15.10.2011

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 305/9

Acțiune introdusă la 5 septembrie 2011 — Éditions Jacob/Comisia

(Cauza T-471/11)

2011/C 305/11

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamantă: Éditions Odile Jacob SAS (Paris, Franța) (reprezentanți: O. Fréget, M. Struys și L. Eskenazi, avocați)

Pârâtă: Comisia Europeană

Concluziile

Reclamanta solicită Tribunalului:

—

anularea Deciziei Comisiei nr. SG-Greffe (2011) D/C(2011) 3503 din 13 mai 2011, adoptată în cazul COMP/M.2978 Lagardère/Natexis/VUP ca urmare a Hotărârii Tribunalului din 13 septembrie 2010 în cauza T-452/04, Éditions Odile Jacob/Comisia, prin care Comisia a aprobat încă o dată Wendel ca cesionar al activelor cedate în temeiul angajamentelor anexate la Decizia Comisiei din 7 ianuarie 2004 de autorizare a operațiunii de concentrare Lagardère/Natexis/VUP;

—	obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă șase motive.

Primul motiv se întemeiază pe imposibilitatea vădită a Comisiei de a adopta o decizie confirmativă de validare ex post, și în plus cu efect retroactiv, a aprobării obținute de Wendel pentru a achiziționa în 2004 activele Editis. Reclamanta arată că:

—	procedând astfel, fără a acționa în consecință în raport cu toate nelegalitățile constatate de Tribunal, și anume cu lipsa de independență a mandatarului însărcinat să supravegheze respectiva cesiune, Comisia a încălcat articolul 266 TFUE și

—

întrucât a stabilit că data de la care decizia atacată produce efecte este 30 iulie 2004, Comisia a încălcat principiul neretroactivității, nerespectând astfel jurisprudența Curții care permite un asemenea efect numai cu titlu excepțional, dacă este îndeplinită o dublă condiție, și anume dacă un obiectiv de interes general peremptoriu impune acest lucru și dacă încrederea legitimă a persoanelor interesate este respectată în mod corespunzător. Reclamanta arată că aceste două condiții nu sunt îndeplinite în speță.

Al doilea motiv se întemeiază pe faptul că decizia atacată este lipsită de temei legal, în măsura în care Decizia Comisiei din 7 ianuarie 2004 de autorizare a operațiunii de concentrare ar fi devenit inaplicabilă ca urmare a constatării făcute de Tribunal cu privire la nerespectarea de către Lagardère a unora dintre angajamente.

Al treilea și al patrulea motiv se întemeiază pe erori de drept și pe erori vădite de apreciere săvârșite de Comisie în aprecierea candidaturii Wendel, atât în 2004, cât și în noua decizie de aprobare, precum și pe erori care țin, pe de o parte, de luarea în considerare, pentru adoptarea deciziei atacate, a faptelor ulterioare datei de 30 iulie 2004 și, pe de altă parte, de luarea în considerare în mod selectiv și parțial a acestor fapte ulterioare.

Al cincilea motiv se întemeiază pe un abuz de putere, în special în măsura în care, prin adoptarea ex post a unei decizii de aprobare retroactivă a unei cesiuni nelegale și prin aprobarea unui nou mandatar având ca unică sarcină să redacteze un nou raport de confirmare a Wendel în calitate de cesionar al activelor cedate, Comisia ar fi aplicat în mod eronat articolul 266 TFUE și Regulamentul nr. 4064/89 (1), care prevedea, printre altele, posibilitatea de a revoca decizia de aprobare și de a sancționa părțile care se aflau la originea nelegalității săvârșite.

5.	Al șaselea motiv se întemeiază pe nemotivare, în măsura în care decizia atacată este afectată atât de insuficiența motivării, cât și de faptul că motivele sunt contradictorii.

(1) Regulamentul (CEE) nr. 4064/89 al Consiliului din 21 decembrie 1989 privind controlul operațiunilor de concentrare economică între întreprinderi (JO L 395, p. 1; republicare integrală JO 1990, L 257, p. 13 ca urmare a rectificărilor).