HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a patra)

10 aprilie 2014 ( *1 )

„Trimitere preliminară — Informarea și protecția consumatorilor — Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 — Mențiuni nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare — Etichetarea și prezentarea produselor alimentare — Articolul 10 alineatul (2) — Aplicarea în timp — Articolul 28 alineatele (5) și (6) — Măsuri tranzitorii”

În cauza C‑609/12,

având ca obiect o cerere de decizie preliminară formulată în temeiul articolului 267 TFUE de Bundesgerichtshof (Germania), prin decizia din 5 decembrie 2012, primită de Curte la 27 decembrie 2012, în procedura

Ehrmann AG

împotriva

Zentrale zur Bekämpfung unlauteren Wettbewerbs eV,

CURTEA (Camera a patra),

compusă din domnul L. Bay Larsen, președinte de cameră, domnii M. Safjan (raportor), J. Malenovský, doamna A. Prechal și domnul S. Rodin, judecători,

avocat general: domnul M. Wathelet,

grefier: doamna A. Impellizzeri, administrator,

având în vedere procedura scrisă și în urma ședinței din 10 octombrie 2013,

luând în considerare observațiile prezentate:

pentru Ehrmann AG, de A. Meyer, Rechtsanwalt;

pentru Comisia Europeană, de S. Grünheid și de B.‑R. Killmann, în calitate de agenți,

după ascultarea concluziilor avocatului general în ședința din 14 noiembrie 2013,

pronunță prezenta

Hotărâre

1

Cererea de decizie preliminară privește interpretarea articolului 10 alineatul (2) din Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare (JO L 404, p. 9, Ediție specială, 15/vol. 18, p. 244), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 116/2010 al Comisiei din 9 februarie 2010 (JO L 37, p. 16, denumit în continuare „Regulamentul nr. 1924/2006”).

2

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Ehrmann AG (denumită în continuare „Ehrmann”), pe de o parte, și Zentrale zur Bekämpfung unlauteren Wettbewerbs eV (asociație de combatere a concurenței neloiale, denumită în continuare „Wettbewerbszentrale”), pe de altă parte, cu privire la aplicarea în timp a obligațiilor de informare prevăzute la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1924/2006.

Cadrul juridic

Dreptul Uniunii

3

Potrivit considerentelor (1), (9) și (35) ale Regulamentului nr. 1924/2006:

„(1)

Un număr sporit de produse alimentare din Comunitate etichetate și care fac obiectul publicității poartă mențiuni nutriționale și de sănătate. Pentru a asigura un nivel ridicat de protecție consumatorilor și pentru a le facilita alegerea, produsele introduse pe piață, inclusiv produsele importate, ar trebui să prezinte siguranță și să fie etichetate corespunzător. O alimentație variată și echilibrată reprezintă o condiție prealabilă pentru o sănătate bună, iar produsele luate separat au o importanță relativă în contextul alimentației globale.

[…]

(9)

O varietate mare de nutrienți și de alte substanțe inclusiv, dar fără a se limita la vitamine, minerale care conțin oligoelemente, aminoacizi, acizi grași esențiali, fibre, diverse plante și extracte vegetale cu efect nutrițional sau fiziologic poate să fie prezentă într‑un produs alimentar și să facă obiectul unei mențiuni. Prin urmare, ar trebui să se stabilească principiile general aplicabile tuturor mențiunilor făcute pe produsele alimentare, pentru a se asigura un nivel ridicat de protecție a consumatorului, pentru a‑i oferi consumatorului informațiile necesare pentru a face alegeri în cunoștință de cauză și pentru a crea, de asemenea, condiții egale de concurență pentru industria alimentară.

[…]

(35)

Sunt necesare măsuri tranzitorii corespunzătoare, pentru a permite operatorilor din industria alimentară să se adapteze cerințelor din prezentul regulament.”

4

Articolul 1 alineatele (1) și (2) din acest regulament prevede:

„(1)   Prezentul regulament armonizează actele cu putere de lege și actele administrative ale statelor membre referitoare la mențiunile nutriționale și de sănătate pentru a asigura funcționarea eficientă a pieței interne oferind, în același timp, un nivel ridicat de protecție a consumatorilor.

(2)   Prezentul regulament se aplică mențiunilor nutriționale și de sănătate formulate în cadrul comunicărilor comerciale, fie că apar la etichetarea, prezentarea sau publicitatea produselor alimentare care urmează să fie livrate ca atare consumatorului final.

