—

pentru guvernul maghiar, de K. Szíjjártó, de M. Z. Fehér și de G. Koós, în calitate de agenți;

—

pentru guvernul elen, de M. Germani, în calitate de agent;

—

pentru Comisia Europeană, de L. Keppenne și de A. Sipos, în calitate de agenți,

1

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea Tarifului integrat al Comunităților Europene (denumit în continuare „TARIC”), instituit prin articolul 2 din Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 256, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 4, p. 3).

2

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între GSV Kft. (denumită în continuare „GSV”), pe de o parte, și Nemzeti Adó- és Vámhivatal Észak‑Alföldi Regionális Vám- és Pénzügyőri Főigazgatósága (Direcția Generală a Vămilor și a Finanțelor a Regiunii Alföld‑Nord din cadrul Administrației Naționale Fiscale și Vamale), pe de altă parte, cu privire la plata taxelor antidumping rezultate din aplicarea Regulamentului (UE) nr. 138/2011 al Comisiei din 16 februarie 2011 de instituire a unei taxe antidumping provizorii asupra importurilor de anumite țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă originare din Republica Populară Chineză (JO L 43, p. 9) și a Regulamentului de punere în aplicare (UE) nr. 791/2011 al Consiliului din 3 august 2011 de instituire a unei taxe antidumping definitive și de percepere definitivă a taxei provizorii instituite asupra importurilor de anumite țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă originare din Republica Populară Chineză (JO L 204, p. 1).

3

Nomenclatura combinată (denumită în continuare „NC”) se întemeiază pe Sistemul armonizat mondial de denumire și codificare a mărfurilor elaborat de Consiliul de Cooperare Vamală, devenit Organizația Mondială a Vămilor, instituit prin Convenția internațională privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor, încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983 și aprobată în numele Comunității Economice Europene prin Decizia 87/369/CEE a Consiliului din 7 aprilie 1987 (JO L 198, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 3, p. 199).

4

Partea I din NC cuprinde un ansamblu de dispoziții preliminare. În cuprinsul acestei părți, în cadrul titlului I, consacrat regulilor generale, secțiunea A, intitulată „Reguli generale pentru interpretarea [NC]”, prevede:

„Clasificarea mărfurilor în [NC] se efectuează în conformitate cu următoarele principii:

[…]”

5

Partea a doua din NC conține capitolul 59, intitulat „Țesături impregnate, îmbrăcate, acoperite sau stratificate; articole tehnice din materiale textile”, care figurează în secțiunea XI, intitulată „Materiale textile și articole din aceste materiale” și care cuprinde poziția 5911 20 00, cu următorul cuprins:

6

Nota 7 litera (a) din capitolul 59 din NC prevede:

„Poziția 5911 cuprinde următoarele produse, care nu sunt clasificate la alte poziții ale secțiunii XI:

[…]

[…]”

7

Capitolul 70 din NC, intitulat „Sticlă și articole din sticlă”, cuprinde poziția 7019 59, care are următorul cuprins:

8

Al cincilea considerent al Regulamentului nr. 2658/87 indică următoarele:

„întrucât anumite măsuri comunitare specifice nu pot fi luate în considerare în cadrul Nomenclaturii combinate; întrucât, prin urmare, este necesar să se creeze subdiviziuni comunitare suplimentare care să fie incluse într‑un tarif integrat al Comunităților Europene (TARIC); […]”

9

Articolul 2 din regulamentul menționat prevede:

„Comisia instituie un [TARIC], care respectă cerințele Tarifului vamal comun, ale statisticii pentru comerț exterior, ale politicilor comerciale, agricole și ale altor politici ale Comunității privind importul sau exportul de mărfuri.

Tariful se bazează pe [NC] și include:

[…]”

10

În vederea instituirii unei taxe antidumping provizorii, Comisia a inserat în TARIC codul 7019 59 00 10, care, în versiunea aplicabilă la momentul instituirii taxelor antidumping provizorii prin Regulamentul nr. 138/2011, are următorul cuprins:

„Țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă, cu o dimensiune a ochiurilor mai mare de 1,8 mm atât în lungime, cât și în lățime și cu o greutate mai mare de 35 g/m2.”

