Cauza C-115/08
Land Oberösterreich
împotriva
ČEZ as
(cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Landesgericht Linz)
„Acțiune prin care se urmărește încetarea unei poluări sau a unor riscuri de poluare a unui bun imobil de către o centrală nucleară situată pe teritoriul unui alt stat membru — Obligație de a tolera poluarea și riscurile de poluare ocazionate de instalații autorizate de o autoritate administrativă națională — Neluarea în considerare a autorizațiilor emise în alte state membre — Egalitate de tratament — Principiul nediscriminării pe motiv de cetățenie sau naționalitate în domeniul de aplicare al Tratatului CEEA”
Concluziile avocatului general M. Poiares Maduro prezentate la 22 aprilie 2009 I ‐ 10268
Hotărârea Curții (Marea Cameră) din 27 octombrie 2009 I ‐ 10279
Sumarul hotărârii
Drept comunitar – Principii – Egalitate de tratament – Discriminare pe motiv de cetățenie sau naționalitate – Interzicere – Întindere – Aplicare în cadrul Tratatului CEEA
(art. 12 CE)
Drept comunitar – Efect direct – Supremație – Obligație pentru instanța națională de interpretare conformă a dreptului intern
(art. 10 CE și 192 EA)
Ar fi contrar atât finalității, cât și coerenței tratatelor ca discriminările pe motiv de cetățenie sau naționalitate, care sunt interzise de articolul 12 CE în domeniul de aplicare al Tratatului CE, să fie în schimb tolerate în domeniul de aplicare al Tratatului CEEA. Deși nu este prevăzut expres decât la articolul 12 CE, principiul menționat constituie un principiu general aplicabil și în cadrul Tratatului CEEA.
Or, principiul interzicerii discriminărilor pe motiv de cetățenie sau naționalitate în domeniul de aplicare al Tratatului CEEA se opune aplicării unei reglementări a unui stat membru în temeiul căreia o întreprindere care dispune de autorizațiile administrative necesare pentru exploatarea unei centrale nucleare situate pe teritoriul unui alt stat membru poate face obiectul unei acțiuni judecătorești prin care se urmărește să se obțină încetarea poluării provocate sau care riscă să fie provocată terenurilor învecinate de această instalație, în timp ce întreprinderile care dispun de o instalație industrială situată în statul membru al forului și care beneficiază de o autorizație administrativă pe teritoriul acestuia nu pot face obiectul unei asemenea acțiuni și nu sunt expuse decât unei acțiuni având ca obiect plata unei indemnizații pentru prejudiciile suferite de un teren învecinat.
(a se vedea punctele 90, 91 și 139 și dispozitiv 1)
Obligația statelor membre, în temeiul articolelor 10 CE și 192 EA, de a adopta orice măsuri generale sau speciale care să poată asigura executarea obligațiilor care decurg din dreptul comunitar se impune tuturor autorităților statelor membre, inclusiv, în cadrul competențelor lor, autorităților judiciare.
Astfel, instanța națională are obligația ca, în cea mai mare măsură posibilă, să interpreteze legea internă pe care trebuie să o aplice în conformitate cu cerințele dreptului comunitar. În cazul în care o astfel de aplicare conformă nu este posibilă, instanța națională are obligația să aplice integral dreptul comunitar și să protejeze drepturile conferite de acesta particularilor, înlăturând, dacă este nevoie, aplicarea oricărei dispoziții în măsura în care, în împrejurările cauzei, aplicarea acesteia ar conduce la un rezultat contrar dreptului comunitar.
(a se vedea punctele 138 și 140 și dispozitiv 2)