Articolul 7 și articolul 10 alineatul (2) literele (a) și (b) nu se aplică în cazul produselor alimentare care nu sunt preambalate (inclusiv produse proaspete, cum ar fi fructele, legumele sau pâinea), oferite spre vânzare către consumatorul final sau către operatorii de catering, precum și al produselor alimentare ambalate la punctul de vânzare la cererea cumpărătorului sau preambalate în vederea vânzării lor imediate. Dispozițiile naționale se pot aplica până la adoptarea ulterioară a unor măsuri comunitare destinate să modifice elemente neesențiale ale prezentului regulament, printre altele, prin completarea acestuia, în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 25 alineatul (3).

[…]”

5

Articolul 2 din regulamentul menționat conține următoarele definiții:

„(1)   În sensul prezentului regulament:

[…]

(2)   Se aplică, de asemenea, următoarele definiții:

1.

«mențiune» înseamnă orice mesaj sau reprezentare care nu este obligatoriu(ie) în temeiul legislației comunitare sau naționale, inclusiv reprezentarea sub formă de imagini, reprezentarea grafică sau simbolică, indiferent de formă, care afirmă, sugerează sau implică faptul că un produs alimentar are caracteristici deosebite;

[…]

4.

«mențiune nutrițională» înseamnă orice mențiune care declară, sugerează sau implică faptul că un produs alimentar are proprietăți nutriționale benefice speciale datorită:

(a)

valorii energetice (calorice) pe care:

(i)

o furnizează,

(ii)

o furnizează la un nivel mai scăzut sau mai ridicat sau

(iii)

nu o furnizează și/sau

(b)

nutrienților sau altor substanțe pe care acesta

(i)

le conține,

(ii)

le conține în proporție scăzută sau ridicată sau

(iii)

nu le conține.

(5)

«mențiune de sănătate» înseamnă orice mențiune care declară, sugerează sau implică că există o relație între o categorie de produse alimentare, un produs alimentar sau unul din constituenții săi și sănătate.

[…]”

6

Articolul 3 primul paragraf din același regulament, intitulat „Principii generale aplicabile tuturor mențiunilor”, are următorul cuprins:

„Mențiunile nutriționale și de sănătate nu pot fi folosite la etichetarea, prezentarea și publicitatea produselor alimentare introduse pe piața comunitară decât dacă sunt conforme cu dispozițiile prezentului regulament.”

7

Articolul 10 din Regulamentul nr. 1924/2006 privind mențiunile de sănătate și intitulat „Condiții specifice” prevede la alineatele (1)-(3):

„(1)   Mențiunile de sănătate sunt interzise cu excepția cazului în care acestea respectă cerințele generale din capitolul II [care cuprinde articolele 3-7 din regulamentul menționat] și cerințele specifice din prezentul capitol [care cuprinde articolele 10-19 din același regulament] și sunt autorizate în conformitate cu prezentul regulament și incluse în listele de mențiuni autorizate prevăzute la articolele 13 și 14.

(2)   Mențiunile de sănătate nu sunt permise decât dacă următoarele informații sunt incluse pe etichete sau dacă nu există astfel de etichete, în prezentare și publicitate:

(a)

o mențiune care indică importanța unei alimentații variate și echilibrate și a unui stil de viață sănătos,

(b)

cantitatea de produs alimentar și modelul de consum solicitat pentru a obține efectul benefic menționat,

(c)

după caz, o mențiune adresată persoanelor care ar trebui să evite să utilizeze produsul alimentar în cauză și

(d)

un avertisment adecvat pentru produsele care sunt susceptibile de a prezenta un risc în ceea ce privește sănătatea în cazul în care sunt consumate în exces.

(3)   Nu se poate face trimitere la beneficiile generale, nespecifice nutrientului sau produsului alimentar asupra bunei sănătăți globale sau asupra bunăstării legate de sănătate, decât în cazul în care o astfel de trimitere este însoțită de o mențiune specifică de sănătate inclusă în listele prevăzute la articolul 13 sau 14.”

