1

La 20 aprilie 2006, intervenienta, Hebei Aulion Heavy Industries Co., Ltd., a formulat o cerere de înregistrare a unei mărci comunitare la Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) în temeiul Regulamentului (CE) nr. 40/94 al Consiliului din 20 decembrie 1993 privind marca comunitară (JO 1994, L 11, p. 1, Ediție specială, 17/vol. 1, p. 146), cu modificările ulterioare [înlocuit prin Regulamentul (CE) nr. 207/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind marca comunitară (JO L 78, p. 1)].

2

Marca a cărei înregistrare a fost solicitată este semnul figurativ următor:

3

Produsele și serviciile pentru care a fost solicitată înregistrarea fac parte din clasele 7 și 12 în sensul Aranjamentului de la Nisa privind clasificarea internațională a produselor și serviciilor în vederea înregistrării mărcilor, din 15 iunie 1957, cu revizuirile și cu modificările ulterioare, și corespund, pentru fiecare dintre aceste clase, următoarei descrieri:

4

Cererea de înregistrare a unei mărci comunitare a fost publicată în Buletinul mărcilor comunitare nr. 39/2006 din 25 septembrie 2006.

5

La 21 decembrie 2006, reclamanta, Volvo Trademark Holding AB, a formulat opoziție împotriva înregistrării mărcii solicitate pentru produsele menționate la punctul 3 de mai sus, în temeiul articolului 42 din Regulamentul nr. 40/94 (devenit articolul 41 din Regulamentul nr. 207/2009).

6

Opoziția era întemeiată pe următoarele mărci anterioare:

—	cererea de înregistrare a unei mărci comunitare figurative reproduse în continuare, depusă la 30 august 2001, care desemnează produse și servicii din clasele 1-4, 6, 7, 9, 11, 12, 14, 16, 18, 25, 28, 35-39 și 41:

—	marca națională figurativă reprodusă în continuare, înregistrată în Regatul Unit sub numărul 747361, care desemnează produse care fac parte din clasa 12:

—	marca națională figurativă reprodusă în continuare, înregistrată în Regatul Unit sub numărul 1408143, care desemnează produse care fac parte din clasa 7:

7

Motivele invocate în susținerea opoziției erau cele prevăzute la articolul 8 alineatul (1) litera (b) și la articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 40/94 [devenite articolul 8 alineatul (1) litera (b) și articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009].

8

Prin decizia din 3 septembrie 2010, divizia de opoziție a respins opoziția în totalitate pentru motivul că mărcile în conflict nu prezentau un grad de similitudine suficient în raport cu cerințele articolului 8 alineatul (1) litera (b) și ale articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009.

9

La 27 septembrie 2006, reclamanta a formulat o cale de atac la OAPI împotriva deciziei diviziei de opoziție în temeiul articolelor 58-64 din Regulamentul nr. 207/2009.

10

Prin Decizia din 19 iulie 2011 (denumită în continuare „decizia atacată”), Camera întâi de recurs a confirmat decizia diviziei de opoziție și a respins calea de atac formulată de reclamantă. Camera de recurs a considerat că nivelul de atenție al publicului relevant era deosebit de ridicat, în special în considerarea prețului produselor vizate și a caracterului lor foarte tehnic. Mai mult, ea a apreciat că semnele în conflict erau diferite. Astfel, între semne nu putea exista risc de confuzie în sensul articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009. În plus, deși a recunoscut că gradul minim de similitudine putea fi mai redus în cazul aplicării articolului 8 alineatul (5) din regulamentul menționat, camera de recurs a apreciat totuși că, având în vedere că semnele erau diferite, condiția similitudinii nu era îndeplinită.

11

În cererea introductivă, reclamanta solicită Tribunalului:

12

În ședință, reclamanta a renunțat la al treilea capăt de cerere.

13

OAPI solicită Tribunalului:

14

Intervenienta solicită Tribunalului:

15

În susținerea acțiunii, reclamanta invocă un motiv unic, întemeiat pe încălcarea articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009.

