4.12.2010   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 328/8

Hotărârea Curții (Camera a cincea) din 7 octombrie 2010 (cererea de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Tribunale di Bolzano — Italia) — Procedură penală împotriva Martha Nussbaumer

(Cauza C-224/09) (1)

(Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare - Directiva 92/57/CEE - Cerințe minime de securitate și de sănătate care se aplică pe șantierele temporare sau mobile - Articolul 3 - Obligația de a desemna un coordonator în materie de securitate și de sănătate, precum și obligația de a stabili un plan de securitate și de sănătate)

2010/C 328/11

Limba de procedură: italiana

Instanța de trimitere

Tribunale di Bolzano

Partea din acțiunea principală

Martha Nussbaumer

Obiectul

Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare Tribunale di Bolzano — Interpretarea articolului 3 din Directiva 92/57/CEE a Consiliului din 24 iunie 1992 privind cerințele minime de securitate și sănătate care se aplică pe șantierele temporare sau mobile [a opta directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] (JO L 245, p. 6, Ediție specială, 05/vol. 2, p. 236) — Lucrări private care nu necesită autorizație de construcție — Derogare de la obligația de a desemna un coordonator în materie de securitate și de sănătate pe durata elaborării proiectului lucrării sau pe durata executării acestuia

Dispozitivul

1.

Articolul 3 din Directiva 92/57/CEE a Consiliului din 24 iunie 1992 privind cerințele minime de securitate și sănătate care se aplică pe șantierele temporare sau mobile [a opta directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] trebuie interpretat astfel:

—

alineatul (1) al acestui articol se opune unei reglementări naționale care permite, pentru un șantier care privește executarea unor lucrări private ce nu necesită o autorizație de construcție și pe care vor fi prezente mai multe întreprinderi, să se deroge de la obligația beneficiarului sau a dirigintelui de șantier de a desemna un coordonator de securitate și de sănătate în momentul elaborării proiectului lucrării sau, în orice caz, înainte de executarea lucrărilor;

—

alineatul (2) al aceluiași articol se opune unei reglementări naționale care limitează obligația coordonatorului executării lucrării de a stabili un plan de securitate și de sănătate numai la ipoteza în care pe un șantier de lucrări private care nu necesită o autorizație de construcție intervin mai multe întreprinderi și care nu prevede drept criteriu pentru această obligație riscurile specifice precum cele menționate în anexa II la această directivă.

(1)  JO C 205, 29.8.2009.