13.8.2011   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 238/3


Recurs introdus la 2 martie 2011 de Regatul Țărilor de Jos împotriva Hotărârii Tribunalului (Camera întâi extinsă) pronunțate la 16 decembrie 2010 în cauzele conexate T-231/06 și T-237/06, Regatul Țărilor de Jos (T-231/06) și Nederlandse Omroep Stichting (NOS) (T-237/06)/Comisia Europeană

(Cauza C-105/11 P)

2011/C 238/04

Limba de procedură: olandeza

Părțile

Recurent: Regatul Țărilor de Jos (reprezentanți: C.M. Wissels și M. Noort, agenți)

Celelalte părți în proces: Comisia Europeană, Stichting Nederlandse Publieke Omroep, fostă Nederlandse Omroep Stichting (NOS)

Concluziile recurentului

Recurentul solicită Curții:

Anularea Hotărârii Tribunalului din 16 decembrie 2010 în cauzele conexate T-231/06 și T-237/06;

soluționarea cauzei prin anularea Deciziei 2008/136/CE (1) a Comisiei din 22 iunie 2006 în măsura în care Comisia constată în aceasta că un cuantum de 42,457 milioane de euro trebuie calificat drept ajutor nou și recuperat ca parte dintr-o sumă totală de 76,327 milioane de euro (majorată cu dobânzi);

obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată, inclusiv cele aferente procedurii în fața Tribunalului.

Motivele și principalele argumente

Prin motivul invocat, recurentul susține că Tribunalul a încălcat dreptul Uniunii întrucât pornește de la o interpretare incorectă a articolului 107 alineatul (1) TFUE și a articolului 108 alineatele (1) și (3) TFUE coroborate cu articolul 1 litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 659/1999 (2) și întrucât nu și-a motivat aprecierile sau în orice caz nu le-a motivat suficient.

Motivul cuprinde următoarele aspecte:

1.

pentru a concluziona că transferul constituie un ajutor nou, Tribunalul s-a bazat în mod eronat pe împrejurarea că articolul 109a din legea privind mijloacele de comunicare a fost introdus în aceasta după intrarea în vigoare a tratatului;

2.

pentru a concluziona că transferul constituie un ajutor nou, Tribunalul s-a bazat în mod eronat pe criteriul că acest ajutor răspunde unor „nevoi precise” (ale radiodifuziunii publice);

3.

pentru a concluziona că transferul constituie un ajutor nou, Tribunalul s-a bazat în mod eronat pe considerația că radiodifuziunea publică a beneficiat astfel de o supracompensare (complementară). Cuantumul unei eventuale supracompensări nu ar fi hotărâtor pentru a stabili dacă transferul constituie un ajutor nou. Aprecierea Tribunalului ar fi în orice caz motivată insuficient;

4.

Tribunalul a stabilit în mod eronat că, pentru a stabili dacă transferul constituie un ajutor nou, nu prezintă importanță proveniența transferului. Tribunalul ar ignora astfel distincția dintre ajutoarele noi și cele existente. Aprecierea Tribunalului ar fi în orice caz motivată insuficient;

5.

Tribunalul nu și-a motivat suficient aprecierea că nu este admisibil ca rezervele transferate să provină din finanțarea anuală a radiodifuziunii publice și, așadar, dintr-un ajutor existent;

6.

Tribunalul nu și-a motivat suficient aprecierea că mijloacele transferate provin din finanțări ad hoc și că, prin urmare, constituie un ajutor nou;

7.

Chiar dacă motivele Tribunalului criticate mai sus trebuie apreciate împreună, acestea nu pot justifica concluzia că transferul constituie un ajutor nou.


(1)  Decizia Comisiei din 22 iunie 2006 privind finanțarea ad hoc a radiodifuziunilor publice din Țările de Jos C 2/2004 (ex NN 170/2003), (JO 2008, L 49, p. 1)

(2)  Regulamentul (CE) nr. 659/1999 al Consiliului din 22 martie 1999 de stabilire a normelor de aplicare a articolului 93 din Tratatul CE (JO L 83, p. 1, Ediție specială, 08/vol. 1, p. 41).