Cauza C‑508/08
Comisia Europeană
împotriva
Republicii Malta
„Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru – Libera prestare a serviciilor de transport maritim – Regulamentul (CEE) nr. 3577/92 – Articolele 1 și 4 – Servicii de cabotaj în interiorul unui stat membru – Obligația de a încheia contracte de servicii publice într‑un mod nediscriminatoriu – Încheierea, înaintea datei aderării unui stat membru la Uniune, a unui contract exclusiv în lipsa unei proceduri prealabile de cerere de ofertă”
Sumarul hotărârii
1. Acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor – Obiectul litigiului – Modificare în cursul judecății – Interzicere
2. Acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor – Acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor de către un stat membru întemeiată pe un comportament anterior aderării acestuia la Uniune – Regulamentul nr. 3577/92 – Încheierea unui contract de servicii publice de cabotaj maritim în lipsa unei proceduri prealabile de cerere de ofertă
(Regulamentul nr. 3577/92 al Consiliului, art. 1 și 4)
1. Din articolul 38 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul de procedură al Curții și din jurisprudența referitoare la acesta rezultă că orice cerere introductivă trebuie să cuprindă obiectul litigiului și expunerea sumară a motivelor și că această mențiune trebuie să fie suficient de clară și de precisă pentru a permite pârâtului să își pregătească apărarea, iar Curții de Justiție să își exercite controlul. Din cele arătate rezultă că elementele esențiale de fapt și de drept pe care se întemeiază o acțiune trebuie să rezulte în mod coerent și comprehensibil din chiar textul cererii, iar concluziile acesteia din urmă trebuie să fie formulate într‑un mod neechivoc, astfel încât Curtea să nu se pronunțe ultra petita sau să nu omită să se pronunțe asupra unei obiecții.
Atunci când rezultă fără echivoc atât din modul de redactare a avizului motivat, cât și din concluziile formulate în cererea introductivă a Comisiei că neîndeplinirea, invocată de aceasta din urmă, a obligațiilor care incumbă statului membru în cauză, în temeiul Regulamentului nr. 3577/92 de aplicare a principiului liberei circulații a serviciilor la transporturile maritime în interiorul statelor membre (cabotaj maritim), rezidă în faptul încheierii, anterior datei aderării, a unui contract de servicii publice de cabotaj maritim, în lipsa unei proceduri prealabile de cerere de ofertă, susținerea, în memoriul în replică și în ședință, potrivit căreia statul menționat nu s‑a conformat obligațiilor care îi revin în temeiul acestui regulament începând cu data aderării sale la Uniune nu corespunde concluziilor din cererea introductivă. În consecință, Curtea nu s‑ar putea pronunța cu privire la o astfel de susținere, după examinarea temeiniciei acesteia, fără a se pronunța ultra petita.
(a se vedea punctele 12 și 15-19)
2. O acțiune care are ca obiect constatarea neîndeplinirii de către un stat membru a obligațiilor care îi revin în temeiul Regulamentului nr. 3577/92 de aplicare a principiului liberei circulații a serviciilor la transporturile maritime în interiorul statelor membre (cabotaj maritim), ca urmare a încheierii, la 16 aprilie 2004, a unui contract de servicii publice de cabotaj maritim, în lipsa unei proceduri prealabile de cerere de ofertă, nu ar putea fi admisă decât dacă regulamentul menționat ar fi impus totuși statului amintit, anterior datei aderării acestuia, respectiv 1 mai 2004, îndeplinirea anumitor obligații. Astfel de obligații ar presupune, în special, ca statele să fie obligate să se abțină, în perioada care precede aplicabilitatea Regulamentului nr. 3577/92 în ceea ce le privește, să încheie un contract de servicii publice într‑un mod neconform articolelor 1 și 4 din acest regulament.
Întrucât motivele invocate de Comisie în susținerea acțiunii nu au fost întemeiate pe existența eventuală a unor astfel de obligații, acțiunea sa în neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru nu poate fi admisă.
