Recurs introdus la 18 decembrie 2008 de SGL Carbon AG împotriva Hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a cincea) pronunțate la 8 octombrie 2008 în cauza T-68/04, SGL Carbon AG/Comisia Comunităților Europene

(Cauza C-564/08 P)

(2009/C 69/38)

Limba de procedură: germana

Părțile

Recurentă: SGL Carbon AG (reprezentanți: M. Klusmann și K. Beckmann, avocați)

Cealaltă parte în proces: Comisia Comunităților Europene

Concluziile recurentei

Motivele și principalele argumente

Obiectul prezentului recurs este reprezentat de Hotărârea Tribunalului de Primă Instanță prin care a fost respinsă acțiunea recurentei formulată împotriva Deciziei 2004/420/CE a Comisiei din 3 decembrie 2003 referitoare la o înțelegere pe piața produselor pe bază de carbon și de grafit pentru aplicații electrice și mecanice.

Recurenta își întemeiază recursul pe două motive, și anume pe încălcarea dreptului comunitar de către Tribunal și pe un viciu de procedură.

Prin intermediul primului motiv, recurenta reproșează Tribunalului că a comis o eroare de drept prin neluarea în considerare a argumentării sale prezentate în primă instanță, cu privire la includerea eronată a cifrelor de afaceri captive în volumele piețelor utilizate pentru stabilirea cuantumurilor de pornire ale amenzilor. În plus, aceasta contestă mărirea disproporționată din punct de vedere al dreptului material a cuantumului de pornire care i-a fost aplicat, invocând o încălcare a principiului nediscriminării și a principiului proporționalității, precum și o încălcare a articolului 253 CE.

Prin intermediul celui de al doilea motiv, recurenta invocă o eroare de apreciere în stabilirea cuantumului de pornire al amenzii care i s-a aplicat și care depășește puterea de apreciere a Tribunalului. Astfel, potrivit recurentei, Tribunalul a încălcat de asemenea principiul nediscriminării și principiul proporționalității. Recurenta susține că, în ceea ce privește problema unei stabiliri forfetare admisibile a amenzilor în funcție de categoriile de cote de piață, Tribunalul s-a îndepărtat de la propria jurisprudență în dauna reclamantei, fără a prezenta o motivare juridică. În timp ce în hotărâri anterioare similare a considerat categoriile de cote de piață, respectiv „segmentele” de o valoare maximă de 5 % ca adecvate, în prezenta cauză, Tribunalul s-a întemeiat pe categorii de cote de piață de 10 %, ceea ce o dezavantajează în mod decisiv pe recurentă în calitate de întreprindere aflată la limita inferioară a categoriei din care face parte.