|
25.6.2011 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 186/9 |
Ordonanța Curții (Camera a șasea) din 4 martie 2011 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Tribunal Dâmbovița — România) — Nicușor Grigore/Regia Națională a Pădurilor Romsilva — Direcția Silvică București
(Cauza C-258/10) (1)
(Articolul 104 alineatul (3) primul paragraf din Regulamentul de procedură - Politica socială - Protecția securității și a sănătății lucrătorilor - Directiva 2003/88/CE - Organizarea timpului de lucru - Noțiunea „timp de lucru” - Noțiunea „timp de lucru maxim săptămânal” - Pădurar care, potrivit contractului său de muncă și contractului colectiv aplicabil, are un program de lucru flexibil de opt ore pe zi și de 40 de ore pe săptămână - Reglementare națională potrivit căreia pădurarul poartă răspunderea pentru orice prejudiciu produs în cadrul cantonului silvic aflat în gestiunea sa - Calificare - Efect al orelor suplimentare asupra remunerației și a indemnizațiilor persoanei în cauză)
2011/C 186/15
Limba de procedură: româna
Instanța de trimitere
Tribunal Dâmbovița
Părțile din acțiunea principală
Reclamant: Nicușor Grigore
Pârâtă: Regia Națională a Pădurilor Romsilva — Direcția Silvică București
Obiectul
Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Tribunalul Dâmbovița — Interpretarea articolului 2 punctul 1 și a articolului 6 din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru (JO L 299, p. 9, Ediție specială, 05/vol. 7, p. 3) — Noțiunea „timp de lucru” — Reglementare națională care prevede că pădurarii răspund pentru orice prejudiciu apărut în cantonul lor, în pofida clauzelor din contractul de muncă care prevăd că timpul maxim de lucru este de opt ore pe zi — Noțiunea „timp de lucru săptămânal maxim” — Durată reală de lucru săptămânal care depășește maxima săptămânală legală — Efect asupra remunerației și asupra intereselor financiare ale părții interesate
Dispozitivul
|
1. |
Articolul 2 punctul 1 din Directiva 2003/88/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 noiembrie 2003 privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru trebuie interpretat în sensul că o perioadă în care un pădurar, al cărui timp de lucru zilnic, astfel cum este stipulat în contractul său de muncă, este de opt ore, are obligația de a asigura paza unui canton silvic, răspunzând disciplinar, patrimonial, contravențional sau penal, după caz, pentru pagubele constatate în cantonul aflat în gestiunea sa, indiferent de momentul în care se produc aceste pagube, reprezintă „timp de lucru” în sensul dispoziției menționate numai dacă natura și întinderea obligației de pază care îi revine pădurarului și regimul juridic al răspunderii care îi este aplicabil impun prezența sa fizică la locul de muncă și dacă, în cursul acestei perioade, trebuie să se afle la dispoziția angajatorului. Este de competența instanței de trimitere să efectueze verificările necesare privind situația de fapt și aspectele juridice, în special din perspectiva dreptului național aplicabil, pentru a aprecia dacă aceasta este situația în cauza cu care a fost sesizată. |
|
2. |
Calificarea unei perioade drept „timp de lucru” în sensul articolului 2 punctul 1 din Directiva 2003/88 nu depinde de punerea la dispoziție a unei locuințe de serviciu în incinta cantonului aflat în gestiunea pădurarului în cauză, în măsura în care această punere la dispoziție a unei locuințe nu presupune că acesta este obligat să fie prezent fizic la locul determinat de angajator și să rămână la dispoziția acestuia pentru a putea efectua imediat, în caz de nevoie, prestațiile corespunzătoare. Este de competența instanței de trimitere să efectueze verificările necesare pentru a aprecia dacă aceasta este situația în cauza cu care este sesizată. |
|
3. |
Articolul 6 din Directiva 2003/88 trebuie interpretat în sensul că se opune, în principiu, unei situații în care, deși contractul de muncă al unui pădurar prevede că timpul de lucru maxim este de opt ore pe zi, iar timpul maxim săptămânal este de 40 de ore, în realitate acesta asigură paza cantonului silvic aflat în gestiunea sa, în temeiul unor obligații legale, fie în mod permanent, fie într-un mod care face să fie depășit timpul de lucru maxim săptămânal prevăzut la acest articol. Este de competența instanței de trimitere să efectueze verificările necesare pentru a aprecia dacă aceasta este situația în cauza cu care este sesizată și, eventual, să verifice dacă sunt respectate în speță condițiile prevăzute la articolul 17 alineatul (1) din Directiva 2003/88 sau la articolul 22 alineatul (1) din aceasta, referitoare la posibilitatea de a deroga de la articolul 6 menționat. |
|
4. |
Directiva 2003/88 trebuie interpretată în sensul că obligația angajatorului de a plăti drepturile salariale sau cele care pot fi asimilate acestora pe perioada în care pădurarul are obligația de a asigura paza cantonului silvic aflat în gestiunea sa nu intră sub incidența directivei menționate, ci a dispozițiilor relevante din dreptul național. |