(a se vedea punctele 20-22)
HOTĂRÂREA CURȚII (Camera a doua)
28 octombrie 2010(*)
„Neîndeplinirea obligațiilor de către un stat membru – Libera prestare a serviciilor de transport maritim – Regulamentul (CEE) nr. 3577/92 – Articolele 1 și 4 – Servicii de cabotaj în interiorul unui stat membru – Obligația de a încheia contracte de servicii publice într‑un mod nediscriminatoriu – Încheierea, înaintea datei aderării unui stat membru la Uniune, a unui contract exclusiv în lipsa unei proceduri prealabile de cerere de ofertă”
În cauza C‑508/08,
având ca obiect o acțiune în constatarea neîndeplinirii obligațiilor formulată în temeiul articolului 226 CE, introdusă la 20 noiembrie 2008,
Comisia Europeană, reprezentată de doamna J. Aquilina și de domnul K. Simonsson, în calitate de agenți, cu domiciliul ales în Luxemburg,
reclamantă,
împotriva
Republicii Malta, reprezentată de domnul S. Camilleri, precum și de doamnele L. Spiteri și A. Fenech, în calitate de agenți,
pârâtă,
CURTEA (Camera a doua),
compusă din domnul J. N. Cunha Rodrigues, președinte de cameră, domnii A. Arabadjiev, U. Lõhmus (raportor), A. Ó Caoimh și doamna P. Lindh, judecători,
avocat general: doamna E. Sharpston,
grefier: doamna L. Hewlett, administrator principal,
având în vedere procedura scrisă și în urma ședinței din 11 mai 2010,
după ascultarea concluziilor avocatului general în ședința din 1 iulie 2010,
pronunță prezenta
Hotărâre
1 Prin cererea introductivă, Comisia Comunităților Europene solicită Curții să constate că, prin faptul că a încheiat, la 16 aprilie 2004, în lipsa unei proceduri prealabile de cerere de ofertă, un contract exclusiv de servicii publice cu societatea Gozo Channel Co. Ltd (denumită în continuare „GCCL”), Republica Malta nu și‑a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul Regulamentului (CEE) nr. 3577/92 al Consiliului din 7 decembrie 1992 de aplicare a principiului liberei circulații a serviciilor la transporturile maritime în interiorul statelor membre (cabotaj maritim) (JO L 364, p. 7, Ediție specială, 06/vol. 2, p. 83), în special al articolelor 1 și 4 din acesta.
Cadrul juridic
Actul de aderare
2 Articolul 2 din Actul privind condițiile de aderare a Republicii Cehe, a Republicii Estonia, a Republicii Cipru, a Republicii Letonia, a Republicii Lituania, a Republicii Ungare, a Republicii Malta, a Republicii Polone, a Republicii Slovenia și a Republicii Slovace și adaptările tratatelor pe care se întemeiază Uniunea Europeană (JO 2003, L 236, p. 33, denumit în continuare „Actul de aderare”) prevede:
„Începând cu data aderării, dispozițiile tratatelor originare și actele adoptate înainte de aderare de instituții și de Banca Centrală Europeană sunt obligatorii pentru noile state membre și se aplică în statele membre respective în condițiile prevăzute în aceste tratate și în prezentul act.”
Regulamentul nr. 3577/92
3 Potrivit articolului 1 alineatul (1) din Regulamentul nr. 3577/92:
„Începând cu 1 ianuarie 1993, libertatea de a presta servicii în domeniul transportului maritim în interiorul un stat membru (cabotaj maritim) se aplică armatorilor comunitari care operează nave înmatriculate într‑un stat membru și arborează pavilionul acelui stat membru, sub rezerva îndeplinirii de către aceste nave a tuturor condițiilor pentru practicarea cabotajului în acel stat membru, inclusiv navele înmatriculate în registrul Euros, de îndată ce acest registru va fi aprobat de Consiliu.”
4 Articolul 4 alineatul (1) din același regulament prevede:
„Un stat membru poate încheia contracte de servicii publice cu societăți de navigație care participă la servicii regulate spre, dinspre și între insule sau le poate impune obligații aferente serviciilor publice ca o condiție pentru furnizarea de servicii de cabotaj.
În cazul în care un stat membru încheie contracte de servicii publice sau impune obligații aferente serviciilor publice, face acest lucru pe o bază nediscriminatorie față de toți armatorii comunitari.”
Istoricul cauzei și procedura precontencioasă
5 În cadrul negocierilor privind aderarea Republicii Malta la Uniunea Europeană, aceasta din urmă a adoptat, la 26 octombrie 2001, o poziție comună (Conferința privind aderarea la Uniunea Europeană – Malta – doc. 20766/01 CONF‑M 80/01) privind capitolul referitor la politica în domeniul transporturilor. Potrivit acestei poziții comune, „UE ia act că Malta intenționează să încheie până la 30 iunie 2002 contracte exprese cu durata de cinci ani fiecare privind obligații de servicii publice atât cu societatea Sea Malta Co. Ltd, cât și [cu GCCL]; UE ia, de asemenea, act că, la încetarea acestor contracte, se vor desfășura proceduri de cerere de ofertă în conformitate cu acquis‑ul relevant în acest domeniu”.