16

Potrivit articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009:

„La opoziția titularului unei mărci anterioare în înțelesul alineatului (2), se respinge înregistrarea mărcii solicitat e […] în cazul în care este identică sau similară cu marca anterioară și în cazul în care este destinată să fie înregistrată pentru produse sau servicii care nu sunt similare celor pentru care este înregistrată marca anterioară, atunci când, în cazul unei mărci comunitare anterioare, aceasta este de notorietate [a se citi «se bucură de renume»] în cadrul [Uniunii Europene] și, în cazul unei mărci naționale anterioare, este de notorietate [a se citi «se bucură de renume»] în respectivul stat membru și în cazul în care utilizarea fără un motiv întemeiat a mărcii solicitate ar genera un profit necuvenit din caracterul distinctiv sau din renumele mărcii anterioare sau în cazul în care ar aduce atingere acestora.”

17

Atingerile prevăzute la articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009, atunci când se produc, sunt consecința unui anumit grad de similitudine între mărcile anterioară și ulterioară, din cauza căreia publicul vizat realizează o asociere între semn și marcă, cu alte cuvinte stabilește o legătură între acestea, chiar dacă nu le confundă [Hotărârea din 12 martie 2009, Antartica/OAPI, C‑320/07 P, EU:C:2009:146, punctul 43, Hotărârea din 14 decembrie 2012, Bimbo/OAPI – Grupo Bimbo (GRUPO BIMBO), T‑357/11, EU:T:2012:696, punctul 29; a se vedea de asemenea prin analogie Hotărârea din 27 noiembrie 2008, Intel Corporation, C‑252/07, Rep., EU:C:2008:655, punctul 30].

18

Aplicarea articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009 privind marca comunitară este supusă următoarelor trei condiții, și anume: în primul rând, identitatea sau similitudinea dintre mărcile în conflict, în al doilea rând, existența unui renume al mărcii anterioare invocate în sprijinul opoziției și, în al treilea rând, existența riscului ca utilizarea fără un motiv întemeiat a mărcii solicitate să genereze un profit necuvenit din caracterul distinctiv sau din renumele mărcii anterioare sau să aducă atingere acestora. Aceste trei condiții sunt cumulative, iar neîndeplinirea uneia dintre ele este suficientă pentru a face inaplicabilă prevederea amintită [Hotărârea din 27 septembrie 2011, El Jirari Bouzekri/OAPI – Nike International (NC NICKOL), T‑207/09, EU:T:2011:537, punctul 29; a se vedea de asemenea în acest sens Hotărârea din 25 mai 2005, Spa Monopole/OAPI – Spa‑Finders Travel Arrangements (SPA‑FINDERS), T‑67/04, Rec., EU:T:2005:179, punctul 30, și Hotărârea din 27 noiembrie 2007, Gateway/OAPI – Fujitsu Siemens Computers (ACTIVY Media Gateway), T‑434/05, EU:T:2007:359, punctul 57].

19

În speță, camera de recurs a considerat că teritoriul relevant era întreaga Uniune și publicul relevant era alcătuit atât din publicul larg, cât și dintr‑un public specializat interesat de mașini și vehicule profesionale. În considerarea naturii produselor și a prețului acestora, nivelul de atenție al publicului era ridicat cu ocazia alegerii produselor. Aceste constatări nu sunt contestate de reclamantă.

20

Reclamanta contestă totuși afirmația camerei de recurs potrivit căreia cererea de înregistrare a mărcii LOVOL nu putea fi respinsă în temeiul articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009, dat fiind că semnele în conflict erau diferite și că una dintre condițiile cumulative de aplicare a articolului menționat nu era îndeplinită.

21

Potrivit jurisprudenței, criteriile de care trebuie să se țină seama la aprecierea similitudinii dintre mărcile în cauză sunt aceleași în cazul refuzului de înregistrare a unei mărci solicitate în considerarea unui risc de confuzie, în aplicarea articolului 8 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 207/2009, și al refuzului în considerarea unei atingeri aduse unei mărci anterioare, potrivit articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009 (Hotărârea NC NICKOL, punctul 18 de mai sus, EU:T:2011:537, punctul 31). Astfel, în aceste două cazuri care permit să se refuze înregistrarea unei mărci solicitate, condiția unei similitudini între semne presupune existența în special a unor elemente de similitudine vizuală, fonetică sau conceptuală, astfel încât, din punctul de vedere al publicului relevant, există între mărcile în cauză o egalitate cel puțin parțială în ceea ce privește unul sau mai multe aspecte pertinente (Hotărârea ACTIVY Media Gateway, punctul 18 de mai sus, EU:T:2007:359, punctul 35, și Hotărârea NC NICKOL, punctul 18 de mai sus, EU:T:2011:537, punctul 31; a se vedea de asemenea prin analogie Hotărârea din 23 octombrie 2003, Adidas‑Salomon și Adidas Benelux, C‑408/01, Rec., EU:C:2003:582, punctele 28 și 30 și jurisprudența citată).

