Cauza C‑546/12 P
Ralf Schräder
împotriva
Oficiului Comunitar pentru Soiuri de Plante (OCSP)
„Recurs — Protecția comunitară a soiurilor de plante — Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante (OCSP) — Regulamentul (CE) nr. 2100/94 — Articolele 20 și 76 — Regulamentul (CE) nr. 874/2009 — Articolul 51 — Cerere de inițiere a procedurii de declarare a nulității protecției comunitare — Principiul instrumentării din oficiu — Procedura în fața camerei de recurs a OCSP — Elemente de probă substanțiale”
Sumar – Hotărârea Curții (Camera întâi) din 21 mai 2015
Agricultură — Legislații uniforme — Protecția soiurilor de plante — Procedura căii de atac — Acțiune formulată împotriva unei decizii a Oficiului Comunitar pentru Soiuri de Plante și deferită camerei de recurs — Instrumentare din oficiu a faptelor
(Regulamentul nr. 2100/94 al Consiliului, art. 54, 55, 72 și 76; Regulamentul nr. 874/2009 al Comisiei, art. 51)
Agricultură — Legislații uniforme — Protecția soiurilor de plante — Declararea nulității unei protecții acordate în mod necorespunzător — Putere de apreciere a Oficiului Comunitar pentru Soiuri de Plante — Reexaminarea soiului protejat — Condiții — Îndoieli serioase cu privire la legalitatea acordării protecției
[Regulamentul (CE) nr. 2100/94 al Consiliului, art. 6, 7 și 10, art. 20 alin. (1), art. 54 și 55]
Agricultură — Legislații uniforme — Protecția soiurilor de plante — Declararea nulității unei protecții acordate în mod necorespunzător — Cerere de deschidere a procedurii de declarare a nulității — Sarcina probei care îi revine solicitantului
[Regulamentul (CE) nr. 2100/94 al Consiliului, art. 20 alin. (1) lit. (a), art. 54, 55 și 59]
Recurs — Motive — Motivare insuficientă sau contradictorie — Întinderea obligației de motivare — Motivare implicită a Tribunalului — Admisibilitate — Condiții
(Statutul Curții de Justiție, art. 36 și art. 53 primul paragraf; Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 81)
Agricultură — Legislații uniforme — Protecția soiurilor de plante — Dispoziții de procedură în fața Oficiului Comunitar pentru Soiuri de Plante — Aplicarea principiilor generale ale dreptului procedural general admise în statele membre — Cerere de măsuri de instrumentare
(Regulamentul nr. 2100/94 al Consiliului, art. 81)
Recurs — Motive — Apreciere greșită a faptelor — Inadmisibilitate — Controlul exercitat de Curte cu privire la aprecierea faptelor deduse judecății Tribunalului — Excludere, cu excepția cazurilor de denaturare
[art. 256 alin. (1) TFUE; Statutul Curții de Justiție, art. 58 primul paragraf]
Agricultură — Legislații uniforme — Protecția soiurilor de plante — Condiții de acordare a protecției — Caracter distinct al soiului de plante — Criterii de apreciere
(Regulamentul nr. 2100/94 al Consiliului, art. 7)
Modul de redactare a articolului 76 din Regulamentul nr. 2100/94 de instituire a unui sistem de protecție comunitară a soiurilor de plante limitează aplicarea principiului instrumentării din oficiu a faptelor la cele care fac obiectul examinării prevăzute la articolele 54 și 55 din acest regulament. În temeiul articolului 51 din Regulamentul nr. 874/2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului nr. 2100/94 privind procedura în fața Oficiului Comunitar pentru Soiuri de Plante, dispozițiile referitoare la procedurile inițiate în fața Oficiului Comunitar pentru Soiuri de Plante sunt aplicabile mutatis mutandis procedurilor de recurs. Astfel, principiul instrumentării din oficiu a cauzei se impune de asemenea într‑o astfel de procedură în fața camerei de recurs.
(a se vedea punctele 45 și 46)
În temeiul articolului 20 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2100/94 de instituire a unui sistem de protecție comunitară a soiurilor de plante, Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante (OCSP) declară nulă și neavenită protecția comunitară dacă se stabilește că respectivele condiții prevăzute la articolul 7 sau 10 din regulamentul menționat nu au fost îndeplinite în momentul acordării protecției.
În această privință, condițiile legate în special de distincție și de noutate sunt, în temeiul articolului 6 din regulamentul menționat, condiții sine qua non pentru acordarea unei protecții comunitare. Prin urmare, în absența acestor condiții, protecția acordată este nelegală și este în interesul general ca ea să fie declarată nulă și neavenită.
