27.8.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 252/16

—

anularea punctului 4 din dispozitivul hotărârii atacate în temeiul căruia acțiunea în cauza T-455/08 a fost respinsă în rest, precum și anularea deciziei aferente privind plata cheltuielilor de judecată care figurează la punctul 6;

—

să se pronunțe cu titlu definitiv asupra cauzei și să admită de asemenea acțiunea în cauza T-455/08 în măsura în care prin aceasta se urmărește anularea deciziei atacate în ceea ce privește aspectul că, în cuprinsul acesteia, Comisia Europeană afirmă că măsura privind aportul de capital acordat de Germania pentru construcția unei noi piste de sud pentru aterizări și decolări și a infrastructurii aeroportuare aferente pe aeroportul Leipzig/Halle constituie ajutor de stat în sensul articolului 107 alineatul (1) TFUE [fostul articol 87 alineatul (1) CE].

—

obligarea Comisiei Europene atât la plata cheltuielilor de judecată aferente procedurii de recurs, cât și — pentru a completa punctul 7 din dispozitivul hotărârii atacate — la plata cheltuielilor de judecată efectuate în cursul procedurii în primă instanță în cauza T-455/08.

Hotărârea atacată încalcă articolul 107 alineatul (1) TFUE. Spre deosebire de ceea ce susține Tribunalul, în ceea ce privește măsurile privind infrastructura în litigiu și finanțarea acestora, Flughafen Leipzig/Halle GmbH nu constituie o întreprindere în sensul articolului 107 alineatul (1) TFUE. Construcția unei infrastructuri care constă într-un aeroport regional nu reprezintă o activitate economică. În consecință, dispozițiile privind ajutorul de stat nu se aplică în prezenta situație.

Hotărârea atacată încalcă de asemenea principiul neretroactivității, al securității juridice și al încrederii legitime. În decizia atacată, Comisia ar fi aplicat în mod retroactiv Comunicarea Comisiei adoptată la 9 decembrie 2005 referitoare la Orientările comunitare privind finanțarea aeroporturilor și ajutorul la înființare pentru companiile aeriene cu plecare de pe aeroporturi regionale în privința măsurilor privind infrastructura care fuseseră deja adoptate la 4 noiembrie 2004. Tribunalul neagă această aplicare retroactivă a Orientărilor din 2005 menționate și menține, așadar, o situație juridică contradictorie și incorectă din punct de vedere material creată de Comisie cu încălcarea principiilor sus-menționate. În plus, Tribunalul nu recunoaște faptul că Orientările din 1994 privind transportul aerian menționate au rămas în continuare în vigoare și că potrivit acestora finanțarea publică a infrastructurii aeroportuare este considerată măsură generală și nu ar supusă, prin urmare, controlului ajutoarelor de stat.

Hotărârea atacată încalcă de asemenea articolul 1 litera (b) punctul (v) și articolele 17 și 18 din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (1) întrucât Tribunalul nu ar fi aplicat în privința aportului de capital din 4 noiembrie 2004, calificat de acesta drept ajutor de stat, dispozițiile din regulamentul citat anterior privind ajutoarele existente.

În sfârșit, hotărârea atacată încalcă și repartizarea competențelor prevăzută de TFUE. Prin interpretarea sa dată noțiunii de întreprindere prevăzute la articolul 107 alineatul (1) TFUE, Tribunalul încalcă dreptul primar, în măsura în care supune controlului ajutoarelor de stat măsuri adoptate de statele membre care în realitate nu intră sub incidența normelor privind ajutorul de stat.

În concluzie, recurentele consideră că hotărârea atacată încalcă de asemenea, ca urmare a insuficienței motivării sale, obligația de motivare a hotărârilor prevăzută la articolul 81 din Regulamentul de procedură al Tribunalului.