintei ale cărei culori reprezintă temperaturi care sunt deduse din radiațiile infraroșii captate. Aceste aparate sunt deopotrivă capabile să măsoare temperatura unui punct dat al țintei, această măsură fiind deopotrivă dedusă din radiațiile infraroșii captate.

34

Trebuie să se constate că, pe baza acestei descrieri, Comisia a putut considera, astfel cum reiese din motivarea care figurează în coloana 3 a aceleiași anexe, că, „[d]eoarece aparatul [menționat] este capabil să măsoare temperatura și să reproducă valorile măsurate cu ajutorul cifrelor (funcție clasificată la poziția 9025)” și „[d]eoarece scopul acestui aparat nu este acela de a verifica sau de a măsura cantitatea de căldură, ci de a detecta nivelul radiațiilor infraroșii (măsurarea temperaturii)”, acesta „trebuie clasificat la codul NC 9025 19 20, drept termometru”, subpoziția în cauză corespunzând termometrelor și pirometrelor electronice, necombinate cu alte instrumente din aceeași poziție.

35

În ceea ce privește poziția 9027 din NC, care, potrivit reclamantelor din litigiul principal, ar fi trebuit reținută de Comisie în scopul clasificării tarifare în cauză, trebuie arătat că aceasta vizează printre altele „[i]nstrumente și aparate pentru analize fizice”, subpoziția 9027 50 00 vizând „instrumente și aparate care folosesc radiații optice”, printre care radiațiile infraroșii. Or, trebuie constatat că proprietățile și caracteristicile obiective ale aparatelor descrise în anexa la Regulamentul nr. 314/2011 nu permit clasificarea lor la această poziție. Astfel, aparatele respective afișează rezultatul unei măsurări a temperaturii fără a efectua o altă analiză fizică ce depășește o simplă măsurare a temperaturii, proprietate mai specifică deja acoperită de poziția 9025 din NC, care trebuie, prin urmare, reținută în temeiul regulii generale NC 3 litera (a).

36

Pe de altă parte, clasificarea aparatelor respective la poziția 9025 este confirmată de notele explicative la SA referitoare la poziția 9027, potrivit cărora sunt excluse de la această din urmă poziție, printre altele, „densimetrele, aerometrele, instrumentele flotante și alte aparate de la poziția 9025”.

37

Rezultă că, prin clasificarea la subpoziția 9025 19 20 din NC a aparatelor descrise în anexa la Regulamentul nr. 314/2011, Comisia nu a modificat conținutul pozițiilor tarifare 9025 19 și 9027 50. Prin urmare, examinarea respectivului regulament nu conduce la concluzia că nu este valid.

38

Pentru a furniza un răspuns util instanței de trimitere, trebuie să se arate totuși că există indicii, având în vedere descrierea aparatelor în discuție în litigiul principal astfel cum figurează în decizia de trimitere și cum este menționată la punctul 21 din prezenta hotărâre, potrivit cărora aceste aparate ar putea să nu corespundă în mod necesar celor vizate de Regulamentul nr. 314/2011.

39

Revine instanței de trimitere sarcina de a verifica corespondența dintre aparatele de fotografiere termice în infraroșu importate de Raytek și Fluke și aparatele descrise în Regulamentul nr. 314/2011 și, mai exact, dacă respectiva colectare și măsurare a radiațiilor infraroșii pe suprafața țintei, precum și afișarea unei imagini reprezentând repartizarea acestor radiații pot constitui o funcție vizată de poziția 9027 din NC, utilizând radiațiile optice, printre care radiațiile infraroșii, care depășește o simplă măsurare a temperaturii.

40

În această situație, trebuie să se țină seama deopotrivă de faptul, admis de reclamantele din litigiul principal, că aparatele în discuție pot avea măsurarea temperaturilor drept altă funcție și pot, prin urmare, să fie utilizate ca termometre.

41

În consecință, în conformitate cu nota 3 din secțiunea XVI din NC, care, în temeiul regulii generale NC 1, constituie o regulă imperativă pentru clasificarea mărfurilor, aceste aparate ar trebui clasificate, în calitate de mașini proiectate pentru a asigura două sau mai multe funcții diferite, alternative sau complementare, în conformitate cu funcția principală care caracterizează ansamblul.

42

Prin urmare, trebuie să se răspundă la întrebarea adresată că examinarea întrebării preliminare nu a evidențiat niciun element de natură să afecteze validitatea Regulamentului nr. 314/2011.

Cu privire la cheltuielile de judecată

43

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

 

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a cincea) declară:

 

Examinarea întrebării preliminare nu a evidențiat niciun element de natură să afecteze validitatea Regulamentului (UE) nr. 314/2011 al Comisiei din 30 martie 2011 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată.

 

Semnături


( *1 ) Limba de procedură: engleza.