8

Articolul 13 din acest regulament, intitulat „Mențiuni de sănătate altele decât cele care se referă la reducerea riscului de îmbolnăvire și la sănătatea și dezvoltarea copiilor”, prevede la alineatele (1)-(3):

„(1)   Mențiunile de sănătate care descriu sau se referă la:

(a)

rolul unui nutrient sau al unei alte substanțe în creșterea, dezvoltarea și funcțiile organismului sau

(b)

funcțiile psihologice și comportamentale sau

(c)

fără a aduce atingere Directivei 96/8/CE [a Comisiei din 26 februarie 1996 privind produsele alimentare utilizate în dietele hipocalorice pentru scăderea în greutate (JO L 55, p. 22, Ediție specială, 13/vol. 17, p. 97)], slăbirea sau controlul greutății, sau reducerea senzației de foame, creșterea senzației de sațietate sau reducerea valorii energetice a alimentației,

și care sunt indicate în lista prevăzută la alineatul (3) pot fi formulate fără a fi supuse procedurilor stabilite la articolele 15-19, dacă sunt:

(i)

bazate pe dovezi științifice general acceptate și

(ii)

bine înțelese de consumatorul mediu.

(2)   Statele membre furnizează Comisiei până la 31 ianuarie 2008 liste cu mențiuni astfel cum sunt prevăzute la alineatul (1), însoțite de condiții aplicabile acestora și de trimiteri la justificările științifice relevante.

(3)   După consultarea [A]utorității [Europene pentru Siguranța Alimentară], Comisia adoptă până la 31 ianuarie 2010, în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 25 alineatul (3), o listă comunitară, destinată să modifice elemente neesențiale ale prezentului regulament prin completarea acestuia, a declarațiilor autorizate prevăzute la alineatul (1), precum și toate condițiile necesare pentru utilizarea acestor declarații.”

9

Articolul 14 din regulamentul respectiv, intitulat „Mențiuni privind reducerea riscului de îmbolnăvire și mențiuni privind dezvoltarea și sănătatea copiilor”, are următorul cuprins:

„(1)   Fără a aduce atingere articolului 2 alineatul (1) litera (b) din Directiva [2000/13], se pot formula următoarele mențiuni în cazul în care acestea au fost autorizate, în conformitate cu procedura prevăzută la articolele 15, 16, 17 și 19 din prezentul regulament, pentru a fi incluse pe o listă comunitară cu astfel de mențiuni permise, însoțite de toate condițiile necesare pentru utilizarea acestor mențiuni:

(a)

mențiuni de reducere a riscului de îmbolnăvire;

(b)

mențiuni referitoare la dezvoltarea și sănătatea copiilor.

(2)   În afară de cerințele generale prevăzute de prezentul regulament și de cerințele specifice de la alineatul (1), în cazul mențiunilor privind reducerea riscului de îmbolnăvire, etichetarea sau, în cazul în care nu există etichetare, prezentarea sau publicitatea sunt însoțite de o mențiune care indică faptul că boala la care se referă mențiunea are factori de risc multipli și că modificarea unuia dintre acești factori de risc poate sau nu să aibă un efect benefic.”

10

Articolul 28 din același regulament, intitulat „Măsuri tranzitorii”, prevede la alineatele (5) și (6):

„(5)   Mențiunile nutriționale [a se citi «de sănătate»] menționate la articolul 13 alineatul (1) litera (a) pot fi făcute de la data intrării în vigoare a prezentului regulament până la adoptarea listei menționate la articolul 13 alineatul (3), sub rezerva responsabilității operatorilor în sectorul alimentar, cu condiția ca acestea să fie conforme cu prezentul regulament și cu dispozițiile de drept intern existente aplicabile acestora și fără a aduce atingere adoptării măsurilor de salvgardare menționate la articolul 24.

(6)   Mențiunile de sănătate, altele decât cele menționate la articolul 13 alineatul (1) litera (a) și la articolul 14 alineatul (1) litera (a), care au fost folosite în conformitate cu dispozițiile naționale înainte de data intrării în vigoare a prezentului regulament, fac obiectul următoarelor cerințe:

(a)

mențiunile de sănătate care au făcut obiectul unei evaluări și al unei autorizări într‑un stat membru sunt autorizate după cum urmează:

(i)

Comisiei îi sunt comunicate de către statele membre, până la 31 ianuarie 2008, aceste mențiuni însoțite de un raport de evaluare a datelor științifice care vin în sprijinul mențiunii;

(ii)

după consultarea [A]utorității [Europene pentru Siguranța Alimentară], Comisia adoptă, în conformitate cu procedura de reglementare cu control menționată la articolul 25 alineatul (3), o decizie privind declarațiile de sănătate autorizate în acest mod și destinată să modifice elemente neesențiale ale prezentului regulament prin completarea acestuia.