22

Aprecierea similitudinii vizuale, auditive sau conceptuale a mărcilor în cauză trebuie să se întemeieze pe impresia de ansamblu produsă de acestea, ținând seama în special de elementele lor distinctive și dominante [Hotărârea din 11 noiembrie 1997, SABEL, C‑251/95, Rec., EU:C:1997:528, punctul 23, Hotărârea din 9 iulie 2003, Laboratorios RTB/OAPI – Giorgio Beverly Hills (GIORGIO BEVERLY HILLS), T‑162/01, Rec., EU:T:2003:199, punctul 39, și Hotărârea din 24 noiembrie 2005, Simonds Farsons Cisk/OAPI – Spa Monopole (KINJI by SPA), T‑3/04, Rec., EU:T:2005:418, punctul 38].

23

În consecință, conform jurisprudenței citate la punctul 17 de mai sus, este necesar să se examineze aspectul dacă mărcile în conflict prezintă un grad suficient de similitudine care poate să determine publicul vizat să realizeze o asociere între cele două mărci, cu alte cuvinte să stabilească o legătură între acestea, chiar dacă nu le confundă.

24

În decizia atacată, camera de recurs a comparat mai întâi marca solicitată cu marca verbală VOLVO și elementul verbal care apare în mărcile anterioare figurative. Ea a considerat că semnele în conflict aveau în comun patru litere din cinci, însă într‑o ordine diferită. În plus, semnele diferă prin literele lor inițiale respective „v” și „l” și prin prima lor silabă „vol” și „lo”. În plus, este puțin probabil că un consumator mediu va diseca silabele respective ale mărcilor pentru a crea o anagramă și va asocia astfel „lovol” cu „volvo”. În continuare, camera de recurs a apreciat că elementele grafice din marca solicitată erau banale și nu constituiau un element de diferențiere care va domina sau va influența percepția vizuală a semnelor de către consumator. În plus, elementul verbal al mărcilor anterioare apare în litere albe pe un fond negru, în timp ce marca contestată este reprodusă în litere negre. În consecință, camera de recurs a reținut că semnele în conflict erau diferite din punct de vedere vizual.

25

Reclamanta își limitează argumentația la compararea elementului verbal al mărcii LOVOL cu marca verbală VOLVO. Ea arată că ambele semne prezintă fiecare cinci litere și sunt alcătuite din combinații similare ale literelor „v”, „o” și „l”. Având în vedere că literele majuscule „V” și „L” sunt formate dintr‑un unghi, structurile lor geometrice ar fi similare. Mărcile ar fi alcătuite din aceeași succesiune de vocale, respectiv „o” și „o”, și dintr‑o succesiune similară de consoane, respectiv „v”, „l” și „v”, în cazul uneia, și „l”, „v” și „l”, în cazul celeilalte. În sfârșit, cele două mărci se caracterizează prin silabele „vol” și „vo” sau inversiunea acestora.

26

În primul rând, trebuie subliniat că începutul semnelor în conflict este diferit, marca solicitată începând cu un „l”, în timp ce prima literă a mărcii VOLVO este un „v”. Or, potrivit jurisprudenței, consumatorul acordă în mod normal mai multă importanță părții inițiale a cuvintelor [a se vedea prin analogie Hotărârea din 17 martie 2004, El Corte Inglés/OAPI – González Cabello (MUNDICOR), T‑183/02 și T‑184/02, Rec., EU:T:2004:79, punctul 81].