11

Codul TARIC 7019 59 00 10, în versiunea aplicabilă la momentul instituirii taxelor antidumping definitive prin Regulamentul nr. 791/2011, cuprinde o adăugare potrivit căreia sunt excluse din această poziție tarifară „discurile din fibră de sticlă”.

12

Codul TARIC 7019 59 00 90 este definit după cum urmează:

„Altele.”

13

Considerentele (14) și (15) ale Regulamentului nr. 138/2011 au următorul cuprins:

14

Articolul 1 alineatul (1) din regulamentul menționat prevede:

„Se instituie prin prezentul o taxă antidumping provizorie asupra importurilor de țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă, cu o dimensiune a ochiului mai mare de 1,8 mm atât în lungime, cât și în lățime și cu o greutate mai mare de 35 g/m2, care se încadrează în prezent la codurile NC ex 7019 40 00, ex 7019 51 00, ex 7019 59 00, ex 7019 90 91 și ex 7019 90 99 (coduri TARIC 7019 40 00 11, 7019 40 00 21, 7019 40 00 50, 7019 51 00 10, 7019 59 00 10, 7019 90 91 10 și 7019 90 99 50), originare din Republica Populară Chineză.”

15

Articolul 1 alineatul (1) din Regulamentul nr. 791/2011 prevede:

„Se instituie prin prezentul regulament o taxă antidumping definitivă asupra importurilor de țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă, cu o dimensiune a ochiului mai mare de 1,8 mm atât în lungime, cât și în lățime și cu o greutate mai mare de 35 g/m2, excluzând discurile din fibră de sticlă, care se încadrează în prezent la codurile NC ex 7019 51 00 și ex 7019 59 00 (coduri TARIC 7019 51 00 10 și 7019 59 00 10), originare din Republica Populară Chineză.”

16

Articolul 239 din Regulamentul (CEE) nr. 2913/92 al Consiliului din 12 octombrie 1992 de instituire a Codului vamal comunitar (JO L 302, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 5, p. 58) prevede:

„(1)   Drepturile de import sau export se pot rambursa sau remite în alte situații decât cele menționate la articolele 236, 237 și 238:

(2)   Drepturile se rambursează sau se remit pe motivele menționate la alineatul (1) în urma depunerii unei cereri la biroul vamal corespunzător în termen de douăsprezece luni de la data la care valoarea drepturilor a fost comunicată debitorului.

Cu toate acestea, autoritățile vamale pot permite depășirea acestui termen în cazuri excepționale justificate corespunzător.”

17

La 17 și la 30 martie 2011, GSV a solicitat punerea în liberă circulație a unui produs din țesătură din fibră de sticlă originar din China, pe care l‑a declarat sub codul TARIC 7019 59 00 90.

18

Nemzeti Adó- és Vámhivatal Hajdú-Bihar Megyei Vám- és Pénzügyőri Igazgatósága (Direcția Vămilor și a Finanțelor a departamentului Hajdú-Bihar din cadrul Administrației Naționale Fiscale și Vamale) a considerat că produsul intra sub incidența codului TARIC 7019 59 00 10 pentru motivul că prezenta caracteristicile descrise la această poziție, și anume țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă, cu o dimensiune a ochiului mai mare de 1,8 mm atât în lungime, cât și în lățime și cu o greutate mai mare de 35 g/m2, și, prin urmare, nu trebuia aplicată poziția tarifară 7019 59 00 90 din TARIC reținută de GSV în declarația sa vamală.

19

În urma acestei încadrări, autoritățile vamale maghiare au considerat că produsul în cauză era supus taxei antidumping provizorii prevăzute la articolul 1 din Regulamentul nr. 138/2011, iar ulterior unei taxe definitive prevăzute la articolul 1 din Regulamentul nr. 791/2011 și au obligat GSV să plătească taxele antidumping menționate.