Mențiunile de sănătate care nu sunt autorizate în temeiul prezentei proceduri pot fi folosite în continuare timp de șase luni de la adoptarea deciziei;

(b)

mențiunile de sănătate care nu au fost făcut obiectul unei evaluări și autorizări într‑un stat membru: aceste mențiuni pot fi folosite în continuare cu condiția să se prezinte o cerere în temeiul prezentului regulament înainte de 19 ianuarie 2008; mențiunile de sănătate care nu sunt autorizate în temeiul prezentei proceduri pot fi folosite în continuare timp de șase luni de la luarea unei decizii în conformitate cu articolul 17 alineatul (3).

11

Potrivit articolului 29 din Regulamentul nr. 1924/2006:

„Prezentul regulament intră în vigoare în a douăzecea zi de la data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Se aplică de la 1 iulie 2007.

Prezentul regulament este obligatoriu în toate elementele sale și se aplică direct în toate statele membre.”

Dreptul german

12

În cadrul titlului „Dispoziții privind protecția împotriva înșelăciunii”, articolul 11 din Codul produselor alimentare, al produselor de consum curent și al produselor destinate hranei animalelor (Lebensmittel, Bedarfsgegenstände und Futtermittelgesetzbuch), în versiunea aplicabilă cauzei principale (denumit în continuare „LFGB”), prevede la alineatul 1:

„Se interzice comercializarea produselor alimentare sub o denumire înșelătoare sau cu indicații ori o prezentare înșelătoare sau promovarea acestora în general sau într‑un caz particular prin intermediul unor prezentări sau al altor declarații înșelătoare. Există înșelăciune în special în cazul în care

1.

sunt utilizate, în privința unui produs alimentar, denumiri, indicații, prezentări, descrieri sau alte declarații susceptibile să inducă în eroare cu privire la caracteristicile sale, în special referitor la tipul, la calitatea, la compoziția, la cantitatea, la durata de conservare, la originea, la proveniența sau la modul de fabricare ori de obținere;

[…]”

Litigiul principal și întrebarea preliminară

13

Din decizia de trimitere reiese că Ehrmann fabrică și distribuie produse lactate, printre care se numără un sortiment de brânză cu fructe denumit „Monsterbacke”, oferit spre vânzare sub formă de unități alcătuite din șase recipiente a câte 50 de grame (denumit în continuare „produsul în discuție”).

14

Conform tabelului cu valori nutriționale inscripționat pe ambalajul produsului în discuție, o cantitate de 100 g din acest produs are o valoare energetică de 105 kcal, un conținut de zahăr de 13 g, un conținut de lipide de 2,9 g și un conținut de calciu de 130 mg. Instanța de trimitere arată, cu titlu comparativ, că în 100 g de lapte de vacă, conținutul de calciu este tot de 130 mg, în timp ce conținutul de zahăr este de numai 4,7 g.

15

În cursul anului 2010, sloganul „La fel de important ca și paharul zilnic de lapte!” (denumit în continuare „sloganul”) a fost aplicat pe partea superioară a fiecărei unități din produsul în discuție. Eticheta și ambalajul acestui produs nu cuprindeau niciuna dintre informațiile menționate la articolul 10 alineatul (2) literele (a)-(d) din Regulamentul nr. 1924/2006.

16

Wettbewerbszentrale a considerat că sloganul constituia o denumire înșelătoare în sensul articolului 11 alineatul 1 a doua teză punctul 1 din LFGB, întrucât nu semnala conținutul de zahăr al produsului în discuție care este net superior în raport cu cel al laptelui. În plus, sloganul ar fi încălcat Regulamentul nr. 1924/2006, în măsura în care conținea mențiuni nutriționale, precum și mențiuni de sănătate în sensul acestui regulament. Astfel, trimiterea la lapte ar indica, cel puțin indirect, că și produsul în discuție conține o mare cantitate de calciu, astfel încât sloganul nu ar constitui o simplă indicație de calitate, ci ar promite consumatorului și un avantaj pentru sănătate.

