|
28.8.2010 |
RO |
Jurnalul Oficial al Uniunii Europene |
C 234/4 |
Hotărârea Curții (Camera a treia) din 1 iulie 2010 (cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Verwaltungsgerichtshof — Austria) — Susanne Gassmayr/Bundesminister für Wissenschaft und Forschung
(Cauza C-194/07) (1)
(Politică socială - Directiva 92/85/CEE - Introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și a sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează - Articolul 5 alineatul (3) și articolul 11 punctele 1-3 - Efect direct - Lucrătoare gravidă căreia i s a acordat o dispensă în perioada sarcinii - Lucrătoare aflată în concediu de maternitate - Dreptul la plata unei indemnizații pentru asigurarea serviciului de permanență la locul de muncă)
2010/C 234/06
Limba de procedură: germana
Instanța de trimitere
Verwaltungsgerichtshof
Părțile din acțiunea principală
Reclamantă: Susanne Gassmayr
Pârât: Bundesminister für Wissenschaft und Forschung
Obiectul
Cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare — Verwaltungsgerichtshof — Interpretarea articolului 11 punctele 1, 2 și 3 din Directiva 92/85/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și a sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează (JO L 348, p. 1, Ediție specială, 05/vol. 3, p. 3) — Efect direct — Dreptul unei lucrătoare, în timpul perioadei de interdicție de a desfășura munca a lucrătoarelor gravide și/sau în timpul concediului de maternitate, la plata unei prime variabile pentru asigurarea serviciului permanent în afara programului normal de muncă („Journaldienstzulage”)
Dispozitivul
|
1. |
Articolul 11 punctele 1-3 din Directiva 92/85/CEE a Consiliului din 19 octombrie 1992 privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătățirii securității și a sănătății la locul de muncă în cazul lucrătoarelor gravide, care au născut de curând sau care alăptează [A zecea directivă specială în sensul articolului 16 alineatul (1) din Directiva 89/391/CEE] are efect direct și creează, în beneficiul particularilor, drepturi pe care aceștia le pot invoca împotriva unui stat membru care nu a transpus directiva respectivă în dreptul național sau care a transpus o în mod incorect, drepturi pe care instanțele naționale sunt obligate să le protejeze. |
|
2. |
Articolul 11 punctul 1 din Directiva 92/85 trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei reglementări naționale care prevede că o lucrătoare gravidă căreia i s a acordat temporar o dispensă din cauza sarcinii sale are dreptul la o remunerație echivalentă cu salariul mediu pe care l a primit în cursul unei perioade de referință anterioare datei de început a sarcinii, cu excluderea indemnizației pentru asigurarea serviciului de permanență la locul de muncă. |
|
3. |
Articolul 11 punctele 2 și 3 din Directiva 92/85 trebuie interpretat în sensul că nu se opune unei reglementări naționale care prevede că o lucrătoare aflată în concediu de maternitate are dreptul la o remunerație echivalentă cu salariul mediu pe care l a primit în cursul unei perioade de referință anterioare datei de început a concediului respectiv, cu excluderea indemnizației pentru asigurarea serviciului de permanență la locul de muncă. |