1. Agricultură — Organizarea comună a piețelor — Zahăr — Regim temporar de restructurare a industriei zahărului — Cuantum temporar datorat de întreprinderi pentru restructurare
[Regulamentul nr. 320/2006 al Consiliului, art. 1 alin. (3) al doilea paragraf și art. 11]
2. Agricultură — Organizarea comună a piețelor — Zahăr — Regim temporar de restructurare a industriei zahărului — Cuantum temporar datorat de întreprinderi pentru restructurare
(art. 37 CE; Regulamentul nr. 320/2006 al Consiliului, art. 11)
3. Acte ale instituțiilor — Motivare — Obligație — Conținut — Regulament de instituire a unui regim temporar de restructurare a industriei zahărului
[art. 253 CE; Regulamentul nr. 320/2006 al Consiliului, considerentul (2), art. 1 alin. (3) al doilea paragraf și art. 11]
4. Agricultură — Organizarea comună a piețelor — Zahăr — Regim temporar de restructurare a industriei zahărului — Cuantum temporar datorat de întreprinderi pentru restructurare
(Regulamentul nr. 320/2006 al Consiliului, art. 11)
5. Agricultură — Organizarea comună a piețelor — Zahăr — Regim temporar de restructurare a industriei zahărului — Cuantum temporar datorat de întreprinderi pentru restructurare
(Regulamentul nr. 320/2006 al Consiliului, art. 11)
1. Articolul 11 din Regulamentul nr. 320/2006 de instituire a unui regim temporar de restructurare a industriei zahărului în Comunitatea Europeană și de modificare a Regulamentului nr. 1290/2005 privind finanțarea politicii agricole comune trebuie interpretat în sensul că cuantumul temporar trebuie perceput în integralitate și în ipoteza în care fondul temporar de restructurare înregistrează un excedent de venituri.
Astfel, pe de o parte, articolul 11 alineatul (1) prevede că întreprinderile care dețin o cotă plătesc, pentru un an de comercializare, un cuantum temporar al cărui nivel este stabilit la alineatul (2) al acestui articol, pentru anii de comercializare 2006/2007, 2007/2008 și 2008/2009. Pe de altă parte, posibilitatea unui excedent de venituri provenit din cuantumul temporar în raport cu cheltuielile legate de finanțarea măsurilor de restructurare căreia îi este destinat a fost prevăzută de legiuitorul Uniunii la articolul 1 alineatul (3) al doilea paragraf din același regulament, potrivit căruia orice sumă disponibilă în fondul de restructurare după finanțarea cheltuielilor menționate se alocă Fondului european de garantare agricolă (FEGA). În acest mod, din modul de redactare a acestui articol 11 și din economia Regulamentului nr. 320/2006 reiese în mod clar că cuantumul temporar trebuie să fie plătit de întreprinderile în cauză în cursul tuturor anilor de comercializare vizați și în totalitate.
(a se vedea punctele 20-22 și dispozitiv 1)
2. Articolul 11 din Regulamentul nr. 320/2006 de instituire a unui regim temporar de restructurare a industriei zahărului în Comunitatea Europeană și de modificare a Regulamentului nr. 1290/2005 privind finanțarea politicii agricole comune nu încalcă principiul de atribuire a competențelor.
Destinată să contribuie la restructurarea industriei zahărului în Comunitate, perceperea cuantumului temporar datorat de întreprinderi pentru restructurare, în temeiul acestui articol 11, constituie o măsură din cadrul politicii agricole comune, adoptată în mod legal în temeiul articolului 37 CE. Faptul că la expirarea unui astfel de regim temporar multianual de restructurare s‑ar înregistra un excedent de venituri și că acest excedent ar fi alocat Fondului european de garantare agricolă (FEGA), în temeiul articolului 1 alineatul (3) al doilea paragraf din Regulamentul nr. 320/2006, nu pune în discuție competența legiuitorului european de a adopta măsura menționată și nu lipsește această măsură de caracterul său de măsură agricolă. Astfel, eventualul excedent continuă să fie destinat numai finanțării măsurilor din cadrul politicii agricole comune.