6 Prin scrisoarea din 7 martie 2005, ca răspuns la o cerere de informații pe care i‑a adresat‑o Comisia, Republica Malta a confirmat faptul că, la 16 aprilie 2004, guvernul a încheiat cu GCCL și cu Sea Malta Co. Ltd două contracte exclusive privind o obligație de serviciu public, care priveau prestarea unor servicii de transport maritim între insulele Malta și Gozo, pentru o perioadă de șase ani fiecare.
7 În consecință, Comisia a decis să inițieze procedura prevăzută la articolul 226 CE. Printr‑o scrisoare de punere în întârziere din 10 aprilie 2006, această instituție a arătat că respectivele contracte, care nu au fost precedate de o cerere de ofertă, nu erau conforme dreptului comunitar în măsura în care, pe de o parte, nu au fost încheiate în cadrul unei proceduri nediscriminatorii și, pe de altă parte, nu s‑a demonstrat nici necesitatea, nici proporționalitatea acestora.
8 Republica Malta a răspuns acestei scrisori de punere în întârziere la 12 iunie 2006.
9 Întrucât a considerat acest răspuns nesatisfăcător, Comisia a emis, la 15 decembrie 2006, un aviz motivat în care a susținut că, prin faptul că a încheiat, la 16 aprilie 2004, în lipsa unei proceduri prealabile de cerere de ofertă, un contract exclusiv cu GCCL pentru a asigura serviciul de transport maritim între insulele Malta și Gozo, Republica Malta nu și‑a îndeplinit obligațiile care îi revin în temeiul Regulamentului nr. 3577/92, în special al articolelor 1 și 4 din acesta. Comisia a invitat statul membru în cauză să ia măsurile necesare pentru a se conforma acestui aviz în termen de două luni de la primirea acestuia.
10 Republica Malta a răspuns avizului motivat menționat prin scrisoarea din 15 iunie 2008, prin care a informat Comisia că a fost demarată procedura preliminară privind inițierea unei cereri de ofertă pentru serviciile de transport maritim între insulele Malta și Gozo, această cerere de ofertă urmând a fi realizată cel mai târziu în luna octombrie a anului 2008.
11 În aceste condiții, Comisia a introdus prezenta acțiune.
Cu privire la acțiune
12 În susținerea acțiunii, Comisia a subliniat, pe de o parte, că rezultă din articolul 4 alineatul (1) al doilea paragraf din Regulamentul nr. 3577/92 că încheierea unui contract de servicii publice de cabotaj maritim trebuie să fie precedată de o procedură de cerere de ofertă organizată în mod nediscriminatoriu și deschisă la nivel comunitar, în timp ce contractul încheiat la 16 aprilie 2004 între guvernul maltez și GCCL nu a făcut obiectul unei astfel de proceduri.
13 Pe de altă parte, ar rezulta din Hotărârea din 20 februarie 2001, Analir și alții (C‑205/99, Rec., p. I‑1271), că un contract de servicii publice nu corespunde cerințelor Regulamentului nr. 3577/92 decât dacă poate fi dovedită o nevoie reală pentru un asemenea serviciu public. Cu toate acestea, în ceea ce privește contractul încheiat cu GCCL, Republica Malta nu ar fi dovedit în mod suficient nici o astfel de nevoie, nici necesitatea și proporționalitatea unui contract exclusiv.
14 Ca principal motiv de apărare, Republica Malta invocă faptul că Regulamentul nr. 3577/92 nu este aplicabil acestui contract, în măsura în care acesta a fost încheiat înainte de 1 mai 2004, data aderării sale la Uniune.
15 În memoriul său în replică, Comisia nu a contestat faptul că acest regulament nu era aplicabil Republicii Malta la data încheierii contractului în litigiu, respectiv la 16 aprilie 2004. Totuși, Comisia a subliniat că, în ceea ce privește acest contract, tocmai începând cu 1 mai 2004 statul membru menționat nu s‑a conformat obligațiilor care îi revin în temeiul regulamentului respectiv. În cadrul ședinței, Comisia a precizat în plus că această lipsă de conformitate constă în faptul de a fi menținut în vigoare contractul amintit după data aderării Republicii Malta la Uniune.
