8.9.2007   

RO

Jurnalul Oficial al Uniunii Europene

C 211/55

Acțiune introdusă la 23 iulie 2007 — Martin/Parlamentul European

(Cauza T-276/07)

(2007/C 211/102)

Limba de procedură: franceza

Părțile

Reclamant: Hans-Peter Martin (Viena, Austria) (reprezentant: É. Boigelot, avocat)

Pârât: Parlamentul European

Concluziile reclamantului

—

anularea deciziei din 10 mai 2007 a secretarului general al Parlamentului European, notificată la 14 mai 2007, prin care s-a decis că o anumită sumă a fost plătită reclamantului în mod nejustificat și că, în conformitate cu articolul 27 alineatul (3) din Normele privind cheltuielile și indemnizațiile deputaților în Parlamentul European, această sumă trebuie să fie recuperată în sarcina reclamantului;

—

în măsura în care este necesar, anularea deciziei din 13 iunie 2007 a directorului general al Direcției Generale Finanțe a Parlamentului European, adoptată în aplicarea deciziei din 10 mai 2007 citată anterior, prin care reclamantul este pus în întârziere pentru plata sumelor menționate sau pentru a propune un plan scris de lichidare acceptat de Parlament în 30 de zile de la această decizie;

—

anularea, dacă este cazul și în măsura în care este necesar, a tuturor deciziilor de aplicare a deciziilor precedente și care ar interveni în cursul procedurii;

—

obligarea pârâtului, în oricare dintre situații, la plata cheltuielilor de judecată.

Motivele și principalele argumente

În urma unei anchete privind indemnizațiile de secretariat acordate reclamantului în calitatea sa de membru al Parlamentului European, OLAF a întocmit un raport prin care se constată anumite nereguli. Pe baza acestui raport, secretarul general al Parlamentului a adoptat, la 10 mai 2007, decizia atacată, prin care a decis că sumele care au fost plătite pe nedrept reclamantului trebuie să fie restituite de acesta în temeiul articolului 27 alineatul (3) din Normele privind cheltuielile și indemnizațiile deputaților în Parlamentul European.

În susținerea acțiunii sale, reclamantul invocă patru motive.

Primul motiv este întemeiat pe aplicarea incorectă și inexactă a Normelor privind cheltuielile și indemnizațiile deputaților în Parlamentul European și, în special, a articolului 14 și a articolului 27 alineatul (3) din acestea.

Al doilea motiv este întemeiat o eroare de apreciere în ceea ce privește pertinența înscrisurilor justificative furnizate de reclamant.

În plus, reclamantul invocă un motiv întemeiat pe încălcarea Regulamentului nr. 1605/2002 al Consiliului din 25 iunie 2002 privind Regulamentul financiar aplicabil bugetului general al Comunităților Europene (1) și pe încălcarea principiilor proporționalității și nediscriminării.

În final, reclamantul invocă un motiv întemeiat pe încălcarea principiului contradictorialității și a dreptului la apărare.

(1)  JO L 248, p. 1.