1. Securitatea socială a lucrătorilor migranți – Reglementare a Uniunii – Domeniu de aplicare material – Prestație de incapacitate pe termen scurt pentru tineri cu handicap – Includere ca prestație de invaliditate, iar nu ca prestație de boală
[Regulamentul nr. 1408/71 al Consiliului, art. 4 alin. (1) lit. (b)]
2. Securitatea socială a lucrătorilor migranți – Prestații – Clauze de reședință – Ridicare – Condiție de reședință pentru acordarea unei prestații de incapacitate pe termen scurt pentru tineri cu handicap
[Regulamentul nr. 1408/71 al Consiliului, art. 10 alin. (1) primul paragraf]
3. Cetățenia Uniunii Europene – Dreptul la libera circulație și la libera ședere pe teritoriul statelor membre – Avantaje sociale – Prestație de incapacitate pe termen scurt pentru tineri cu handicap
[art. 21 alin. (1) TFUE]
1. O prestație de incapacitate pe termen scurt pentru tineri cu handicap constituie o prestație de invaliditate în sensul articolului 4 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 1408/71, în versiunea modificată și actualizată prin Regulamentul nr. 118/97, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 647/2005, dacă este cert că, la data formulării cererii, solicitantul are un handicap permanent sau durabil. Într‑o astfel de situație, această prestație se raportează direct la riscul de invaliditate prevăzut de dispoziția menționată.
(a se vedea punctele 53 și 54 și dispozitiv 1)
2. Articolul 10 alineatul (1) primul paragraf din Regulamentul nr. 1408/71, în versiunea modificată și actualizată prin Regulamentul nr. 118/97, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 647/2005, se opune ca un stat membru să condiționeze acordarea unei prestații de incapacitate pe termen scurt pentru tineri cu handicap, considerată o prestație de invaliditate, de reședința obișnuită a solicitantului pe teritoriul său.
(a se vedea punctul 70 și dispozitiv 2)
3. Articolul 21 alineatul (1) TFUE se opune ca un stat membru să condiționeze acordarea unei prestații de incapacitate pe termen scurt pentru tineri cu handicap:
– de prezența anterioară a solicitantului pe teritoriul său, cu excluderea oricărui alt element care să permită să se dovedească existența unei legături reale între solicitant și acest stat membru, și
– de prezența solicitantului pe teritoriul său la momentul depunerii cererii.
(a se vedea punctele 104, 109 și 110 și dispozitiv 2)