17

În consecință, Wettbewerbszentrale a sesizat Landgericht Stuttgart (Tribunalul Regional din Stuttgart) cu o acțiune în încetare și în rambursarea cheltuielilor aferente punerii în întârziere.

18

În fața acestei instanțe, Ehrmann a solicitat respingerea acțiunii, arătând că, deși produsul în discuție este un produs alimentar comparabil cu laptele, consumatorul nu îl asimilează acestuia. Pe de altă parte, diferența de conținut de zahăr dintre acest produs și lapte ar fi prea scăzută pentru a fi semnificativă. În plus, sloganul nu ar exprima nicio calitate nutrițională specifică produsului și ar constitui, așadar, numai o indicație de calitate în privința căreia nu se aplică Regulamentul nr. 1924/2006. Ehrmann a susținut de asemenea că, în temeiul articolului 28 alineatul (5) din acest regulament, articolul 10 alineatul (2) din regulamentul menționat nu era aplicabil la data faptelor din litigiul principal.

19

Prin hotărârea din 31 mai 2010, Landgericht Stuttgart a respins acțiunea formulată de Wettbewerbszentrale.

20

Întrucât aceasta din urmă a declarat apel, Oberlandesgericht Stuttgart (Tribunalul Regional Superior din Stuttgart) a admis, prin hotărârea din 3 februarie 2011, acțiunea în încetare și în rambursarea cheltuielilor aferente punerii în întârziere. Potrivit acestei instanțe, sloganul nu constituia nici o mențiune nutrițională, nici o mențiune de sănătate în sensul Regulamentului nr. 1924/2006 și, în consecință, nu intra în domeniul de aplicare al acestui regulament. Sloganul ar constitui însă o denumire înșelătoare în sensul articolului 11 alineatul 1 prima teză și a doua teză punctul 1 din LFGB, întrucât produsul în discuție conținea, la o cantitate egală, o cantitate de zahăr mult mai ridicată decât laptele integral.

21

Ehrmann a formulat recurs împotriva hotărârii pronunțate de Oberlandesgericht Stuttgart la Bundesgerichtshof (Curtea Federală de Justiție), instanță în fața căreia și‑a menținut concluziile de respingere a cererii prezentate de Wettbewerbszentrale.

22

Potrivit instanței de trimitere, sloganul nu constituie o denumire înșelătoare în sensul articolului 11 alineatul 1 prima teză și a doua teză punctul 1 din LFGB și nu poate fi calificat drept mențiune nutrițională în sensul articolului 2 alineatul (2) punctul 4 din Regulamentul nr. 1924/2006. Sloganul ar constitui însă o mențiune de sănătate, în sensul articolului 2 alineatul (2) punctul 5 din acest regulament. Astfel, din punctul de vedere al publicului pertinent, laptele ar avea un efect benefic pentru sănătate, în special pentru copii și tineri, mai ales datorită sărurilor minerale pe care le conține. Sloganul ar conferi produsului în discuție un efect benefic, asimilându‑l cu paharul zilnic de lapte. Astfel, ar fi sugerată o relație între acest produs și sănătatea consumatorului, o asemenea relație fiind suficientă pentru a dovedi o mențiune de sănătate în conformitate cu Hotărârea Deutsches Weintor (C‑544/10, EU:C:2012:526, punctele 34 și 35).

23

Cu toate acestea, instanța de trimitere arată că informațiile prevăzute la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1924/2006 nu figurau pe eticheta produsului în discuție la data faptelor din litigiul principal, și anume în cursul anului 2010.

24

În aceste condiții, Bundesgerichtshof a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarea întrebare preliminară:

„Obligațiile de informare prevăzute la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1924/2006 trebuiau deja respectate în anul 2010?”

Cu privire la întrebarea preliminară

25

Cu titlu introductiv, trebuie arătat că, potrivit articolului 10 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1924/2006, mențiunile de sănătate sunt interzise cu excepția cazului în care acestea respectă articolele 3-7 din regulament, cerințele specifice de la articolele 10-19 din regulamentul menționat și sunt autorizate în conformitate cu același regulament.

26

Din articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1924/2006 rezultă de asemenea că, pentru a putea fi utilizată în conformitate cu acest regulament, o mențiune de sănătate trebuie să fie inclusă pe listele de mențiuni autorizate menționate la articolele 13 și 14 din regulamentul respectiv. O astfel de condiție presupune ca listele vizate la aceste articole să fi fost adoptate și publicate.

