Cauza C-288/11 P

Mitteldeutsche Flughafen AG și Flughafen Leipzig-Halle GmbH

împotriva

Comisiei Europene

„Recurs — Ajutoare de stat — Noțiunea «întreprindere» — Activitate economică — Construire de infrastructuri aeroportuare — Pistă de decolare și de aterizare”

Sumar – Hotărârea Curții (Camera a opta) din 19 decembrie 2012

1. Ajutoare acordate de state – Examinarea de către Comisie – Puterea de apreciere a Comisiei – Posibilitatea de a adopta linii directoare – Evoluția economică și concurențială în sectorul aeroportuar vizată în liniile directoare – Efecte – Luarea în considerare de către Comisie a elementelor de fapt și de drept care prevalează la momentul adoptării deciziei sale

   (art. 88 CE)

2. Concurență – Norme ale Uniunii – Destinatari – Întreprinderi – Noțiune – Exercitarea unei activități economice – Gestionarea infrastructurilor aeroportuare – Construirea sau mărirea pistelor – Includere

   [art. 87 alin. (1) CE]

3. Recurs – Motive – Apreciere eronată a faptelor și a elementelor de probă – Inadmisibilitate – Controlul exercitat de Curte cu privire la aprecierea faptelor și a elementelor de probă – Excludere, cu excepția cazurilor de denaturare

   (art. 256 TFUE; Statutul Curții de Justiție, art. 58 primul paragraf)

4. Recurs – Motive – Motiv referitor la un motiv neesențial – Motiv inoperant – Respingere

5. Ajutoare acordate de state – Rol conferit Comisiei prin tratat – Control jurisdicțional

   (art. 87 CE și 88 CE)

6. Procedură jurisdicțională – Motivarea hotărârilor – Întindere

   (Statutul Curții de Justiție, art. 36 și art. 53 primul paragraf; Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 81)

1.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctele 37-39 și 64)

2.  În contextul dreptului concurenței, reprezintă o activitate economică orice activitate care constă în oferirea de bunuri sau de servicii pe o piață determinată. O întreprindere care exploatează un aeroport regional exercită o activitate economică din moment ce oferă, pe piața serviciilor aeroportuare regionale, servicii aeroportuare în schimbul unei remunerații provenind în special din taxele aeroportuare. Întrucât construirea unei noi piste pentru decolări și aterizări nu poate fi disociată de exploatarea infrastructurilor aeroportuare, aceasta constituie o activitate economică care intră în domeniul de aplicare al dreptului Uniunii în materie de ajutoare de stat.

   Faptul că o activitate nu este asigurată de operatori privați sau că nu este rentabilă nu sunt criterii relevante în cadrul calificării acesteia drept activitate economică. Astfel, pe de o parte, noțiunea de întreprindere cuprinde orice entitate care exercită o activitate economică, indiferent de statutul juridic al acestei entități și de modul său de finanțare, și, pe de altă parte, reprezintă o activitate economică orice activitate care constă în oferirea de bunuri sau de servicii pe o piață determinată. Rezultă că caracterul economic sau neeconomic al unei activități nu depinde de statutul privat sau public al entității care o exercită și nici de rentabilitatea acestei activități.

   (a se vedea punctele 40, 43, 44 și 50)

3.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctele 51, 52 și 74)

4.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctul 68)

5.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctele 78 și 79)

6.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctul 83)

Cauza C-288/11 P

Mitteldeutsche Flughafen AG și Flughafen Leipzig-Halle GmbH

împotriva

Comisiei Europene

„Recurs — Ajutoare de stat — Noțiunea «întreprindere» — Activitate economică — Construire de infrastructuri aeroportuare — Pistă de decolare și de aterizare”

Sumar – Hotărârea Curții (Camera a opta) din 19 decembrie 2012

1. Ajutoare acordate de state — Examinarea de către Comisie — Puterea de apreciere a Comisiei — Posibilitatea de a adopta linii directoare — Evoluția economică și concurențială în sectorul aeroportuar vizată în liniile directoare — Efecte — Luarea în considerare de către Comisie a elementelor de fapt și de drept care prevalează la momentul adoptării deciziei sale

   (art. 88 CE)

2. Concurență — Norme ale Uniunii — Destinatari — Întreprinderi — Noțiune — Exercitarea unei activități economice — Gestionarea infrastructurilor aeroportuare — Construirea sau mărirea pistelor — Includere

   [art. 87 alin. (1) CE]

3. Recurs — Motive — Apreciere eronată a faptelor și a elementelor de probă — Inadmisibilitate — Controlul exercitat de Curte cu privire la aprecierea faptelor și a elementelor de probă — Excludere, cu excepția cazurilor de denaturare

   (art. 256 TFUE; Statutul Curții de Justiție, art. 58 primul paragraf)

4. Recurs — Motive — Motiv referitor la un motiv neesențial — Motiv inoperant — Respingere

5. Ajutoare acordate de state — Rol conferit Comisiei prin tratat — Control jurisdicțional

   (art. 87 CE și 88 CE)

6. Procedură jurisdicțională — Motivarea hotărârilor — Întindere

   (Statutul Curții de Justiție, art. 36 și art. 53 primul paragraf; Regulamentul de procedură al Tribunalului, art. 81)

1.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctele 37-39 și 64)

2.  În contextul dreptului concurenței, reprezintă o activitate economică orice activitate care constă în oferirea de bunuri sau de servicii pe o piață determinată. O întreprindere care exploatează un aeroport regional exercită o activitate economică din moment ce oferă, pe piața serviciilor aeroportuare regionale, servicii aeroportuare în schimbul unei remunerații provenind în special din taxele aeroportuare. Întrucât construirea unei noi piste pentru decolări și aterizări nu poate fi disociată de exploatarea infrastructurilor aeroportuare, aceasta constituie o activitate economică care intră în domeniul de aplicare al dreptului Uniunii în materie de ajutoare de stat.

   Faptul că o activitate nu este asigurată de operatori privați sau că nu este rentabilă nu sunt criterii relevante în cadrul calificării acesteia drept activitate economică. Astfel, pe de o parte, noțiunea de întreprindere cuprinde orice entitate care exercită o activitate economică, indiferent de statutul juridic al acestei entități și de modul său de finanțare, și, pe de altă parte, reprezintă o activitate economică orice activitate care constă în oferirea de bunuri sau de servicii pe o piață determinată. Rezultă că caracterul economic sau neeconomic al unei activități nu depinde de statutul privat sau public al entității care o exercită și nici de rentabilitatea acestei activități.

   (a se vedea punctele 40, 43, 44 și 50)

3.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctele 51, 52 și 74)

4.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctul 68)

5.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctele 78 și 79)

6.  A se vedea textul deciziei.

   (a se vedea punctul 83)