24.3.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 89/15

—

Declararea prezentului recurs ca fiind admisibil;

—

anularea Hotărârii Tribunalului Uniunii Europene din 16 noiembrie 2011 în cauza T-76/06, ASPLA/Comisia;

—

în subsidiar, reducerea considerabilă a cuantumului amenzii aplicate de Comisie și confirmate de Tribunalul Uniunii Europene, ținându-se seama de cerințele derivate din principiile proporționalității, egalității de tratament și nediscriminării;

—

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată efectuate în ambele procese.

1.

Primul motiv de recurs , întemeiat pe încălcarea articolului 101 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) și jurisprudența Tribunalului referitoare la această dispoziție și la noțiunea „încălcare unică și continuă”, precum și o încălcare a normelor de procedură aplicabile în ceea ce privește sarcina probei.

Hotărârea atacată cuprinde erori de apreciere a probelor furnizate de Comisie vizând aplicarea noțiunii de încălcare unică și continuă la situația ASPLA, atât în raport cu presupusa participare la încălcări privind sectoarele sacilor cu gură deschisă și block bags, cât și în raport cu cunoașterea de către ASPLA a comportamentelor ilicite ale subgrupurilor din care nu a făcut parte și cu problema includerii acestor comportamente într-un „proiect de coluziune” general.

2.

Al doilea motiv de recurs , întemeiat pe o eroare de drept în măsura în care s-a declarat tardivă afirmația referitoare la inexactitatea cifrelor vânzărilor luate în considerare pentru stabilirea sancțiunii economice aplicate societății ASPLA. În subsidiar, argumentul vizează în mod direct o problemă de ordine publică a cărei neexaminare din partea Tribunalului constituie de asemenea o eroare de drept.

În ceea ce privește motivul principal, recurenta susține că eroarea săvârșită de Tribunal constă în faptul că argumentul în discuție nu este un motiv nou ci, în cazul său, o completare a unui motiv deja existent, precum și în faptul că, la calcularea sancțiunii, cifrele vânzărilor Grupului Armando Álvares au fost utilizate cu predilecție în raport cu cifrele ASPLA.

În ceea ce privește motivul subsidiar, recurenta afirmă că Tribunalul a săvârșit o eroare de drept întrucât nu a apreciat în mod corect întinderea obligației de motivare care revenea Comisiei în privința metodei de calcul a cuantumului de bază al amenzii aplicate societății ASPLA.