27

Or, în această privință, instanța de trimitere a arătat în decizia sa că, la data faptelor din litigiul principal, listele menționate la articolele 13 și 14 din Regulamentul nr. 1924/2006 nu fuseseră încă adoptate și publicate.

28

Pe lângă faptul că o mențiune de sănătate trebuie să respecte condițiile prevăzute la articolul 10 alineatul (1) din acest regulament, ea trebuie să fie însoțită și de informațiile obligatorii prevăzute la articolul 10 alineatul (2) din regulamentul menționat.

29

Astfel, această dispoziție prevede că mențiunile de sănătate nu sunt permise decât dacă informațiile pe care le conțin sunt incluse pe etichete sau dacă nu există astfel de etichete, în prezentarea produsului și publicitatea făcută pentru acesta.

30

Or, condițiile menționate la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1924/2006 urmează imediat după enumerarea condițiilor prevăzute la articolul 10 alineatul (1) din acest regulament, în prezența cărora nu este interzisă o mențiune de sănătate. Astfel, potrivit unei interpretări sistematice a regulamentului amintit, ele se adaugă la condițiile respective și presupun ca acestea din urmă să fie îndeplinite pentru ca o mențiune de sănătate să fie autorizată în temeiul aceluiași regulament.

31

Pe de altă parte, trebuie arătat că articolul 28 din Regulamentul nr. 1924/2006 prevede măsuri tranzitorii, care, astfel cum se arată în considerentul (35) al acestui regulament, au ca obiect să permită operatorilor din industria alimentară să se adapteze cerințelor regulamentului respectiv. În ceea ce privește mențiunile de sănătate, aceste măsuri tranzitorii sunt prevăzute la articolul 28 alineatele (5) și (6) din același regulament.

32

Potrivit articolului 28 alineatul (5) din Regulamentul nr. 1924/2006, mențiunile de sănătate prevăzute la articolul 13 alineatul (1) litera (a) din acest regulament puteau fi făcute de la data intrării în vigoare a regulamentului respectiv până la adoptarea listei menționate la articolul 13 alineatul (3) din același regulament, sub rezerva responsabilității operatorilor din sectorul alimentar, cu condiția ca acestea să fie conforme cu Regulamentul nr. 1924/2006 și cu dispozițiile de drept intern existente aplicabile acestora și fără a aduce atingere adoptării măsurilor de salvgardare menționate la articolul 24 din acest regulament.

33

Din modul de redactare a articolului 28 alineatul (5) din regulamentul respectiv reiese astfel că un operator din sectorul alimentar putea, sub rezerva responsabilității sale și în condițiile stabilite, să utilizeze mențiuni de sănătate în perioada cuprinsă între intrarea în vigoare a aceluiași regulament și adoptarea listei menționate la articolul 13 din Regulamentul nr. 1924/2006. În această privință, trebuie amintit că, în conformitate cu articolul 29 din același regulament, acesta a intrat în vigoare la 19 ianuarie 2007 și este aplicabil de la 1 iulie 2007.

34

În ceea ce privește alte mențiuni de sănătate decât cele menționate la articolul 13 alineatul (1) litera (a) și la articolul 14 alineatul (1) litera (a) din Regulamentul nr. 1924/2006, acestea fac obiectul măsurii tranzitorii prevăzute la articolul 28 alineatul (6) din regulamentul respectiv.

35

Cu toate acestea, este necesar să se arate că dispoziția amintită privește mențiuni de sănătate care au fost utilizate în conformitate cu dispozițiile naționale înainte de data intrării în vigoare a Regulamentului nr. 1924/2006, respectiv anterior datei de 19 ianuarie 2007. Or, în speță, rezultă din decizia de trimitere că sloganul a început să fie aplicat pe produsul în discuție în cursul anului 2010. Articolul 28 alineatul (6) din acest regulament nu este, așadar, aplicabil într‑o cauză precum litigiul principal.

36

În consecință, fără a aduce atingere unei eventuale aplicări a articolului 10 alineatul (3) din Regulamentul nr. 1924/2006, revine instanței de trimitere sarcina de a verifica dacă, în cauza principală, sloganul intră sub incidența articolului 13 alineatul (1) litera (a) din regulamentul respectiv și, în cazul unui răspuns afirmativ, dacă îndeplinește condițiile prevăzute la articolul 28 alineatul (5) din acesta.

