17.3.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 80/20

Acțiune introdusă la 2 ianuarie 2012 — Franța/Comisia

(Cauza T-1/12)

2012/C 80/35

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Republica Franceză (reprezentanți: E. Belliard, G. de Bergues și J. Gstalter, agenți)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea în totalitate a deciziei atacate;

—

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

Reclamanta solicită anularea Deciziei C(2011) 7808 final din 24 octombrie 2011 prin care Comisia a declarat incompatibile cu piața internă ajutoarele pentru restructurare pe care autoritățile franceze intenționează să le acorde în favoarea SeaFrance SA sub forma unei majorări de capital și a unor împrumuturi acordate de SNCF către SeaFrance.

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă patru motive.

1.

Primul motiv întemeiat pe o nerespectare a noțiunii de ajutor de stat în sensul articolului 107 TFUE întrucât Comisia a considerat că pertinența celor două împrumuturi pe care SNCF intenționează să le acorde trebuia să fie apreciată împreună cu ajutorul pentru salvare și pentru restructurare. Acest motiv se împarte în două aspecte întemeiate:

—

pe de o parte, pe faptul că Comisia ar fi interpretat în mod eronat Hotărârea Tribunalului din 15 septembrie 1998, BP Chemicals/Comisia (T-11/95, Rec., p. II-3235), și

—

pe de altă parte, cu titlu subsidiar, pe faptul că Comisia ar fi aplicat în mod eronat hotărârea Tribunalului menționată.

2.

Al doilea motiv întemeiat pe o nerespectare a noțiunii de ajutor de stat în sensul articolului 107 TFUE întrucât Comisia a considerat, cu titlu suplimentar, că autoritățile franceze nu au demonstrat că, luate în considerare în mod separat, cele două împrumuturi pe care SNCF intenționează să le acorde ar fi fost acordate la o dobândă de piață. Acest motiv se împarte în două aspecte întemeiate:

—

pe de o parte, pe faptul că Comisia ar fi exclus în mod eronat aplicarea Comunicării din 19 ianuarie 2008 a Comisiei privind revizuirea metodei de stabilire a ratelor de referință și de scont (1) celor două împrumuturi în cauză și

—

pe de altă parte, pe faptul că Comisia ar fi considerat în mod eronat că, pentru a fi conformă pieței, rata împrumuturilor în cauză ar fi trebuit să se situeze în jurul a 14 %.

3.

Al treilea motiv întemeiat pe erori de drept și de fapt întrucât Comisia a considerat că ajutorul pentru restructurare este incompatibil cu articolul 107 alineatul (3) litera (c) TFUE interpretat în lumina Liniilor directoare privind ajutoarele pentru salvare și pentru restructurare.

4.

Al patrulea motiv întemeiat pe o încălcare a articolului 345 TFUE care prevede că tratatele nu aduc atingere regimului proprietății în statele membre.

(1)  JO C 14, p. 6.