5.7.2008   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 171/12

—

anularea hotărârii Tribunalului de Primă Instanță (Camera a cincea) din 27 noiembrie 2007, în cauza T-434/05;

—

admiterea în totalitate a opoziției recurentei la înregistrarea mărcii a cărei înregistrare se solicită;

—

obligarea OAPI la plata cheltuielilor de judecată.

a)

Termenii „media gateway” și „gateway” au o semnificație cu totul specială pe piața tehnologiei informației pentru anumite forme de instrumente care convertesc un protocol sau un format în altul. Cu toate acestea, Tribunalul de Primă Instanță a susținut în mod eronat că, atunci când termenul „gateway” a fost inclus ca un element al mărcii a cărei înregistrare s-a solicitat, acesta servea la desemnarea caracteristicilor descriptive ale tuturor produselor sau serviciilor acoperite de marca ce se contestă, în timp ce, de fapt, nici unul dintre produsele sau serviciile acoperite de marca ce se contestă nu reprezintă „media gateways” sau „gateways”.

b)

A definit în mod eronat publicul relevant ca fiind alcătuit din consumatori care achiziționează numai produse și servicii informatice, mai mult decât consumatori ai tuturor produselor și serviciilor acoperite de marca ce se contestă.

c)

A reținut în mod eronat că mărcile în conflict nu sunt similare din punct de vedere vizual, fonetic și conceptual.

d)

În mod eronat a susținut că aprecierea similitudinii între două mărci verbale trebuie să fie supusă condiției ca impresia generală vizuală, fonetică și conceptuală produsă de semnul verbal compus să fie dominată de partea reprezentată de marca anterioară.

e)

Atunci când a evaluat similitudinea între mărcile în conflict nu a dat suficientă importanță caracterului distinctiv, în percepția publicului relevant, al termenului „gateway” ca marcă anterioară a recurentei pentru produse și servicii informatice.

f)

Nu a dat suficientă importanță faptului că mărcile cu un caracter distinctiv ridicat, fie per se, fie în temeiul reputației pe care o dețin, se bucură de o mai mare protecție decât mărcile cu un caracter distinctiv mai redus.

g)

A concluzionat în mod eronat că „gateway” nu are un rol distinctiv independent în cadrul mărcii a cărei înregistrare s-a solicitat.

h)

În mod eronat a reținut că riscul de confuzie trebuie să fie supus condiției ca impresia de ansamblu produsă de semnul compus să fie dominată de partea reprezentată de marca anterioară.

i)

Nu a evaluat în mod corect impactul vizual, conceptual și fonetic pe care cuvântul „gateway” l-ar putea avea asupra consumatorului mediu al produselor și serviciilor în cauză, dacă ar fi inclus ca element al mărcii a cărei înregistrare s-a solicitat.