37

Dacă această situație se regăsește în speță, din interpretarea sistematică amintită la punctul 30 din prezenta hotărâre rezultă că, din moment ce mențiunea de sănătate nu este interzisă în temeiul articolului 10 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1924/2006 coroborat cu articolul 28 alineatul (5) din același regulament, trebuie să fie însoțită de informațiile obligatorii prevăzute la articolul 10 alineatul (2) din regulamentul respectiv.

38

În acest sens, articolul 28 alineatul (5) din același regulament prevede că mențiunile de sănătate pot fi făcute cu condiția să fie conforme cu Regulamentul nr. 1924/2006, ceea ce înseamnă că acestea trebuie să respecte în special obligațiile de informare prevăzute la articolul 10 alineatul (2) din acest regulament.

39

Această interpretare sistematică este confirmată de faptul că nici articolul 10, nici articolul 28 alineatul (5), nici vreo altă dispoziție din Regulamentul nr. 1924/2006 nu prevede că articolul 10 alineatul (2) din acest regulament se aplică numai în urma adoptării listelor de mențiuni autorizate prevăzute la articolul 13 din regulamentul menționat.

40

În plus, astfel cum prevede articolul 1 din Regulamentul nr. 1924/2006, acesta din urmă vizează să asigure funcționarea eficientă a pieței interne oferind, în același timp, un nivel ridicat de protecție a consumatorilor. În această privință, considerentele (1) și (9) ale regulamentului menționat precizează că trebuie să se ofere în special consumatorului informațiile necesare pentru a face alegeri în cunoștință de cauză.

41

Or, astfel cum a arătat avocatul general la punctul 83 din concluzii, prezența informațiilor prevăzute la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1924/2006 permite să se asigure protecția consumatorilor nu numai atunci când produsul alimentar face obiectul unei mențiuni de sănătate incluse deja pe listele de mențiuni autorizate în conformitate cu articolul 13 din regulament, ci și atunci când o asemenea mențiune este utilizată în conformitate cu măsura tranzitorie prevăzută la articolul 28 alineatul (5) din regulamentul respectiv.

42

În plus, în ceea ce privește o mențiune care nu a fost interzisă în temeiul articolului 10 alineatul (1) coroborat cu articolul 28 alineatul (5) din Regulamentul nr. 1924/2006, faptul că lista mențiunilor autorizate prevăzută la articolul 13 din acest regulament nu a fost încă adoptată nu justifică exonerarea unui operator din sectorul produselor alimentare de obligația de a oferi consumatorului informațiile prevăzute la articolul 10 alineatul (2) din regulamentul amintit.

43

Astfel, în cadrul măsurii tranzitorii stabilite la articolul 28 alineatul (5) din Regulamentul nr. 1924/2006, un operator care a luat decizia de a utiliza o mențiune de sănătate trebuia să cunoască, sub rezerva responsabilității sale, efectele asupra sănătății a produsului alimentar în cauză și să dispună astfel deja de informațiile impuse de articolul 10 alineatul (2) din acest regulament.

44

Având în vedere considerațiile care precedă, trebuie să se răspundă la întrebarea adresată că Regulamentul nr. 1924/2006 trebuie interpretat în sensul că obligațiile de informare prevăzute la articolul 10 alineatul (2) din acest regulament erau deja în vigoare în cursul anului 2010 în ceea ce privește mențiunile de sănătate care nu erau interzise în temeiul articolului 10 alineatul (1) din regulamentul menționat coroborat cu articolul 28 alineatele (5) și (6) din același regulament.

Cu privire la cheltuielile de judecată

45

Întrucât, în privința părților din litigiul principal, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

 

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a patra) declară:

 

Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 decembrie 2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (UE) nr. 116/2010 al Comisiei din 9 februarie 2010, trebuie interpretat în sensul că obligațiile de informare prevăzute la articolul 10 alineatul (2) din acest regulament erau deja în vigoare în cursul anului 2010 în ceea ce privește mențiunile de sănătate care nu erau interzise în temeiul articolului 10 alineatul (1) din regulamentul menționat coroborat cu articolul 28 alineatele (5) și (6) din același regulament.

 

Semnături


( *1 ) Limba de procedură: germana.