28.1.2012 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 25/61 |
Acțiune introdusă la 14 noiembrie 2011 — S & S Szlegiel Szlegiel i Wiśniewski/OAPI — Scotch & Soda (SODA)
(Cauza T-590/11)
(2012/C 25/117)
Limba în care a fost formulată acțiunea: engleza
Părțile
Reclamantă: S & S Piotr Szlegiel Jacek Szlegiel i Robert Wiśniewski sp. j. (Gorzów Wielkopolski, Republica Polonă) (reprezentant: R. Sikorski, avocat)
Pârât: Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale)
Cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs: Scotch & Soda BV (Hoofddorp, Țările de Jos)
Concluziile
Reclamanta solicită Tribunalului:
— |
anularea Deciziei Camerei a doua de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) din 25 august 2011 pronunțată în cauza R 1570/2010-2; |
— |
respingerea în întregime a opoziției nr. B1438250; |
— |
obligarea pârâtului să înregistreze marca solicitată, și |
— |
obligarea pârâtului la plata cheltuielilor de judecată. |
Motivele și principalele argumente
Solicitantul mărcii comunitare: reclamanta.
Marca comunitară vizată: marca verbală „SODA”, pentru produse din clasa 25 — cererea de înregistrare a unei mărci comunitare nr. 6970875.
Titularul mărcii sau al semnului invocat în procedura opoziției: cealaltă parte în procedura care s-a aflat pe rolul camerei de recurs.
Marca sau semnul invocat: marca verbală comunitară „SCOTCH & SODA”, înregistrată sub nr. 3593498, pentru produse din clasa 25.
Decizia diviziei de opoziție: respinge în întregime cererea de înregistrare a unei mărcii comunitare.
Decizia camerei de recurs: respinge calea de atac.
Motivele invocate: încălcarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009 al Consiliului, întrucât Camera de recurs: (i) nu a apreciat că existau diferențe suficiente pe plan vizual, auditiv și conceptual între mărci, în special din perspectiva analizei sensurilor conceptuale ale mărcilor; (ii) nu a circumscris și nu a analizat în mod adecvat elementul dominant al semnelor contestate; și (iii) nu a luat în considerare în mod adecvat nivelul de atenție al consumatorului mediu al categoriei de produse în cauză.