16 În această privință, se impune a se aminti că din articolul 38 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul de procedură al Curții și din jurisprudența referitoare la acesta rezultă că orice cerere introductivă trebuie să cuprindă obiectul litigiului și expunerea sumară a motivelor și că această mențiune trebuie să fie suficient de clară și de precisă pentru a permite pârâtului să își pregătească apărarea, iar Curții să își exercite controlul. Din cele arătate rezultă că elementele esențiale de fapt și de drept pe care se întemeiază o acțiune trebuie să rezulte în mod coerent și comprehensibil din chiar textul cererii, iar concluziile acesteia din urmă trebuie să fie formulate într‑un mod neechivoc, astfel încât Curtea să nu se pronunțe ultra petita sau să nu omită să se pronunțe asupra unei obiecții (a se vedea Hotărârea din 21 februarie 2008, Comisia/Italia, C‑412/04, Rep., p. I‑619, punctul 103, precum și Hotărârea din 15 iunie 2010, Comisia/Spania, C‑211/08, nepublicată încă în Repertoriu, punctul 32 și jurisprudența citată).
17 În speță, rezultă fără echivoc atât din modul de redactare a avizului motivat, cât și din concluziile formulate în cererea introductivă a Comisiei că neîndeplinirea invocată de aceasta din urmă a obligațiilor care incumbă Republicii Malta în temeiul Regulamentului nr. 3577/92 rezidă din faptul încheierii contractului în litigiu la 16 aprilie 2004.
18 Rezultă că susținerea potrivit căreia Republica Malta nu s‑a conformat obligațiilor care îi revin în temeiul acestui regulament începând cu 1 mai 2004 nu corespunde concluziilor din cererea introductivă.
19 În consecință, Curtea nu s‑ar putea pronunța cu privire la o astfel de susținere, după examinarea temeiniciei acesteia, fără a se pronunța ultra petita.
20 În ceea ce privește obiectul neîndeplinirii obligațiilor astfel cum figurează în cererea introductivă a Comisiei, trebuie să se arate că, în temeiul articolului 2 din Actul de aderare, Regulamentul nr. 3577/92 nu este aplicabil Republicii Malta, astfel cum admite și Comisia, decât începând cu 1 mai 2004, data aderării acestui stat membru la Uniune (a se vedea, prin analogie, Hotărârea din 16 iulie 2009, Hadadi, C‑168/08, Rep., p. I‑6871, punctul 26).
21 În aceste condiții, astfel cum a arătat avocatul general la punctul 57 din concluzii, acțiunea Comisiei nu ar putea fi admisă decât dacă Regulamentul nr. 3577/92 ar impune totuși Republicii Malta să îndeplinească anumite obligații înainte de această dată. Astfel de obligații, în contextul prezentului litigiu, ar presupune, în special, ca statele să fie obligate să se abțină, în perioada care precede aplicabilitatea Regulamentului nr. 3577/92 în ceea ce le privește, să încheie un contract de servicii publice într‑un mod care nu ar fi conform articolelor 1 și 4 din acest regulament.
22 Cu toate acestea, trebuie să se constate că motivele invocate de Comisie în susținerea acțiunii nu au fost întemeiate pe existența eventuală a unor astfel de obligații. Dimpotrivă, astfel cum s‑a arătat la punctul 15 din prezenta hotărâre, aceasta a precizat și în memoriul său în replică și în ședință că, în opinia sa, Republica Malta nu s‑a conformat obligațiilor care îi revin în temeiul Regulamentului nr. 3577/92 chiar începând cu 1 mai 2004, data intrării în vigoare a regulamentului amintit pentru Republica Malta, ca urmare a aderării acesteia la Uniune.
23 Având în vedere cele de mai sus și fără a mai fi necesară pronunțarea cu privire la celelalte motive de apărare prezentate de Republica Malta cu titlu subsidiar, acțiunea Comisiei trebuie respinsă.
Cu privire la cheltuielile de judecată
24 Potrivit articolului 69 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. Întrucât Republica Malta a solicitat obligarea Comisiei la plata cheltuielilor de judecată, iar Comisia a căzut în pretenții, se impune obligarea acesteia la plata cheltuielilor de judecată.
Pentru aceste motive, Curtea (Camera a doua) declară și hotărăște:
1) Respinge acțiunea.
2) Obligă Comisia Europeană la plata cheltuielilor de judecată.
Semnături
* Limba de procedură: malteza.