2.2.2013   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 32/20

Acțiune introdusă la 23 noiembrie 2012 — Alro/Comisia

(Cauza T-517/12)

2013/C 32/32

Limba de procedură: engleza

Părțile

Reclamantă: Alro SA (Slatina, România) (reprezentanți: C. Quigley, QC, O. Bretz, Solicitor, și S. Verschuur, lawyer)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea Deciziei Comisiei din 26 aprilie 2012 de deschidere, în conformitate cu articolul 108 alineatul (2) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, precum și cu articolul 4 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului (1), a unei proceduri oficiale de investigare cu privire la un pretins ajutor de stat nelegal acordat de România, folosindu-se de controlul pe care îl exercită asupra Hidroelectrica SA, societății ALRO, sub forma unor tarife preferențiale la cumpărarea de energie electrică, în baza unui contract încheiat în 2005 și a modificărilor succesive ale acestuia;

—

în subsidiar, anularea deciziei menționate din 26 aprilie 2012 în măsura în care se aplică perioadei cuprinse între 1 ianuarie 2007 și 31 decembrie 2009;

—

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă trei motive.

1.

Primul motiv, întemeiat pe o eroare de drept materială:

—

în cadrul primului motiv, prin care se susține că Comisia a săvârșit o eroare de drept materială în legătură cu domeniul de aplicare a articolului 107 alineatul (1) TFUE, ALRO va demonstra că Comisia nu a aplicat în mod corespunzător exigențele în materie de imputabilitate, astfel cum reies din Hotărârea Curții din 16 mai 2002, Franța/Comisia (C-482/99, Rec., 2002 p. I-4397) (Hotărârea Stardust Marine). În particular, Comisia a încercat să își întemeieze analiza doar pe criterii „organice”. Or, ALRO va demonstra că criteriile care rezultă din hotărârea menționată impun Comisiei să demonstreze, de asemenea, existența altor criterii materiale, întrucât criteriile „organice”, privite izolat, sunt insuficiente pentru stabilirea imputabilității.

2.

Al doilea motiv, întemeiat pe o eroare vădită de apreciere:

—

în cadrul celui de al doilea motiv, prin care se susține că Comisia a săvârșit o eroare vădită de apreciere atunci când a ajuns la concluzia că acțiunile Hidroelectrica erau imputabile statului român, ALRO va demonstra că Comisia nu a analizat în mod corespunzător structura societară a Hidroelectrica și impactul structurii respective asupra procesului decizional al organizației. În al doilea rând, ALRO va evidenția motivul pentru care Comisia a comis o eroare comparând contractul ALRO cu acordul dintre Hidroelectrica și ArcelorMittal. În al treilea rând, se va demonstra că Ordinul de ministru nr. 445/2009 este lipsit de relevanță în cadrul analizei efectuate de Comisie și se vor arăta motivele pentru care trimiterile la articolele de presă din anul 2010 nu permit să se stabilească imputabilitatea la standarde juridice corespunzătoare.

3.

Al treilea motiv, întemeiat pe caracterul insuficient al motivării:

—

în cadrul celui de al treilea motiv, ALRO va demonstra că Comisia nu a furnizat o motivare adecvată a aspectelor invocate (astfel cum sunt expuse la alineatul anterior), acționând astfel cu încălcarea cerințelor articolului 296 TFUE. Asemenea motivare este necesară pentru a permite Tribunalului să examineze legalitatea deciziei și pentru a furniza persoanelor interesate informațiile necesare pentru a aprecia temeinicia sau netemeinicia deciziei. Astfel cum se indică în mod mai detaliat în cererea introductivă, decizia atacată nu îndeplinește aceste cerințe.

(1)  Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (JO L 83, 27.3.1999, p. 1, Ediție specială, 08/vol. 1, p. 41).