18.2.2012   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 49/19


Recurs introdus la 20 decembrie 2011 de Transcatab SpA, în lichidare, împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera a treia) din 5 octombrie 2011 în cauza T-39/06, Transcatab/Comisia

(Cauza C-654/11)

2012/C 49/33

Limba de procedură: italiana

Părțile

Recurentă: Transcatab SpA, în lichidare (reprezentanți: C. Osti, A. Prastaro și G. Mastrantonio, avocați)

Cealaltă parte în proces: Comisia Europeană

Concluziile recurentei

Anularea [Hotărârii Tribunalului (Camera a treia) din 5 octombrie 2011 în cauza T-39/06, Transcatab/Comisia (denumită în continuare „hotărârea”)], în partea în care s-a reținut că Standard Commercial Corp. (și prin urmare Alliance One International) trebuie considerată răspunzătoare în solidar pentru încălcările săvârșite de Transcatab;

în consecință, reducerea sancțiunii aplicate acesteia din urmă, anulându-se în parte articolul 2 litera (c) din [Decizia C(2005) 4012 final a Comisiei privind o procedură de aplicare a articolului 81 alineatul (1) [CE], cazul COMP/C.38.281/B.2 — Tutun brut — Italia (denumită în continuare „decizia”)], și stabilind că amenda trebuie calculată în funcție de cifra de afaceri a Transcatab, care, pentru anul financiar încheiat în martie 2005 este de 32,338 milioane de euro, în temeiul dispozițiilor articolului 15 alineatul (2) din Regulamentul nr. 17/62 și al articolului 23 alineatul (2) din Regulamentul nr. 1/2003;

prin urmare, anularea deciziei atacate în partea în care aplică Transcatab coeficientul de 1,25 la cuantumul de bază al amenzii;

anularea hotărârii, în măsura în care respinge criticile Transcatab referitoare la a) nereducerea amenzii aplicate, în temeiul lipsei de impact real asupra pieței, b) scăderea intensității încălcării în cursul perioadei 1999-2002 și c) circumstanța atenuantă a „îndoielii justificate”, aplicată în schimb în cazul spaniol similar, și prin urmare reducerea amenzii;

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În primul rând, hotărârea ar încălca articolul 296 TFUE, articolele 48 și 49 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene și, în orice caz, ar încălca principiile care guvernează sarcina probei și dreptul la apărare al Transcatab. În cursul judecății în primă instanță, ar fi fost furnizate argumente și elemente de probă pentru a se răsturna prezumția exercitării efective de către SCC a unei influențe decisive asupra comportamentului Transcatab. Aceste argumente și elemente de probă, fiind relevante și, în orice caz, întrucât nu sunt nesemnificative în baza jurisprudenței recente a Curții de Justiție, ar fi meritat, cel puțin, o apreciere concretă, iar în cazul respingerii, o motivare corespunzătoare. Recurenta consideră că Tribunalul nu a furnizat niciuna dintre acestea. În orice caz, recurenta apreciază că hotărârea a încălcat principiile care guvernează sarcina probei și, în orice caz, dreptul la apărare al Transcatab, întrucât a considerat admisibilă utilizarea de noi probe în decizia atacată în fața Tribunalului.

În al doilea rând, recurenta consideră că, atunci când a respins criticile referitoare la lipsa de impact real al infracțiunii asupra pieței și scăderea intensității încălcării în cursul perioadei 1999-2002, Tribunalul a săvârșit o eroare în sensul denaturării situației de fapt și, în orice caz, a încălcat principiile generale care guvernează interpretarea actelor administrative ale instituțiilor europene, obligația de motivare care le revine, normele în materia sarcinii probei, dreptul la apărare al Transcatab și principiul non ultra petita.

În al treilea rând, în opinia recurentei, hotărârea conține o eroare în drept, și este de asemenea viciată prin nemotivare și caracterul ilogic al motivării, în partea în care Tribunalul respinge critica invocată de Transcatab în ceea ce privește încălcarea principiului egalității de tratament constând în neaplicarea circumstanței atenuante a existenței unei „îndoieli justificate”, care a fost totuși aplicată în cazul spaniol similar.