20

GSV a contestat această decizie la Nemzeti Adó- és Vámhivatal Észak‑Alföldi Regionális Vám- és Pénzügyőri Főigazgatósága, susținând că produsul importat de ea trebuia încadrat la poziția tarifară 7019 59 00 90 din TARIC în măsura în care acesta nu corespunde termenului „szitaszövet” utilizat în versiunea în limba maghiară a regulamentelor menționate și a codului TARIC 7019 59 00 10. Termenul maghiar „szitaszövet” se traduce, printre altele, în limba engleză, prin „bolting cloth”, iar în limba franceză prin „gazes et toiles à bluter”, în timp ce termenii utilizați în versiunile în limbile engleză și franceză ale TARIC sunt „open mesh fabrics” și „tissu à maille ouverte”, a căror traducere în limba maghiară este „hálós szövet”.

21

Întrucât pârâta din litigiul principal a confirmat decizia menționată, GSV a introdus o acțiune la instanța de trimitere solicitând declararea ca nelegală a încadrării tarifare reținute de autoritățile vamale maghiare și anularea deciziilor adoptate de acestea.

22

Părțile din litigiul principal sunt de acord cu privire la faptul că produsul în cauză nu este un „szitaszövet”.

23

În aceste împrejurări, Debreceni Közigazgatási és Munkaügyi Bíróság a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

24

Prin intermediul primei întrebări, instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească dacă codul TARIC 7019 59 00 10 trebuie interpretat în sensul că sub incidența acestei poziții intră produse precum cele în discuție în litigiul principal, care constau în principal în țesături din fibră de sticlă care au ochiuri cu dimensiunea de 4 mm atât în lungime, cât și în lățime și care au o greutate de 136 g/m2.

25

Conform versiunii în limba franceză, această poziție tarifară cuprinde „tissus de fibre de verre à maille ouverte dont la cellule mesure plus de 1,8 mm tant en longueur qu'en largeur et dont le poids est supérieur à 35 g/m2”.

26

Cu toate acestea, versiunea în limba maghiară a poziției tarifare diferă de textul redat la punctul anterior prin aceea că utilizează termenul „szitaszövet”, care se traduce în limba franceză prin „gazes et toiles à bluter” [în versiunea în limba română, „pânze de sită”], iar nu prin „tissu à maille ouverte” [în versiunea în limba română, „țesături cu ochiuri deschise”].

27

În această privință, trebuie amintit că, potrivit unei jurisprudențe constante, formularea utilizată în una dintre versiunile lingvistice ale unei dispoziții din dreptul Uniunii nu poate să fie singurul temei pentru interpretarea acestei dispoziții sau să i se atribuie un caracter prioritar în raport cu celelalte versiuni lingvistice. Astfel, dispozițiile dreptului Uniunii trebuie interpretate și aplicate în mod uniform, în lumina versiunilor existente în toate limbile Uniunii. În caz de disparități între diferitele versiuni lingvistice ale unui text din dreptul Uniunii, dispoziția în cauză trebuie interpretată în raport cu economia generală și cu finalitatea reglementării din care face parte (a se vedea Hotărârea Kurcums Metal, C‑558/11, EU:C:2012:721, punctul 48 și jurisprudența citată).

28

În ceea ce privește versiunile codului TARIC 7019 59 00 10 în celelalte limbi ale Uniunii, cu excepția versiunii în limba maghiară, trebuie să se constate că acestea se referă în mod explicit, asemenea versiunii în limba franceză reproduse la punctul 26 din prezenta hotărâre, la „tissu à maille ouverte” [„țesătură cu ochiuri deschise”], iar nu la „gazes et toiles à bluter” [„pânze de sită”]. Cu titlu indicativ, versiunea în limba spaniolă menționează „tejidos de malla abierta”, versiunea în limba germană utilizează termenii „offenmaschige Gewebe”, versiunea în limba engleză menționează „open mesh fabrics”, versiunea în limba polonă utilizează termenii „tkaniny siatkowe o otwartych”, iar versiunea în limba suedeză vizează „öppna maskor”.

