|
1.6.2013 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 156/13 |
Hotărârea Curții (Camera a doua) din 21 martie 2013 (cerere de decizie preliminară formulată de Finanzgericht des Landes Sachsen-Anhalt — Germania) — Magdeburger Mühlenwerke GmbH/Finanzamt Magdeburg
(Cauza C-129/12) (1)
(Schemă de ajutor regional - Investiții în prelucrarea și în comercializarea produselor agricole - Decizie a Comisiei - Incompatibilitate cu piața internă - Eliminarea ajutoarelor incompatibile - Moment la care este acordat un ajutor - Principiul protecției încrederii legitime)
2013/C 156/19
Limba de procedură: germana
Instanța de trimitere
Finanzgericht des Landes Sachsen-Anhalt
Părțile din procedura principală
Reclamantă: Magdeburger Mühlenwerke GmbH
Pârât: Finanzamt Magdeburg
Obiectul
Cerere de decizie preliminară — Finanzgericht des Landes Sachsen-Anhalt — Interpretarea Deciziei 1999/183/CE a Comisiei din 20 mai 1998 privind ajutoarele de stat în sectorul transformării și comercializării produselor agricole care ar putea fi acordate în Germania pe baza schemelor de ajutor existente cu finalitate regională (JO L 60, p. 61) — Obligație care îi revine Germaniei de a abroga schemele de ajutor existente neconforme cu cadrul propus de Comisie în comunicarea sa privind astfel de ajutoare — Aplicabilitate temporară a acestei obligații — Posibilitate a statului membru în cauză de a nu abroga ajutoarele vizate pentru investiții planificate înainte de expirarea termenului de transpunere a deciziei și înainte de publicarea intenției statului membru de a abroga ajutoarele pentru astfel de investiții, atunci când investiția în cauză a fost efectuată după transpunerea deciziei
Dispozitivul
Articolul 2 din Decizia 1999/183/CE a Comisiei din 20 mai 1998 privind ajutoarele de stat în sectoarele prelucrării și comercializării produselor agricole care ar putea fi acordate în Germania pe baza schemelor de ajutor regional existente trebuie interpretat în sensul că se opune acordării ajutoarelor pentru investiții în întreprinderile de morărit pentru care decizia de a investi devenită obligatorie a fost luată înainte de expirarea termenului acordat Republicii Federale Germania pentru a se conforma acestei decizii sau înainte de publicarea în Bundessteuerblatt a măsurilor luate în acest scop, deși livrarea bunurilor investiționale, precum și stabilirea și acordarea subvenției au avut loc numai după expirarea acestui termen sau după această publicare, dacă momentul la care o subvenție pentru investiții este considerată acordată se situează abia după expirarea termenului respectiv. Revine instanței de trimitere să stabilească momentul la care o subvenție pentru investiții, precum cea în discuție în cauza principală, trebuie considerată acordată, luând în considerare toate condițiile prevăzute de dreptul național pentru obținerea ajutorului în discuție și veghind ca interdicția prevăzută la articolul 2 punctul 1 din Decizia 1999/183 să nu fie eludată.