Cauza C‑523/12

Dirextra Alta Formazione srl

împotriva

Regione Puglia

(cerere de decizie preliminară formulată de Tribunale amministrativo regionale per la Puglia)

„Trimitere preliminară — Libera prestare a serviciilor — Subvenții publice cofinanțate din Fondul social european, în favoarea studenților înscriși la o specializare postuniversitară — Reglementare regională care vizează îmbunătățirea nivelului local de formare și care condiționează acordarea burselor de cerințe referitoare la operatorii care organizează cursurile postuniversitare — Condiția privind o experiență neîntreruptă de 10 ani”

Sumar – Hotărârea Curții (Camera a șaptea) din 12 decembrie 2013

1. Drepturi fundamentale – Convenția europeană a drepturilor omului – Raport între convenție și o normă de drept național – Raport care nu intră în domeniul de aplicare al dreptului Uniunii

2. Libera prestare a serviciilor – Subvenții publice cofinanțate din Fondul social european – Reglementare națională care condiționează acordarea unor burse de studii de cerințe referitoare la operatorii care organizează cursurile postuniversitare – Cerința unei experiențe de 10 ani – Restricție – Obiectivul asigurării unui înalt nivel al formărilor universitare – Admisibilitate

   (art. 56 TFUE)

1.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctul 20)

2.  Articolul 56 TFUE trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei dispoziții naționale care impune ca instituțiile de învățământ superior la care intenționează să se înscrie studenții care solicită o bursă regională finanțată în special din Fondul social european să facă dovada unei experiențe de 10 ani, atunci când aceste instituții nu sunt nici universități recunoscute de dreptul național, nici instituții care oferă programe de master acreditate.

   Astfel, o asemenea reglementare, prin faptul că supune cerinței unei experiențe de 10 ani numai organismele ale căror programe de master nu sunt acreditate, permite, fără a fi excesivă, garantarea faptului că acestea fac dovada unei experiențe suficient de lungi care să permită, în lipsa oricărui control al autorității publice și a oricărei acreditări, să se prezume că au o calitate a învățământului la același nivel cu cel al învățământului instituțiilor universitare recunoscute de dreptul național și al organismelor ale căror programe de master sunt acreditate.

   (a se vedea punctele 28 și 30 și dispozitivul)

Cauza C‑523/12

Dirextra Alta Formazione srl

împotriva

Regione Puglia

(cerere de decizie preliminară formulată de Tribunale amministrativo regionale per la Puglia)

„Trimitere preliminară — Libera prestare a serviciilor — Subvenții publice cofinanțate din Fondul social european, în favoarea studenților înscriși la o specializare postuniversitară — Reglementare regională care vizează îmbunătățirea nivelului local de formare și care condiționează acordarea burselor de cerințe referitoare la operatorii care organizează cursurile postuniversitare — Condiția privind o experiență neîntreruptă de 10 ani”

Sumar – Hotărârea Curții (Camera a șaptea) din 12 decembrie 2013

1. Drepturi fundamentale — Convenția europeană a drepturilor omului — Raport între convenție și o normă de drept național — Raport care nu intră în domeniul de aplicare al dreptului Uniunii

2. Libera prestare a serviciilor — Subvenții publice cofinanțate din Fondul social european — Reglementare națională care condiționează acordarea unor burse de studii de cerințe referitoare la operatorii care organizează cursurile postuniversitare — Cerința unei experiențe de 10 ani — Restricție — Obiectivul asigurării unui înalt nivel al formărilor universitare — Admisibilitate

   (art. 56 TFUE)

1.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctul 20)

2.  Articolul 56 TFUE trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei dispoziții naționale care impune ca instituțiile de învățământ superior la care intenționează să se înscrie studenții care solicită o bursă regională finanțată în special din Fondul social european să facă dovada unei experiențe de 10 ani, atunci când aceste instituții nu sunt nici universități recunoscute de dreptul național, nici instituții care oferă programe de master acreditate.

   Astfel, o asemenea reglementare, prin faptul că supune cerinței unei experiențe de 10 ani numai organismele ale căror programe de master nu sunt acreditate, permite, fără a fi excesivă, garantarea faptului că acestea fac dovada unei experiențe suficient de lungi care să permită, în lipsa oricărui control al autorității publice și a oricărei acreditări, să se prezume că au o calitate a învățământului la același nivel cu cel al învățământului instituțiilor universitare recunoscute de dreptul național și al organismelor ale căror programe de master sunt acreditate.

   (a se vedea punctele 28 și 30 și dispozitivul)