În plus, în cadrul procedurii de acordare a unei protecții, soiul de plante candidat face, potrivit articolelor 54 și 55 din Regulamentul nr. 2100/94, obiectul unei examinări din punctul de vedere al conținutului și al unei examinări tehnice aprofundate și complexe. Astfel, OCSP dispune de o largă putere de apreciere în ceea ce privește anularea unei protecții a plantelor, în sensul articolului 20 din acest regulament, în măsura în care soiul protejat a făcut obiectul examinării menționate.
Prin urmare, doar îndoieli serioase cu privire la faptul că erau îndeplinite condițiile enunțate la articolul 7 sau 10 din Regulamentul nr. 2100/94 la data examinării prevăzute la articolele 54 și 55 din regulamentul menționat pot justifica o reexaminare a soiului protejat pe calea procedurii de declarare a nulității în temeiul articolului 20 din respectivul regulament.
(a se vedea punctele 51, 52, 55 și 56)
Desigur, declararea nulității unei protecții acordate în mod necorespunzător poate fi de asemenea pronunțată în interesul unui terț, în special atunci când acesta a depus o cerere de protecție a unor soiuri de plante a cărei respingere a fost motivată prin lipsa caracterului distinctiv al soiului candidat în raport cu cel protejat în mod necorespunzător. Aceasta nu poate justifica totuși faptul de a permite unui terț să solicite, în orice împrejurare și fără motive specifice, nulitatea acestei protecții după procedura de acordare a unei protecții și în urma expirării termenelor prevăzute la articolul 59 din Regulamentul nr. 2100/94 de instituire a unui sistem de protecție comunitară a soiurilor de plante pentru prezentarea de către părți a obiecțiilor lor.
Terțul care solicită anularea unei protecții a plantelor trebuie să prezinte elemente de probă și factuale substanțiale care să poată constitui temeiul unor îndoieli serioase cu privire la legalitatea acordării protecției plantelor în urma examinării prevăzute la articolele 54 și 55 din Regulamentul nr. 2100/94. În consecință, în cadrul unei acțiuni formulate împotriva deciziei de respingere a unei cereri de anulare a unei protecții a plantelor acordate, îi revine reclamantului sarcina de a demonstra că, având în vedere faptele și dovezile referitoare la examinarea din punctul de vedere al conținutului și tehnică pe care a prezentat‑o în fața Oficiului Comunitar pentru Soiuri de Plante, acesta avea obligația de a efectua controlul prevăzut la articolul 20 alineatul (1) litera (a) din regulamentul menționat.
(a se vedea punctele 53, 54, 57 și 58)
A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctul 72)
Articolul 81 din Regulamentul nr. 2100/94 de instituire a unui sistem de protecție comunitară a soiurilor de plante dispune că principiile generale de drept procedural general admise în statele membre se aplică procedurilor inițiate înaintea Oficiului Comunitar pentru Soiuri de Plante (OCSP).
Prin urmare, în aplicarea principiilor degajate din Hotărârea ILFO/Înalta Autoritate (51/65, EU:C:1966:21), potrivit căreia o cerere de măsuri de instrumentare formulată de o parte nu poate fi reținută dacă aceasta nu oferă un început de probă suficient pentru a fi necesar să se dispună asemenea măsuri, reclamantul trebuie să prezinte în fața camerei de recurs a OCSP un început de probă pentru a obține din partea sa adoptarea unei măsuri de instrumentare Astfel, această jurisprudență este aplicabilă prin analogie camerei de recurs pentru motivul că aceasta din urmă este un organ cvasijurisdicțional.
(a se vedea punctele 73, 75 și 76)
A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctul 81)
Examinarea caracterului distinctiv al unui soi de plante presupune în mod necesar existența unor soiuri de plante de referință. Prin urmare, în funcție de existența unor asemenea soiuri trebuie examinată caracteristica „Ținuta tijelor” și în funcție de aceasta trebuie ea să joace un rol mai mult sau mai puțin determinant în ceea ce privește caracterul distinctiv al soiului de plante care trebuie protejat.
În plus, adaptarea descrierii caracteristicii „Ținuta tijelor” nu repune în discuție protecția acordată unui anumit soi. Astfel, în măsura în care caracteristica menționată este determinată prin comparație cu alte soiuri de plante, o detaliere a descrierii este inevitabilă, în condițiile în care își fac apariția alte soiuri de plante.
(a se vedea punctele 128 și 130)
Cauza C‑546/12 P
Ralf Schräder
împotriva
Oficiului Comunitar pentru Soiuri de Plante (OCSP)
„Recurs — Protecția comunitară a soiurilor de plante — Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante (OCSP) — Regulamentul (CE) nr. 2100/94 — Articolele 20 și 76 — Regulamentul (CE) nr. 874/2009 — Articolul 51 — Cerere de inițiere a procedurii de declarare a nulității protecției comunitare — Principiul instrumentării din oficiu — Procedura în fața camerei de recurs a OCSP — Elemente de probă substanțiale”
Sumar – Hotărârea Curții (Camera întâi) din 21 mai 2015
Agricultură – Legislații uniforme – Protecția soiurilor de plante – Procedura căii de atac – Acțiune formulată împotriva unei decizii a Oficiului Comunitar pentru Soiuri de Plante și deferită camerei de recurs – Instrumentare din oficiu a faptelor
(Regulamentul nr. 2100/94 al Consiliului, art. 54, 55, 72 și 76; Regulamentul nr. 874/2009 al Comisiei, art. 51)
Agricultură – Legislații uniforme – Protecția soiurilor de plante – Declararea nulității unei protecții acordate în mod necorespunzător – Putere de apreciere a Oficiului Comunitar pentru Soiuri de Plante – Reexaminarea soiului protejat – Condiții – Îndoieli serioase cu privire la legalitatea acordării protecției
[Regulamentul (CE) nr. 2100/94 al Consiliului, art. 6, 7 și 10, art. 20 alin. (1), art. 54 și 55]
Agricultură – Legislații uniforme – Protecția soiurilor de plante – Declararea nulității unei protecții acordate în mod necorespunzător – Cerere de deschidere a procedurii de declarare a nulității – Sarcina probei care îi revine solicitantului
[Regulamentul (CE) nr. 2100/94 al Consiliului, art. 20 alin. (1) lit. (a), art. 54, 55 și 59]
Recurs – Motive – Motivare insuficientă sau contradictorie – Întinderea obligației de motivare – Motivare implicită a Tribunalului – Admisibilitate – Condiții
(Statutul Curții de Justiție, art. 36 și art. 53 primul paragraf; Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 81)
Agricultură – Legislații uniforme – Protecția soiurilor de plante – Dispoziții de procedură în fața Oficiului Comunitar pentru Soiuri de Plante – Aplicarea principiilor generale ale dreptului procedural general admise în statele membre – Cerere de măsuri de instrumentare
(Regulamentul nr. 2100/94 al Consiliului, art. 81)
Recurs – Motive – Apreciere greșită a faptelor – Inadmisibilitate – Controlul exercitat de Curte cu privire la aprecierea faptelor deduse judecății Tribunalului – Excludere, cu excepția cazurilor de denaturare
[art. 256 alin. (1) TFUE; Statutul Curții de Justiție, art. 58 primul paragraf]
Agricultură – Legislații uniforme – Protecția soiurilor de plante – Condiții de acordare a protecției – Caracter distinct al soiului de plante – Criterii de apreciere
(Regulamentul nr. 2100/94 al Consiliului, art. 7)
Modul de redactare a articolului 76 din Regulamentul nr. 2100/94 de instituire a unui sistem de protecție comunitară a soiurilor de plante limitează aplicarea principiului instrumentării din oficiu a faptelor la cele care fac obiectul examinării prevăzute la articolele 54 și 55 din acest regulament. În temeiul articolului 51 din Regulamentul nr. 874/2009 de stabilire a normelor de aplicare a Regulamentului nr. 2100/94 privind procedura în fața Oficiului Comunitar pentru Soiuri de Plante, dispozițiile referitoare la procedurile inițiate în fața Oficiului Comunitar pentru Soiuri de Plante sunt aplicabile mutatis mutandis procedurilor de recurs. Astfel, principiul instrumentării din oficiu a cauzei se impune de asemenea într‑o astfel de procedură în fața camerei de recurs.
(a se vedea punctele 45 și 46)
În temeiul articolului 20 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2100/94 de instituire a unui sistem de protecție comunitară a soiurilor de plante, Oficiul Comunitar pentru Soiuri de Plante (OCSP) declară nulă și neavenită protecția comunitară dacă se stabilește că respectivele condiții prevăzute la articolul 7 sau 10 din regulamentul menționat nu au fost îndeplinite în momentul acordării protecției.
În această privință, condițiile legate în special de distincție și de noutate sunt, în temeiul articolului 6 din regulamentul menționat, condiții sine qua non pentru acordarea unei protecții comunitare. Prin urmare, în absența acestor condiții, protecția acordată este nelegală și este în interesul general ca ea să fie declarată nulă și neavenită.
În plus, în cadrul procedurii de acordare a unei protecții, soiul de plante candidat face, potrivit articolelor 54 și 55 din Regulamentul nr. 2100/94, obiectul unei examinări din punctul de vedere al conținutului și al unei examinări tehnice aprofundate și complexe. Astfel, OCSP dispune de o largă putere de apreciere în ceea ce privește anularea unei protecții a plantelor, în sensul articolului 20 din acest regulament, în măsura în care soiul protejat a făcut obiectul examinării menționate.
Prin urmare, doar îndoieli serioase cu privire la faptul că erau îndeplinite condițiile enunțate la articolul 7 sau 10 din Regulamentul nr. 2100/94 la data examinării prevăzute la articolele 54 și 55 din regulamentul menționat pot justifica o reexaminare a soiului protejat pe calea procedurii de declarare a nulității în temeiul articolului 20 din respectivul regulament.
(a se vedea punctele 51, 52, 55 și 56)
Desigur, declararea nulității unei protecții acordate în mod necorespunzător poate fi de asemenea pronunțată în interesul unui terț, în special atunci când acesta a depus o cerere de protecție a unor soiuri de plante a cărei respingere a fost motivată prin lipsa caracterului distinctiv al soiului candidat în raport cu cel protejat în mod necorespunzător. Aceasta nu poate justifica totuși faptul de a permite unui terț să solicite, în orice împrejurare și fără motive specifice, nulitatea acestei protecții după procedura de acordare a unei protecții și în urma expirării termenelor prevăzute la articolul 59 din Regulamentul nr. 2100/94 de instituire a unui sistem de protecție comunitară a soiurilor de plante pentru prezentarea de către părți a obiecțiilor lor.
Terțul care solicită anularea unei protecții a plantelor trebuie să prezinte elemente de probă și factuale substanțiale care să poată constitui temeiul unor îndoieli serioase cu privire la legalitatea acordării protecției plantelor în urma examinării prevăzute la articolele 54 și 55 din Regulamentul nr. 2100/94. În consecință, în cadrul unei acțiuni formulate împotriva deciziei de respingere a unei cereri de anulare a unei protecții a plantelor acordate, îi revine reclamantului sarcina de a demonstra că, având în vedere faptele și dovezile referitoare la examinarea din punctul de vedere al conținutului și tehnică pe care a prezentat‑o în fața Oficiului Comunitar pentru Soiuri de Plante, acesta avea obligația de a efectua controlul prevăzut la articolul 20 alineatul (1) litera (a) din regulamentul menționat.
(a se vedea punctele 53, 54, 57 și 58)
A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctul 72)
Articolul 81 din Regulamentul nr. 2100/94 de instituire a unui sistem de protecție comunitară a soiurilor de plante dispune că principiile generale de drept procedural general admise în statele membre se aplică procedurilor inițiate înaintea Oficiului Comunitar pentru Soiuri de Plante (OCSP).
Prin urmare, în aplicarea principiilor degajate din Hotărârea ILFO/Înalta Autoritate (51/65, EU:C:1966:21), potrivit căreia o cerere de măsuri de instrumentare formulată de o parte nu poate fi reținută dacă aceasta nu oferă un început de probă suficient pentru a fi necesar să se dispună asemenea măsuri, reclamantul trebuie să prezinte în fața camerei de recurs a OCSP un început de probă pentru a obține din partea sa adoptarea unei măsuri de instrumentare Astfel, această jurisprudență este aplicabilă prin analogie camerei de recurs pentru motivul că aceasta din urmă este un organ cvasijurisdicțional.
(a se vedea punctele 73, 75 și 76)
A se vedea textul deciziei.
(a se vedea punctul 81)
Examinarea caracterului distinctiv al unui soi de plante presupune în mod necesar existența unor soiuri de plante de referință. Prin urmare, în funcție de existența unor asemenea soiuri trebuie examinată caracteristica „Ținuta tijelor” și în funcție de aceasta trebuie ea să joace un rol mai mult sau mai puțin determinant în ceea ce privește caracterul distinctiv al soiului de plante care trebuie protejat.
În plus, adaptarea descrierii caracteristicii „Ținuta tijelor” nu repune în discuție protecția acordată unui anumit soi. Astfel, în măsura în care caracteristica menționată este determinată prin comparație cu alte soiuri de plante, o detaliere a descrierii este inevitabilă, în condițiile în care își fac apariția alte soiuri de plante.
(a se vedea punctele 128 și 130)