(a se vedea punctele 29, 30, 32 și 33 și dispozitiv 2)
3. Articolul 11 din Regulamentul nr. 320/2006 de instituire a unui regim temporar de restructurare a industriei zahărului în Comunitatea Europeană și de modificare a Regulamentului nr. 1290/2005 privind finanțarea politicii agricole comune nu este afectat de nicio neregularitate în raport cu obligația de motivare.
Desigur, în considerentul (2), referitor la modalitățile financiare ale regimului menționat, nu se arată motivele pentru care, astfel cum prevede articolul 1 alineatul (3) al doilea paragraf din regulamentul amintit, orice sumă disponibilă în fondul de restructurare după finanțarea cheltuielilor trebuie alocată Fondului european de garantare agricolă (FEGA). Cu toate acestea, la data pertinentă pentru aprecierea legalității acestui act, și anume data adoptării actului, era previzibilă numai existența unui eventual excedent rezidual în fondul de restructurare, după efectuarea cheltuielilor de restructurare. Prin urmare, decizia de a aloca acest excedent FEGA, din care face parte fondul de restructurare, a provenit numai dintr‑o soluție tehnică pentru care nu poate fi impusă o motivare specială.
(a se vedea punctele 37-39 și dispozitiv 2)
4. Articolul 11 din Regulamentul nr. 320/2006 de instituire a unui regim temporar de restructurare a industriei zahărului în Comunitatea Europeană și de modificare a Regulamentului nr. 1290/2005 privind finanțarea politicii agricole comune și perceperea cuantumului temporar în temeiul regulamentului menționat nu pot fi considerate contrare principiului proporționalității.
Astfel, atunci când legiuitorul Uniunii este determinat să aprecieze efectele pentru viitor ale unei reglementări pe care urmează să o adopte, deși aceste efecte nu pot fi prevăzute cu exactitate, aprecierea sa nu poate fi cenzurată decât dacă se dovedește a fi vădit eronată în raport cu elementele de care dispunea la momentul adoptării reglementării în cauză. Or, acest cuantum temporar a fost stabilit în funcție de efectele pentru viitor ale regimului de restructurare instituit prin regulamentul menționat, fără ca aceste efecte să poată fi prevăzute cu exactitate. Din moment ce nu reiese că aprecierea cheltuielilor și a veniturilor necesare pentru a face față acestor cheltuieli a fost în mod vădit eronată, având în vedere elementele de care dispunea legiuitorul comunitar la momentul adoptării Regulamentului nr. 320/2006, mărimea excedentului nefiind un element suficient pentru a demonstra existența unei astfel de erori, nu rezultă că stabilirea cuantumului temporar a fost în mod vădit inadecvată pentru atingerea obiectivului urmărit de finanțare de către producători a regimului temporar amintit.
(a se vedea punctele 45, 46, 48, 50 și 51 și dispozitiv 2)
5. În pofida înregistrării unui excedent al fondului de restructurare, perceperea celei de a doua tranșe din cuantumul temporar pentru anul de comercializare 2008/2009, prevăzută de articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul nr. 320/2006 de instituire a unui regim temporar de restructurare a industriei zahărului în Comunitatea Europeană și de modificare a Regulamentului nr. 1290/2005 privind finanțarea politicii agricole comune, nu este lipsită de un temei juridic legitim. În consecință, această percepere nu constituie o îmbogățire fără justă cauză a Uniunii, pe care poate fi întemeiată în mod legitim o acțiune în restituire, și, în orice caz, nu poate fi invocată în scopul aprecierii validității articolului 11, în măsura în care acesta constituie temeiul juridic al perceperii respective. Astfel, o acțiune în restituire întemeiată pe îmbogățirea fără justă cauză a Uniunii impune, pentru a fi admisă, dovada îmbogățirii fără temei juridic legitim a Uniunii și a unei sărăciri a reclamantului legate de îmbogățirea menționată.
(a se vedea punctele 53 și 54 și dispozitiv 2)