Cauza C-347/08

Vorarlberger Gebietskrankenkasse

împotriva

WGV-Schwäbische Allgemeine Versicherungs AG

(cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Landesgericht Feldkirch)

„Regulamentul (CE) nr. 44/2001 — Articolul 9 alineatul (1) litera (b) și articolul 11 alineatul (2) — Competență în materie de asigurări — Accident auto — Cesiune legală a drepturilor persoanei vătămate în favoarea unui organism de securitate socială — Acțiune în regres împotriva asigurătorului persoanei pretins responsabile — Obiectivul protecției părții defavorizate”

Hotărârea Curții (Camera a treia) din 17 septembrie 2009   I ‐ 8663

Sumarul hotărârii

Cooperare judiciară în materie civilă – Competența judiciară și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială – Regulamentul nr. 44/2001 – Competență în materie de asigurări

[Regulamentul nr. 44/2001 al Consiliului, art. 9 alin. (1) lit. (b) și art. 11 alin. (2)]

Trimiterea efectuată prin articolul 11 alineatul (2) din Regulamentul nr. 44/2001 privind competența judiciară, recunoașterea și executarea hotărârilor în materie civilă și comercială la articolul 9 alineatul (1) litera (b) din acesta trebuie să fie interpretată în sensul că un organism de securitate socială, cesionar legal al drepturilor părții direct vătămate într-un accident auto, nu poate să introducă o acțiune directă la instanțele din statul membru în care acesta are sediul împotriva asigurătorului persoanei pretins responsabile de accidentul respectiv, cu sediul în alt stat membru. În această privință, secțiunea 3 din capitolul II din Regulamentul nr. 44/2001 stabilește un sistem autonom de repartizare a competențelor jurisdicționale în materia asigurărilor, având ca obiectiv protecția părții defavorizate prin norme de competență mai favorabile intereselor sale decât normele generale. Or, un organism de securitate socială nu poate fi considerat o parte mai defavorizată din punct de vedere economic și mai puțin experimentată din punct de vedere juridic decât un asigurător de răspundere civilă, astfel încât nu se justifică nicio protecție specială în ceea ce privește raporturile dintre acești profesioniști ai sectorului de asigurări.

(a se vedea punctele 40-43 și 47 și dispozitivul)