29

Modul de redactare a codului TARIC 7019 59 00 10 în versiunile menționate la punctul anterior sugerează astfel că această poziție tarifară nu are vocația de a se aplica „pânzelor de sită”.

30

Economia generală și finalitatea poziției tarifare menționate confirmă această concluzie. Astfel, trebuie arătat că modul de redactare a poziției 7019 din NC vizează fibrele de sticlă, inclusiv vata de sticlă, și articolele din aceste materiale, de exemplu, fire, țesături, și desemnează astfel produse a căror principală proprietate constă în faptul că sunt din fibră de sticlă. Prin urmare, caracteristica legată de faptul că țesătura are ochiuri deschise trebuie în mod necesar coroborată cu cea potrivit căreia țesătura menționată trebuie să fie din fibră de sticlă.

31

Or, termenii „gazes et toiles à bluter” [„pânze de sită”] se înțeleg în special prin sensul obișnuit în limbajul curent al verbului „bluter” [„a cerne”], care desemnează acțiunea de a trece prin sită, așadar, de a filtra și de a elimina, în timp ce fibra de sticlă se caracterizează, dimpotrivă, prin proprietățile sale de consolidare și de izolare, astfel cum reiese în special din cuprinsul considerentului (15) al Regulamentului nr. 138/2011.

32

Pe de altă parte, trebuie arătat că „pânzele de sită” sunt vizate expres, inclusiv în versiunea în limba maghiară a NC, la poziția 5911 din NC, intitulată „Produse și articole textile pentru utilizări tehnice, menționate la nota 7 din acest capitol”. Trebuie să se constate că nota 7 litera (a) din capitolul 59 din NC indică în mod explicit că poziția 5911 cuprinde printre altele „țesăturile folosite la cernut”, care se consideră astfel că nu sunt clasificate la alte poziții ale secțiunii XI din NC, intitulată „Materialele textile și articolele din aceste materiale”. Rezultă că „pânzele de sită” nu pot să fie clasificate nici în secțiunea XIII din NC, intitulată „Articole din piatră, ipsos, ciment, azbest, mică sau din materiale similare, produse ceramice, sticlă și articole din sticlă”, la din care face parte poziția 7019 din NC.

33

În fond, trebuie subliniat că codul TARIC 7019 59 00 10 a fost creat pentru a institui o taxă antidumping aplicată, astfel cum reiese din modul de redactare a Regulamentelor 138/2011 și 791/2011, anumitor țesături cu ochiuri deschise din fibră de sticlă originare din China.

34

În consecință, orice interpretare contrară, precum cea propusă de reclamanta din litigiul principal, ar conduce la eludarea măsurilor antidumping astfel instituite.

35

Din cele de mai sus rezultă că poziția tarifară 7019 59 00 10 din TARIC trebuie interpretată în sensul că intră sub incidența acestei poziții țesăturile cu ochiuri deschise din fibră de sticlă, cu o dimensiune a ochiului mai mare de 1,8 mm atât în lungime, cât și în lățime și cu o greutate mai mare de 35 g/m2.

36

În ceea ce privește aspectul dacă caracteristicile produsului importat de reclamanta din litigiul principal, astfel cum au fost descrise în decizia de trimitere, corespund tuturor caracteristicilor poziției tarifare menționate, trebuie subliniat că, atunci când Curtea este sesizată cu o trimitere preliminară în materia clasificării tarifare, funcția sa constă în a oferi clarificări instanței naționale cu privire la criteriile a căror punere în aplicare va permite acesteia din urmă să clasifice în mod corect produsele în cauză în NC, iar nu să efectueze ea însăși această clasificare, iar aceasta cu atât mai mult cu cât Curtea nu dispune în mod necesar de toate elementele indispensabile în această privință. Astfel, instanța națională este, în orice caz, mai bine plasată pentru a efectua respectiva clasificare (a se vedea în acest sens Hotărârea din 16 februarie 2006, Proxxon, C‑500/04, EU:C:2006:111, punctul 23, precum și Hotărârea Digitalnet și alții, C‑320/11, C‑330/11, C‑382/11 și C‑383/11, EU:C:2012:745, punctul 61).

37

Totuși, pentru a oferi instanței de trimitere un răspuns util și pentru a‑i permite să efectueze clasificarea tarifară cu care este sesizată, Curtea poate, într‑un spirit de cooperare cu instanțele naționale și având în vedere datele prezentate în decizia de trimitere, să îi furnizeze toate indicațiile pe care le consideră necesare (a se vedea în acest sens Hotărârea Lohmann și Medi Bayreuth, C‑260/00-C‑263/00, EU:C:2002:637, punctul 28, precum și Hotărârea Pärlitigu, C‑56/08, EU:C:2009:467, punctul 23).

38

În această privință, trebuie amintit că, potrivit unei jurisprudențe constante, în interesul securității juridice și al facilității controalelor, criteriul decisiv pentru clasificarea tarifară a mărfurilor trebuie căutat, în general, în caracteristicile și în proprietățile lor obiective, astfel cum au fost definite în formularea poziției din NC și a notelor de secțiune sau de capitol (a se vedea în special Hotărârea Proxxon, EU:C:2006:111, punctul 21, Hotărârea Rakvere Lihakombinaat, C‑140/08, EU:C:2009:667, punctul 42, precum și Hotărârea Digitalnet și alții, EU:C:2012:745, punctul 27 și jurisprudența citată).

39

În ceea ce privește prima caracteristică vizată de codul TARIC 7019 59 00 10, respectiv faptul că țesătura este din fibră de sticlă, trebuie să se constate, în lumina elementelor transmise de instanța de trimitere ca răspuns la o cerere de lămuriri care i‑a fost adresată în temeiul articolului 101 din Regulamentul de procedură al Curții, că firele care compun armura țesăturii importate de reclamanta din litigiul principal sunt din fibră de sticlă.

40

În ceea ce privește a doua caracteristică pe care trebuie să o aibă un produs în sensul codului TARIC 7019 59 00 10, respectiv faptul că trebuie să fie cu ochiuri deschise, trebuie arătat că faptul că produsul importat de reclamanta din litigiul principal este fabricat pe baza unei armuri din fir răsucit și care are două fire de bătătură care, încrucișându‑se, înconjoară firele de urzeală nu are incidență asupra clasificării tarifare a produsului în cauză din moment ce acesta, astfel cum reiese din elementele transmise de instanța de trimitere, are efectiv ochiuri cu dimensiunea de 4 mm pe 4 mm.

41

Această poziție tarifară impune în continuare ca țesătura din fibră de sticlă cu ochiuri deschise să aibă o dimensiune a ochiurilor de peste 1,8 mm atât în lungime, cât și în lățime și ca greutate sa să fie de peste 35 g/m2.

42

Astfel cum reiese din cuprinsul primei întrebări preliminare, produsul declarat de reclamanta din litigiul principal la autoritățile vamale maghiare este compus dintr‑o țesătură ale cărei ochiuri au, după cum s‑a indicat la punctul 40 din prezenta hotărâre, o dimensiune de 4 mm pe 4 mm și are o greutate de 136 g/m2.

43

În sfârșit, trebuie amintit că destinația produsului poate să constituie de asemenea un criteriu obiectiv de clasificare, în măsura în care este inerentă respectivului produs, caracterul inerent trebuind să poată fi apreciat în funcție de caracteristicile și de proprietățile obiective ale acestuia (a se vedea în special Hotărârea Sunshine Deutschland Handelsgesellschaft, C‑229/06, EU:C:2007:239, punctul 28, Hotărârea Medion și Canon Deutschland, C‑208/06 și C‑209/06, EU:C:2007:553, punctul 37, precum și Hotărârea TNT Freight Management, C‑291/11, EU:C:2012:459, punctul 33 și jurisprudența citată).

44

Trebuie subliniat astfel că, având în vedere considerentul (15) al Regulamentului nr. 138/2011, țesătura cu ochiuri deschise din fibră de sticlă este destinată să fie utilizată în principal ca material de consolidare în sectorul construcțiilor, și anume pentru izolație termică externă, pentru consolidarea marmurei sau a podelelor și pentru repararea pereților.

45

Din elementele transmise de instanța de trimitere ca răspuns la cererea de lămuriri menționată la punctul 39 din prezenta hotărâre reiese de asemenea că produsul importat de reclamanta din litigiul principal este destinat domeniului construcțiilor.

46

Având în vedere ansamblul celor ce precedă, trebuie să se răspundă la prima întrebare că codul TARIC 7019 59 00 10 trebuie interpretat în sensul că sub incidența acestei poziții pot intra produse precum cele descrise de instanța de trimitere, care constau în principal în țesături de fibră de sticlă care au ochiuri cu dimensiunea de 4 mm atât în lungime, cât și în lățime, au o greutate de peste 35 g/m2 și sunt destinate domeniului construcțiilor.

47

Prin intermediul celei de a doua întrebări, instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească dacă faptul că produsul vizat de declarația vamală în discuție în litigiul principal, deși are caracteristicile prevăzute de codul TARIC 7019 59 00 10 și reluate de regulamentele care îl supun unor taxe antidumping, nu corespunde denumirii care îi este dată în acest cod și în aceste regulamente astfel cum au fost publicate în limba statului membru de origine al declarantului și pe care acesta și‑a întemeiat exclusiv declarația este susceptibil să determine anularea clasificării tarifare la codul menționat efectuate de autoritățile vamale în temeiul ansamblului versiunilor lingvistice ale aceluiași cod și ale regulamentelor menționate.

48

Astfel cum reiese dintr‑o jurisprudență constantă amintită la punctul 27 din prezenta hotărâre, formularea utilizată în una dintre versiunile lingvistice ale unei dispoziții din dreptul Uniunii nu poate să fie singurul temei pentru interpretarea acestei dispoziții sau să i se atribuie, în această privință, un caracter prioritar în raport cu celelalte versiuni lingvistice, dispozițiile dreptului Uniunii trebuind să fie interpretate și aplicate în mod uniform, în lumina versiunilor existente în toate limbile Uniunii.

49

În plus, după cum reiese din răspunsul dat la prima întrebare, codul TARIC 7019 59 00 10 trebuie interpretat în sensul că un produs care constă în principal în țesături din fibră de sticlă care au ochiuri cu dimensiunea de 4 mm atât în lungime, cât și în lățime, au o greutate de peste 35 g/m2 și care este destinat domeniului construcțiilor intră sub incidența acestei poziții.

50

Prin urmare, în ipoteza în care produsul importat de reclamanta din litigiul principal corespunde descrierii produsului supus taxelor antidumping în temeiul Regulamentelor nr. 138/2011 și 791/2011, importul său Uniune trebuie să fie supus plății acestor taxe.

51

În aceste condiții, nu li se poate reproșa autorităților vamale că au încadrat produsul la poziția tarifară 7019 59 00 10 din TARIC.

52

Prin urmare, trebuie precizat că considerațiile precedente nu aduc atingere eventualei rambursări sau eventualei remiteri a taxelor antidumping în temeiul procedurii prevăzute la articolul 239 din Codul vamal comunitar dacă sunt respectate condițiile prevăzute de această dispoziție.

53

Având în vedere toate considerațiile precedente, trebuie să se răspundă la a doua întrebare că faptul că produsul vizat de declarația vamală în discuție în litigiul principal, deși are caracteristicile prevăzute de codul TARIC 7019 59 00 10 și reluate de regulamentele care îl supun unor taxe antidumping, nu corespunde denumirii care îi este dată în acest cod și în aceste regulamente astfel cum au fost publicate în limba statului membru de origine al declarantului și pe care acesta și‑a întemeiat exclusiv declarația nu este susceptibil să determine anularea clasificării tarifare la codul menționat efectuate de autoritățile vamale în temeiul ansamblului versiunilor lingvistice ale aceluiași cod și ale regulamentelor menționate.

54

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a doua) declară: