Acțiune introdusă la 2 februarie 2009 — Comisia Comunităților Europene/Republica Italiană

(Cauza C-47/09)

(2009/C 82/33)

Limba de procedură: italiana

Părțile

Reclamantă: Comisia Comunităților Europene (reprezentanți: F. Clotuche-Duvieusart și D. Nardi, agenți)

Pârâtă: Republica Italiană

Concluziile reclamantei

Comisia solicită Curții:

Motivele și principalele argumente

Etichetarea și, în special, denumirile de vânzare ale produselor din ciocolată au fost armonizate complet în Comunitate, inclusiv pentru a asigura o informare exactă a consumatorului, în temeiul prevederilor directivei privind etichetarea (2000/13) și al directivei privind produsele din ciocolată (2000/36). Directiva 2000/36 prevede că produsele care conțin mai puțin de 5 % din anumite grăsimi vegetale își păstrează neschimbată denumirea de vânzare, dar etichetarea lor trebuie să cuprindă mențiunea specifică, cu caractere aldine, „conține și alte grăsimi vegetale, pe lângă untul de cacao”.

Legislația italiană care face obiectul acțiunii, ce permite adăugarea mențiunii „puro” la denumirea de vânzare a produselor care conțin exclusiv unt de cacao ca grăsime, modifică și aduce atingere definițiilor armonizate la nivel comunitar. Dat fiind că, în limba italiană, termenul „puro” semnifică nefalsificat, nealterat și, prin urmare, autentic, consumatorii sunt determinați să creadă că produsele care respectă directiva și condițiile prevăzute de aceasta cu privire la denumirile de vânzare, dar conțin alte grăsimi vegetale decât unt de cacao sunt impure, prin urmare sunt falsificate, alterate și neautentice. Aceasta pentru că ele conțin grăsimi vegetale pe care reglementarea le admite, în ceea ce privește tipul și proporția, fără ca aceasta să le schimbe denumirea de vânzare.

În plus, termenul „puro” este un adjectiv calificativ, a cărui utilizare în denumirea de vânzare este supusă respectării anumitor condiții. În special, articolul 3 punctul 5 din Directiva 2000/36 prevede că utilizarea de mențiuni referitoare la criterii de calitate este condiționată de respectarea unor conținuturi minime de substanță uscată totală de cacao mai mari decât cele prevăzute pentru utilizarea denumirilor care nu cuprind aceste calificative. Legislația italiană referitoare la mențiunea „puro” condiționează folosirea acesteia numai de prezența untului de cacao ca grăsime, fără a fi nevoie să se respecte conținutul minim mai ridicat prevăzut pentru cacao în substanță uscată totală. Aceasta constituie o încălcare directă a articolului 3 punctul 5 din directivă, precum și un element înșelător pentru consumator.

(1)  Directiva 2000/36/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 iunie 2000 privind produsele din cacao și din ciocolată destinate consumului uman (JO L 197, p. 19, Ediție specială, 13/vol. 30, p. 19).

(2)  Directiva 2000/13/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 20 martie 2000 privind apropierea legislațiilor statelor membre referitoare la etichetarea și prezentarea produselor alimentare, precum și la publicitatea acestora (JO L 109, p. 29, Ediție specială, 15/vol. 6, p. 9).