Cauzele conexate C‑53/13 și C‑80/13

Strojírny Prostějov, a.s.

și

ACO Industries Tábor s.r.o.

împotriva

Odvolací finanční ředitelství

(cereri de decizii preliminare

formulate de Krajský soud v Ostravě și de Nejvyšší správní soud)

„Libera prestare a serviciilor — Agenție de muncă temporară — Detașarea de lucrători de către o agenție cu sediul în alt stat membru — Restricţie — Întreprindere care utilizează forță de muncă — Reținere la sursă a impozitului aferent venitului acestor lucrători — Obligație — Plată la bugetul de stat — Obligație — Situația lucrătorilor detașați de o agenție națională — Lipsa unor astfel de obligații”

Sumar – Hotărârea Curții (Camera întâi) din 19 iunie 2014

Libera prestare a serviciilor — Restricții — Legislație fiscală — Impozite pe venit — Reglementare națională care impune întreprinderii ce utilizează serviciile forței de muncă să rețină la sursă și să plătească la bugetul de stat impozitul pe venitul lucrătorilor detașați de agențiile de muncă temporară cu sediul în alt stat membru — Lipsa unei astfel de obligații în cazul lucrătorilor detașați de o întreprindere națională — Inadmisibilitate

(art. 56 TFUE)

Articolul 56 TFUE se opune unei reglementări în temeiul căreia societățile cu sediul într‑un prim stat membru care recurg la serviciile unor lucrători angajați și detașați de agenții de muncă temporară cu sediul într‑un al doilea stat membru, dar care își desfășoară activitatea în primul stat membru menționat prin intermediul unei sucursale sunt obligate să rețină la sursă și să plătească primului stat un avans asupra impozitului pe venitul datorat de lucrătorii respectivi, în timp ce această obligație nu este prevăzută pentru societățile cu sediul în primul stat care utilizează serviciile unor agenții de muncă temporară cu sediul în același stat.

Astfel, diferența de tratament instituită printr‑o asemenea reglementare afectează dreptul destinatarilor serviciilor de a alege în mod liber serviciile transfrontaliere.

(a se vedea punctele 40 și 60 și dispozitivul)