27

În al doilea rând, în ceea ce privește argumentul reclamantei potrivit căruia prima silabă a mărcii LOVOL este o inversiune a „vol”, este necesar să se observe că reclamanta nu menționează nicio limbă a Uniunii ale cărei reguli să impună despărțirea mărcii LOVOL în silabele „lov” și „ol”. În schimb, potrivit regulilor din limbile engleză, germană, franceză, italiană, spaniolă, polonă, neerlandeză și maghiară, termenul „lovol” trebuie despărțit în silabele „lo” și „vol”. Chiar presupunând că într‑o limbă a Uniunii prima silabă ar fi „lov”, reclamanta nu a furnizat probe pentru a‑și susține afirmația potrivit căreia un consumator mediu ar avea tendința să despartă în silabe un termen scurt fără semnificație și să îi citească prima silabă în sens invers.

28

De altfel, reclamanta nu poate invoca în mod valabil în această privință Hotărârea din 11 iunie 2009, Hedgefund Intelligence/OAPI – Hedge Invest (InvestHedge) (T‑67/08, EU:T:2009:198), și Hotărârea din 25 iunie 2010, MIP Metro/OAPI – CBT Comunicación Multimedia (Metromeet) (T‑407/08, Rep., EU:T:2010:256).

29

În Hotărârea InvestHedge, Tribunalul a examinat similitudinea dintre mărcile figurative InvestHedge și HEDGE INVEST, care conțin fiecare elementele verbale „invest” și „hedge”. S‑a considerat că semnele în cauză erau alcătuite, fiecare, din două elemente identice clar identificabile, întrucât în marca anterioară erau separate printr‑un spațiu, iar în marca solicitată se distingeau foarte clar datorită utilizării literelor majuscule „I” și „H”. O astfel de dispunere permitea imediat să fie separate în două părți distincte, respectiv „invest” și „hedge”, care erau identice. În acest context, Tribunalul a apreciat că simpla inversiune a elementelor unei mărci nu poate permite constatarea inexistenței unei similitudini vizuale (Hotărârea InvestHedge, punctul 28 de mai sus, EU:T:2009:198, punctul 35).

30

De asemenea, în Hotărârea Metromeet, Tribunalul a examinat similitudinea vizuală dintre mărcile meeting metro și Metromeet. Tribunalul a considerat că marca solicitată este alcătuită din două elemente, respectiv „metro” și „meet”, care se regăsesc în ordine inversată la marca verbală anterioară, cuvântul „meeting” putând fi cu ușurință perceput de publicul vizat drept forma de gerunziu a cuvântului „meet”. Tribunalul a amintit că simpla inversiune a elementelor unei mărci nu poate permite constatarea inexistenței unei similitudini vizuale (Hotărârea Metromeet, punctul 28 de mai sus, EU:T:2010:256, punctele 37 și 38).

31

Cu toate acestea, în speță, contrar cauzelor în care s‑au pronunțat Hotărârile InvestHedge, punctul 28 de mai sus (EU:T:2009:198), și Metromeet, punctul 28 de mai sus (EU:T:2010:256), semnele VOLVO și LOVOL nu sunt alcătuite din termeni care să aibă o semnificație distinctă și comprehensibilă pentru publicul relevant. De asemenea, nimic din dispunerea literelor în marca solicitată LOVOL nu permite să se creadă că un consumator mediu l‑ar despărți în silabe și ar privi cele două silabe separat. În plus, chiar presupunând că un consumator mediu recurge la o astfel de disecție, nimic nu permite să se creadă că, în mod contrar procesului normal de citire a alfabetului latin, el citește primele trei litere „l”, „o” și „v” în sens invers, și anume „vol”.

32

În consecință, argumentele reclamantei întemeiate pe Hotărârile InvestHedge, punctul 28 de mai sus (EU:T:2009:198), și Metromeet, punctul 28 de mai sus (EU:T:2010:256), trebuie respinse în considerarea diferențelor subliniate dintre contextul factual al cauzelor în care s‑au pronunțat hotărârile respective, pe de o parte, și cel al prezentei cauze, pe de altă parte.

33

În al treilea rând, trebuie subliniat că, inclusiv la o lectură rapidă a celor două semne, consumatorul mediu nu va realiza nicio asociere, dat fiind că atât prima, cât și ultima literă din semnele în conflict sunt diferite și, în plus, marca solicitată conține doi „l”, în timp ce marca VOLVO conține doi „v”.

34

În al patrulea rând, desigur, semnele în conflict conțin combinația literelor „vol”. Totuși, în marca verbală anterioară, aceste trei litere sunt situate la început, în timp ce în marca solicitată sunt plasate la sfârșit.

35

În al cincilea rând, reclamanta nu poate întemeia în mod valabil niciun argument pe pretinsa similitudine dintre literele majuscule „L” și „V”. Astfel, se consideră că un consumator mediu deosebește în mod instinctiv literele alfabetului latin și, în speță, va percepe diferențele separând literele respective, având în vedere de asemenea că semnele în conflict sunt relativ scurte.

36

De altfel, trebuie să se sublinieze că elementele figurative care fac parte din mărcile figurative anterioare le diferențiază mai mult pe acestea de marca solicitată și că, în orice caz, reclamanta nu invocă niciun argument referitor la diferențele respective dintre mărci în contextul comparației vizuale.

37

Având în vedere aceste considerații, simplul fapt că semnele în conflict conțin literele „v”, „l” și „o” și că includ combinația de litere „vol” nu este suficient pentru a determina publicul relevant să realizeze o asociere între semnele respective, pe baza percepției vizuale. Astfel, nu este vorba despre o similitudine vizuală care este susceptibilă să fie luată în considerare în aplicarea articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009.

38

În consecință, trebuie confirmată constatarea camerei de recurs potrivit căreia semnele în cauză sunt diferite pe plan vizual.

39

În ceea ce privește comparația fonetică a semnelor, camera de recurs a apreciat că simplul fapt că mărcile în conflict aveau același număr de silabe nu avea nicio importanță particulară. În schimb, având în vedere „sonoritățile vocalice” diferite în cele două silabe ale mărcilor în conflict, acestea sunt diferite pe plan fonetic.

40

Reclamanta consideră că mărcile VOLVO și LOVOL sunt similare din punct de vedere fonetic. Ea arată că pronunțarea mărcilor în conflict este marcată de silabele „vol”, „vo” și „lov”, care prezintă similitudini frapante. Cele două semne au în comun repetiția vocalei „o”, care domină pronunția semnului, precum și consoanele moi „l” și „v”, a căror pronunție este surdă.

41

Trebuie arătat că reclamanta nu poate susține în mod valabil că aceste două mărci sunt alcătuite numai din silabele „vol”, „vo” și „lov”, dat fiind că marca solicitată nu este LOVVOL, ci LOVOL. În plus, trebuie amintit că reclamanta nu menționează nicio limbă a Uniunii în care termenul LOVOL ar fi împărțit în silabele „lov” și „ol”. Dimpotrivă, potrivit regulilor gramaticale ale limbilor precizate la punctul 27 de mai sus, marca solicitată este alcătuită din silabele „lo” și „vol”.

42

În plus, trebuie să se repete că, potrivit jurisprudenței citate la punctul 26 de mai sus, consumatorul acordă în mod normal mai multă importanță părții inițiale a cuvintelor. Or, primele sunete ale semnelor în conflict sunt diferite.

43

Desigur, vocalele care figurează în cele două semne sunt identice și sunt pronunțate în mod identic în mai multe limbi ale Uniunii. Totuși, contrar susținerilor reclamantei, pronunția literelor „l” și „v” este în mod clar diferită, întrucât sunetul „l” este o consoană alveolară, în timp ce sunetul „v” este o consoană labiodentală.

44

În plus, elementul verbal „volvo” conține consoanele „l” și „v” alăturate, ceea ce îngreunează un pic pronunția, în timp ce în termenul „lovol” vocalele și consoanele alternează, astfel încât este mai simplu de pronunțat. Semnele în conflict au, în consecință, un ritm diferit de pronunție.

45

Astfel, trebuie constatat că simplul fapt că semnele în conflict conțin literele „v”, „l” și „o” și că includ combinația de litere „vol” nu este suficient pentru a determina publicul relevant să realizeze o asociere între semnele respective, pe baza percepției vizuale. Astfel, nu este vorba despre o similitudine vizuală care este susceptibilă să fie luată în considerare în aplicarea articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009.

46

Astfel, trebuie confirmată concluzia camerei de recurs potrivit căreia semnele în conflict sunt diferite pe plan fonetic din punctul de vedere al aplicării articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009.

47

Reclamanta împărtășește opinia camerei de recurs potrivit căreia, întrucât semnele în cauză nu au semnificație în cel puțin una dintre limbile Uniunii, comparația conceptuală este imposibilă.

48

Cu toate acestea, reclamanta arată că un consumator care întâlnește „marca inventată” LOVOL va fi intrigat de această nouă marcă de autovehicule, cu atât mai mult cu cât numărul de constructori de autovehicule este relativ limitat. În consecință, consumatorul se va întreba dacă această nouă marcă de automobile are vreo legătură cu o marcă de autovehicule foarte veche și de renume și va ajunge astfel să o asocieze cu marca VOLVO.

49

În această privință, este necesar să se arate că reclamanta nu se întemeiază pe niciun principiu stabilit de jurisprudență.

50

În plus, reclamanta nu a adus probe care să demonstreze că un consumator, care dă dovadă de un grad înalt de atenție cu ocazia cumpărării produselor în cauză, va asocia în mod instinctiv o nouă marcă cu o marcă existentă atunci când va întâlni o „marcă inventată”, care nu are nicio semnificație.

51

Reclamanta arată totuși că în percepția consumatorului s‑ar putea realiza o asociere între semnele LOVOL și VOLVO în considerarea existenței unui „dicționar vizual” care există în creierul uman și care se dezvoltă odată cu învățarea cititului. În acest sens, reclamanta are în vedere un articol științific intitulat „Cititorii experimentați se bazează pe «dicționarul vizual» din creierul lor pentru a recunoaște cuvintele”, publicat la 14 noiembrie 2011.

52

OAPI arată că articolul științific respectiv, anexat la memoriul în replică, nu poate fi luat în considerare de Tribunal, având în vedere depunerea sa cu întârziere.

53

Tribunalul apreciază că nu este oportun să se examineze admisibilitatea probei propuse pe care o reprezintă articolul în cauză, din moment ce, în orice caz, nu sprijină teza reclamantei. Astfel, autorii subliniază că, chiar în cazul unei coincidențe a mai multor litere în cele două cuvinte, diferența celorlalte litere are drept rezultat că citirea cuvintelor respective activează neuroni diferiți în creierul uman. Cu titlu de exemplu, potrivit percepției unui cititor experimentat, distanța dintre cuvintele engleze „hair” și „hare” este aceeași cu cea dintre termenii „hair” și „soup”, și aceasta în pofida pronunției identice a termenilor „hair” și „hare”.

54

În consecință, este necesar să se concluzioneze că comparația conceptuală nu este posibilă în speță. De asemenea, reclamanta nu a dovedit că percepția conceptuală a semnelor a putut avea drept rezultat asocierea semnelor în sensul jurisprudenței citate la punctul 17 de mai sus. Astfel, aceste argumente trebuie respinse.

55

Pe baza considerațiilor precedente și având în vedere în special constatările dezvoltate la punctele 37 și 45 de mai sus, este necesar să se arate că simplul fapt că semnele în conflict conțin literele „v”, „l” și „o” și că includ combinația literelor „vol” nu este susceptibil să dea naștere în percepția publicului relevant la o asociere între semnele respective sau să îl determine să stabilească o legătură între acestea. Astfel, respectiva coincidență a literelor nu poate fi calificată drept similitudine în vederea aplicării articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009.

56

În consecință, trebuie confirmată decizia atacată în ceea ce privește concluzia camerei de recurs potrivit căreia, în contextul aplicării articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009, semnele în conflict erau diferite.

57

Trebuie amintit că, potrivit jurisprudenței citate la punctul 18 de mai sus, neîndeplinirea uneia dintre cele trei condiții cumulative este suficientă pentru a face inaplicabil articolul 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009.

58

În speță, semnele în conflict sunt diferite. În consecință, camera de recurs a concluzionat în mod valabil că înregistrarea mărcii solicitate nu putea fi refuzată în temeiul articolului 8 alineatul (5) din Regulamentul nr. 207/2009.

59

Având în vedere ceea ce precedă, trebuie respins motivul unic formulat de reclamantă și, în consecință, acțiunea în totalitate.

60

Potrivit articolului 87 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. Întrucât reclamanta a căzut în pretenții, se impune obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată, conform concluziilor OAPI și ale intervenientei.

Pentru aceste motive,

TRIBUNALUL (Camera a noua)

declară și hotărăște: