Cauza T‑9/07
Grupo Promer Mon Graphic, SA
împotriva
Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI)
„Desen sau model comunitar – Procedură de declarare a nulității – Desen sau model comunitar înregistrat reprezentând un suport promoțional circular – Desen sau model comunitar anterior – Motiv de nulitate – Conflict – Lipsa unei impresii globale diferite – Noțiunea de conflict – Produs în cauză – Gradul de libertate al autorului – Utilizator avizat – Articolul 10 și articolul 25 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002”
Sumarul hotărârii
1. Desene sau modele industriale comunitare – Motive de nulitate – Conflict cu un desen sau model anterior – Noțiune – Desen sau model care nu produce asupra utilizatorului avizat o impresie globală diferită de cea produsă de desenul sau modelul anterior
[Regulamentul nr. 6/2002 al Consiliului, art. 10 și art. 25 alin. (1) lit. (d)]
2. Desene sau modele industriale comunitare – Cerere de înregistrare – Condiții – Indicarea produselor
[Regulamentul nr. 6/2002 al Consiliului, art. 36 alin. (2) și (6)]
3. Desene sau modele industriale comunitare – Motive de nulitate – Conflict cu un desen sau model anterior – Desen sau model care nu produce asupra utilizatorului avizat o impresie globală diferită de cea produsă de desenul sau modelul anterior – Utilizator avizat – Noțiune
[Regulamentul nr. 6/2002 al Consiliului, art. 10 alin. (1) și art. 25 alin. (1) lit. (d)]
4. Desene sau modele industriale comunitare – Motive de nulitate – Conflict cu un desen sau model anterior – Desen sau model care nu produce asupra utilizatorului avizat o impresie globală diferită de cea produsă de desenul sau modelul anterior – Criterii de apreciere
[Regulamentul nr. 6/2002 al Consiliului, art. 10 și art. 25 alin. (1) lit. (d)]
1. Articolul 25 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul nr. 6/2002 privind desenele sau modelele industriale comunitare trebuie interpretat în sensul că un desen sau model comunitar se află în conflict cu un desen sau model anterior în cazul în care, având în vedere libertatea autorului în realizarea respectivului desen sau model comunitar, acesta nu produce asupra utilizatorului avizat o impresie globală diferită de cea produsă de desenul sau modelul anterior invocat.
Această interpretare a respectivului articol 25 alineatul (1) litera (d) este singura în măsură să asigure o protecție a drepturilor titularului unui desen sau model care beneficiază de o anterioritate precum cea prevăzută de această dispoziție împotriva oricărei atingeri aduse desenului sau modelului prin coexistența unui desen sau model comunitar ulterior care ar produce aceeași impresie globală asupra utilizatorului avizat. Astfel, în lipsa unei asemenea interpretări a dispoziției menționate, titularul unui drept anterior ar fi lipsit de posibilitatea de a solicita nulitatea unui asemenea desen sau model comunitar ulterior și ar fi privat de protecția efectivă conferită de desenul sau modelul său în temeiul articolului 10 din Regulamentul nr. 6/2002 sau al articolului 9 din Directiva 98/71 privind protecția juridică a desenelor și modelelor industriale.
(a se vedea punctele 52 și 53)
2. Întrucât un desen sau model reprezintă, potrivit articolului 3 litera (a) din Regulamentul nr. 6/2002 privind desenele sau modelele industriale comunitare, aspectul unui produs, cererea de înregistrare a unui desen sau model comunitar trebuie să conțină, conform articolului 36 alineatul (2) din regulamentul menționat, indicarea produselor în care urmează să se încorporeze desenul sau modelul în cauză sau cărora li se va aplica acesta. Totuși, deși indicarea acestor produse în cererea de înregistrare a desenului sau modelului este obligatorie, această informație nu aduce atingere, în temeiul articolului 36 alineatul (6) din regulament, întinderii protecției desenului sau modelului în sine.
În consecință, din articolul 36 alineatul (6) din Regulamentul nr. 6/2002 rezultă că, pentru a determina produsul în care desenul sau modelul atacat urmează a fi încorporat sau căruia urmează să i se aplice, trebuie să se ia în considerare mențiunea referitoare la acesta din cererea de înregistrare a desenului sau modelului menționat, dar și, dacă este cazul, desenul sau modelul însuși, în măsura în care specifică natura produsului, destinația sau funcția sa. Astfel, luarea în considerare a desenului sau modelului însuși poate permite identificarea produsului în cadrul unei categorii mai largi de produse, indicată la înregistrare, și, prin urmare, poate permite determinarea efectivă a utilizatorului avizat și a gradului de libertate al autorului în realizarea desenului sau modelului.
(a se vedea punctele 55 și 56)
3. Utilizatorul avizat, în sensul articolului 10 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 privind desenele sau modelele industriale comunitare, este dotat cu o vigilență specifică și dispune de o anumită cunoaștere a stadiului anterior al tehnicii, și anume, a patrimoniului de desene sau modele aferente produsului în cauză care au fost divulgate la data depunerii cererii de înregistrare a desenului sau modelului atacat sau, după caz, la data priorității revendicate.
(a se vedea punctul 62)
4. Gradul de libertate al autorului în realizarea desenului sau modelului este definit în special pe baza constrângerilor aferente caracteristicilor impuse de funcția tehnică a produsului sau a unui element al produsului ori de prevederile legale aplicabile produsului. Aceste constrângeri conduc la normalizarea anumitor caracteristici, care devin astfel comune desenelor sau modelelor aplicate produsului avut în vedere.
În cadrul aprecierii concrete a impresiei globale asupra desenelor sau modelelor în cauză create utilizatorului avizat, care are o anumită cunoaștere a stadiului tehnicii, trebuie să se ia în considerare gradul de libertate al autorului în realizarea desenului sau modelului atacat. În consecință, în măsura în care similitudinile dintre desenele sau modelele în cauză privesc caracteristici comune, aceste similitudini nu vor avea decât o importanță nesemnificativă în impresia globală produsă de desenele sau modelele menționate asupra utilizatorului avizat. În plus, cu cât libertatea autorului în realizarea desenului sau modelului atacat este mai restrânsă, cu atât diferențele minore dintre desenele sau modelele în cauză pot fi suficiente pentru a produce o impresie globală diferită asupra utilizatorului avizat.
(a se vedea punctele 67 și 72)
HOTĂRÂREA TRIBUNALULUI (Camera a cincea)
18 martie 2010(*)
„Desen sau model industrial comunitar – Procedură de declarare a nulității – Desen sau model industrial comunitar înregistrat reprezentând un suport promoțional circular – Desen sau model industrial comunitar anterior – Motiv de nulitate – Conflict – Lipsa unei impresii globale diferite – Noțiunea de conflict – Produs în cauză – Gradul de libertate al autorului – Utilizator avizat – Articolul 10 și articolul 25 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul (CE) nr. 6/2002”
În cauza T‑9/07,
Grupo Promer Mon Graphic, SA, cu sediul în Sabadell (Spania), reprezentată de R. Almaraz Palmero, avocat,
reclamantă,
împotriva
Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI), reprezentat de domnul A. Folliard‑Monguiral, în calitate de agent,
pârât,
cealaltă parte în procedura care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs a OAPI, intervenientă în fața Tribunalului, fiind
PepsiCo, Inc., cu sediul în New York, New York (Statele Unite), reprezentată de E. Armijo Chávarri și A. Castán Pérez‑Gómez, avocați,
având ca obiect o acțiune formulată împotriva Deciziei Camerei a treia de recurs de OAPI din 27 octombrie 2006 (cauza R 1001/2005‑3) privind o procedură de declarare a nulității între Grupo Promer Mon Graphic, SA și PepsiCo, Inc.,
TRIBUNALUL (Camera a cincea),
compus din domnii M. Vilaras, președinte, M. Prek și V. M. Ciucă (raportor), judecători,
grefier: domnul J. Palacio González, administrator principal,
având în vedere cererea introductivă depusă la grefa Tribunalului la 9 ianuarie 2007,
având în vedere memoriul în răspuns depus de OAPI la grefa Tribunalului la 27 aprilie 2007,
având în vedere memoriul în răspuns depus de intervenientă la grefa Tribunalului la 30 aprilie 2007,
în urma ședinței din 8 iulie 2009,
pronunță prezenta
Hotărâre
Cadrul juridic
1. Regulamentul (CE) nr. 6/2002
1 Normele referitoare la desene sau modele industriale comunitare sunt prevăzute de Regulamentul (CE) nr. 6/2002 al Consiliului din 12 decembrie 2001 privind desenele sau modelele industriale comunitare (JO 2002, L 3, p. 1, Ediție specială, 13/vol. 33, p. 70).
2 Articolul 3 litera (a) din Regulamentul nr. 6/2002 prevede:
„În înțelesul prezentului regulament:
(a) «desen sau model industrial» înseamnă aspectul exterior al unui produs sau al unei părți a acestuia, care îi conferă, în special, caracteristicile liniilor, contururilor, culorilor, formei, texturii și/sau a materialelor și/sau a ornamentației produsului în sine.”
3 Potrivit articolului 10 din Regulamentul nr. 6/2002:
„(1) Protecția conferită de desenul sau modelul industrial comunitar se întinde asupra oricărui desen sau model care nu produce asupra utilizatorului avizat o impresie vizuală globală diferită.
(2) Pentru stabilirea întinderii protecției, trebuie să se ia în considerare gradul de libertate pe care îl deține autorul în realizarea desenului sau a modelului.”
4 Articolul 25 din Regulamentul nr. 6/2002, în versiunea aplicabilă faptelor din speță, prevede:
„(1) Un desen sau un model industrial comunitar poate fi declarat nul numai dacă:
(a) desenul sau modelul nu corespunde definiției menționate la articolul 3 litera (a);
(b) desenul sau modelul nu îndeplinește condițiile stabilite de articolele 4-9;
(c) în temeiul unei hotărâri judecătorești, titularul nu are dreptul asupra desenului sau modelului industrial comunitar în înțelesul articolului 14;
(d) desenul sau modelul industrial comunitar se află în conflict cu un desen sau model anterior care a fost divulgat publicului după data depunerii cererii de înregistrare sau – în cazul în care s‑a revendicat o prioritate – după data de prioritate a desenului sau modelului comunitar și care este protejat începând cu o dată anterioară prin înregistrarea unui desen sau model industrial comunitar sau prin cerere de înregistrare a unui astfel de desen sau model ori prin înregistrarea unui desen sau model într‑un stat membru sau printr‑o cerere de obținere a dreptului aferent;
(e) se utilizează un semn distinctiv într‑un desen sau model ulterior și legislația comunitară sau legislația statului membru în cauză care reglementează respectivul semn îi conferă titularului dreptul de a interzice utilizarea în cauză;
(f) desenul sau modelul constituie o utilizare neautorizată a unei opere protejate de legislația în domeniul dreptului de autor dintr‑un stat membru;
(g) desenul sau modelul constituie o utilizare abuzivă a unuia dintre elementele enumerate de articolul 6b din Convenția de la Paris pentru protecția proprietății industriale (denumită în continuare «Convenția de la Paris») sau o utilizare abuzivă a altor semne, embleme sau blazoane decât cele prevăzute la articolul 6b menționat anterior, acestea prezentând un interes public deosebit pentru un anumit stat membru.
[…]
(3) Cauzele prevăzute la alineatul (1) literele (d), (e) și (f) pot fi invocate numai de către solicitantul sau titularul dreptului anterior.
[…]”
5 Articolul 36 din Regulamentul nr. 6/2002 prevede:
„[…]
(2) Cererea trebuie să conțină, de asemenea, indicarea produselor în care urmează să se încorporeze desenul sau modelul în cauză sau cărora li se va aplica respectivul desen sau model industrial.
[…]
(6) Informațiile menționate la alineatul (2) și la alineatul (3) literele (a) și (d) nu aduc atingere sferei de protecție a desenului sau a modelului în sine.”
6 Potrivit articolului 43 din Regulamentul nr. 6/2002, „data de prioritate este considerată a fi data de depunere a cererii de înregistrare a unui desen sau model industrial comunitar în înțelesul […] articolului 25 alineatul (1) litera (d) […]”.
7 Articolul 52 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 prevede că, „[s]ub rezerva aplicării dispozițiilor articolului 25 alineatele (2), (3), (4) și (5), orice persoană fizică sau juridică, precum și orice autoritate publică autorizată în acest sens poate prezenta [OAPI] o cerere de declarare a nulității unui desen sau model industrial comunitar înregistrat”.
8 În temeiul articolului 61 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002, „[h]otărârile camerelor de recurs prin care se pronunță asupra unei căi de atac pot face obiectul unei acțiuni în fața Curții de Justiție”.
9 Articolul 62 prima teză din Regulamentul nr. 6/2002 prevede că „[h]otărârile [OAPI] sunt motivate”.
2. Directiva 98/71/CE
10 Articolul 1 litera (a) din Directiva 98/71/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 octombrie 1998 privind protecția juridică a desenelor și modelelor industriale (JO L 289, p. 28, Ediție specială, 13/vol. 24, p. 106) prevede:
„În înțelesul prezentei directive:
(a) «desen sau model industrial» înseamnă aspectul exterior al unui produs sau al unei părți a acestuia, rezultat, în special, din caracteristicile liniilor, contururilor, culorilor, formei, texturii și/sau materialelor și/sau ornamentației produsului în sine.”
11 Potrivit articolului 9 din Directiva 98/71:
„(1) Domeniul de aplicare al protecției conferite prin înregistrarea unui desen sau model industrial include orice desen și model industrial care nu produce utilizatorului avizat o impresie generală diferită.
(2) Pentru aprecierea domeniului de aplicare a protecției, se ține cont de gradul de libertate a autorului în elaborarea proiectului său.”
Istoricul cauzei
12 La 9 septembrie 2003, intervenienta, PepsiCo, Inc., a prezentat o cerere de înregistrare a unui desen sau model industrial comunitar la Oficiul pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI), în temeiul Regulamentului nr. 6/2002. La depunerea cererii de înregistrare, a fost revendicată prioritatea desenului sau modelului industrial spaniol nr. 157156, depus la 23 iulie 2003 și a cărui cerere de înregistrare a fost publicată la 16 noiembrie 2003.
13 Desenul sau modelul industrial comunitar a fost înregistrat sub numărul 74463‑0001 pentru următoarele produse: „Articole promoționale pentru jocuri”. Acesta este reprezentat astfel:
14 Reclamanta, Grupo Promer Mon Graphic, SA, a prezentat la 4 februarie 2004 o cerere de declarare a nulității desenului sau modelului industrial nr. 74463-0001 (denumit în continuare „desenul sau modelul industrial atacat”) în temeiul articolului 52 din Regulamentul nr. 6/2002.
15 Cererea de declarare a nulității s‑a întemeiat pe desenul sau modelul industrial comunitar înregistrat sub numărul 53186‑0001 (denumit în continuare „desen sau model industrial anterior”), depus la 17 iulie 2003 și pentru care a fost revendicată prioritatea desenului sau modelului industrial spaniol nr. 157098, depus la 8 iulie 2003 și a cărui cerere de înregistrare a fost publicată la 1 noiembrie 2003. Desenul sau modelul industrial anterior este înregistrat pentru următorul produs: „Foaie metalică pentru jocuri”. Acesta este reprezentat astfel:
16 Motivele invocate în susținerea cererii de declarare a nulității s‑au întemeiat pe lipsa noutății și a caracterului individual al desenului sau modelului industrial atacat, în sensul articolului 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002, precum și pe existența unui drept anterior, în sensul articolului 25 alineatul (1) litera (d) din regulamentul menționat.
17 La 20 iunie 2005, divizia de anulare a OAPI a declarat nulitatea desenului sau modelului industrial atacat în temeiul articolului 25 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul nr. 6/2002.
18 La 18 august 2005, intervenienta a formulat un recurs la OAPI împotriva deciziei diviziei de anulare, în temeiul articolelor 55-60 din Regulamentul nr. 6/2002.
19 Prin decizia din 27 octombrie 2006 (denumită în continuare „decizia atacată”), Camera a treia de recurs a OAPI a anulat decizia diviziei de anulare și a respins cererea de declarare a nulității. După ce a respins argumentul reclamantei privind reaua‑credință a intervenientei, camera de recurs a considerat în esență că desenul sau modelul industrial atacat nu era în conflict cu dreptul anterior al reclamantei și că, prin urmare, condițiile prevăzute la articolul 25 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul nr. 6/2002 nu erau îndeplinite. În această privință, camera de recurs a apreciat că produsele ce corespund desenelor sau modelelor industriale în cauză fac parte dintr‑o categorie specifică de articole promoționale, și anume „tazos” sau „rappers”, și că, în consecință, libertatea autorului responsabil de conceperea unor asemenea articole promoționale este „substanțial restrânsă”. Camera de recurs a dedus din aceasta că diferența în ceea ce privește profilul desenelor sau modelelor industriale în cauză este suficientă pentru a se stabili că acestea produc o impresie globală diferită asupra utilizatorului avizat.
Procedura și concluziile părților
20 Reclamanta solicită Tribunalului:
– anularea deciziei atacate;
– obligarea OAPI și a intervenientei la plata cheltuielilor de judecată efectuate în fața acestuia, precum și în fața Camerei a treia de recurs.
21 OAPI și intervenienta solicită Tribunalului:
– respingerea acțiunii;
– obligarea reclamantei la plata cheltuielilor de judecată.
În drept
1. Cu privire la înscrisurile prezentate pentru prima dată în fața Tribunalului
22 OAPI și intervenienta contestă admisibilitatea documentelor care figurează în anexele nr. 6-9 la cererea introductivă, care nu ar fi fost prezentate într‑un stadiu anterior al procedurii. Înscrisul nr. 6 este constituit din extrase de pe site‑ul internet al OAPI referitoare la înregistrările a două desene sau modele industriale comunitare, publicate la 9 martie 2004 și care reprezintă piese de joc hexagonale. Înscrisul nr. 7 este o copie parțială a unui acord privat încheiat între reclamantă și o altă societate. Înscrisul nr. 8 este un extras de pe un site internet ce cuprinde informații cu privire la „pogs” și la „tazos”. Înscrisul nr. 9 este un document care prezintă o gamă de produse ale reclamantei, denumită „BEYBLADETM SPINNERS”.
23 Ca răspuns la o întrebare adresată de Tribunal, reclamanta a confirmat că înscrisurile nr. 6-9 au fost prezentate pentru prima dată în fața acestuia, precizând de asemenea că a furnizat aceste documente având în vedere motivele din decizia atacată și dispozitivul acesteia.
24 Aceste înscrisuri, prezentate pentru prima dată în fața Tribunalului, nu pot fi luate în considerare. Astfel, acțiunea introdusă la Tribunalului vizează controlul legalității deciziilor camerelor de recurs ale OAPI în sensul articolului 61 din Regulamentul nr. 6/2002, astfel încât rolul Tribunalului nu este de a reexamina împrejurările de fapt în lumina înscrisurilor prezentate pentru prima dată în fața sa. Prin urmare, documentele menționate trebuie respinse fără a fi necesară examinarea forței lor probatorii [a se vedea, în acest sens și prin analogie, Hotărârea Tribunalului din 24 noiembrie 2005, Sadas/OAPI – LTJ Diffusion (ARTHUR și FELICIE), T‑346/04, Rec., p. II‑4891, punctul 19 și jurisprudența citată].
25 În plus, această concluzie nu este repusă în discuție de argumentul reclamantei, invocat în ședință, potrivit căruia aceasta ar fi prezentat documentele respective având în vedere conținutul deciziei atacate.
2. Cu privire la fond
26 Reclamanta invocă trei motive, întemeiate, în primul rând, pe reaua‑credință a intervenientei și pe o interpretare restrictivă a Regulamentului nr. 6/2002 în decizia atacată, în al doilea rând, pe lipsa noutății desenului sau modelului industrial atacat și, în al treilea rând, pe încălcarea articolului 25 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul nr. 6/2002.
Cu privire la motivul întemeiat pe reaua‑credință a intervenientei și pe interpretarea restrictivă a Regulamentului nr. 6/2002
27 Reclamanta contestă decizia atacată întrucât camera de recurs ar fi interpretat în mod restrictiv Regulamentul nr. 6/2002 fără a lua în considerare reaua‑credință a intervenientei. Reclamanta invocă, în această privință, „divulgarea” desenului sau modelului său industrial anterior intervenientei, „cu titlu personal și confidențial”, printr‑o scrisoare din 21 februarie 2003, în cadrul unor discuții comerciale, și copierea liniilor de bază ale desenului sau modelului industrial menționat în cadrul desenului sau modelului industrial atacat, depus ulterior. În consecință, data divulgării către public a desenului sau modelului industrial anterior nu ar avea mare importanță și, având în vedere caracterul aleatoriu al datelor de publicare, în speță ar prezenta relevanță numai problema dacă desenul sau modelul industrial anterior a fost depus înaintea desenului sau modelului industrial atacat și dacă data de prioritate revendicată este anterioară.
28 OAPI și intervenienta contestă argumentele reclamantei.
29 Camera de recurs a considerat, la punctul 25 din decizia atacată, că argumentul întemeiat pe reaua‑credință a titularului desenului sau modelului industrial atacat nu era pertinent, întrucât problema nu era dacă unul dintre desenele sau modelele industriale în cauză a fost copiat după celălalt, ci dacă acestea produc aceeași impresie globală.
30 Tribunalul arată că articolul 25 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002 stabilește lista motivelor de nulitate a unui desen sau model industrial comunitar. Această listă trebuie să considerată exhaustivă, deoarece, potrivit articolul menționat, un desen sau model industrial poate fi declarat nul numai pentru unul dintre motivele pe care acest articol le prevede. Or, trebuie să se constate că reaua‑credință a titularului desenului sau modelului industrial atacat nu este menționată la acest articol.
31 Pe de altă parte, trebuie amintit că reclamanta a invocat, în cererea de declarare a nulității, lipsa noutății și a caracterului individual în ceea ce privește desenul sau modelul industrial atacat, în sensul articolului 25 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 6/2002, precum și existența unui drept anterior, în sensul articolului 25 alineatul (1) litera (d) din regulamentul menționat. În consecință, în cadrul examinării acestor motive de nulitate, trebuie să se considere că problema pretinsei rele‑credințe a intervenientei este lipsită de pertinență, deoarece nu este vorba despre aprecierea comportamentul titularului desenului sau modelului industrial atacat.
32 În sfârșit, contrar celor afirmate de reclamantă, data divulgării către public a desenului sau modelului industrial invocat în susținerea cererii de declarare a nulității constituie unul dintre criteriile de aplicare a articolului 25 alineatul (1) literele (b) și (d) din Regulamentul nr. 6/2002. Or, reclamanta pretinde că desenul sau modelul industrial anterior a fost „divulgat” intervenientei, „cu titlu personal și confidențial”, printr‑o scrisoare din 21 februarie 2003, și a fost divulgat publicului la 1 noiembrie 2003. În consecință, trebuie să se constate că desenul sau modelul industrial menționat nu a fost divulgat publicului la 21 februarie 2003 și că această „divulgare” nu poate fi invocată în vederea aplicării articolului 25 alineatul (1) literele (b) și (d) din Regulamentul nr. 6/2002.
33 Prin urmare, motivul întemeiat pe reaua‑credință a intervenientei și pe interpretarea restrictivă a Regulamentului nr. 6/2002 trebuie respins.
34 În continuare, se impune examinarea motivului întemeiat pe încălcarea articolului 25 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul nr. 6/2002.
Cu privire la motivul întemeiat pe încălcarea articolului 25 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul nr. 6/2002
Argumentele părților
35 În primul rând, reclamanta susține că „tazos” sau „rappers” nu reprezintă o categorie de produse în sine, ci fac parte din categoria articolelor promoționale pentru jocuri. Reclamanta reproșează camerei de recurs faptul că s‑a referit, la punctele 16-18 din decizia atacată, la produse cunoscute sub numele de „tazos”, „pogs” sau „rappers” ca și cum ar fi fost vorba despre produse identice și faptul că a considerat că termenul „tazos” este traducerea în spaniolă a termenului englez „rappers”. Or, „pogs”, care datează din anii 1920, ar fi piese bidimensionale foarte plate, din carton și care pot fi mișcate sau răsturnate foarte greu. În schimb, „rappers” ar fi concepute cu o suprafață metalică, ce permite să fie mișcate și răsturnate foarte ușor. Partea centrală și faptul că sunt realizate din metal le‑ar diferenția foarte mult de „pogs” sau de „tazos”, create în anii 1994-1998, și ar permite utilizări diferite pentru joc.
36 În al doilea rând, referindu‑se la categoria articolelor promoționale pentru jocuri, reclamanta contestă, în consecință, aprecierea reținută la punctul 20 din decizia atacată potrivit căreia libertatea autorului în realizarea desenului sau modelului industrial atacat era „substanțial restrânsă”.
37 În al treilea rând, utilizatorul avizat ar fi un copil de aproximativ 5-10 ani, iar nu un director de marketing, astfel cum s‑ar indica la punctul 16 din decizia atacată. Un asemenea director în industria alimentară nu ar fi un utilizator final și ar avea un nivel de expertiză superior celui al unui simplu utilizator.
38 În al patrulea rând, desenele sau modelele industriale în cauză ar produce aceeași impresie globală, întrucât, spre deosebire de analiza reținută la punctele 22 și 24 din decizia atacată, diferențele în ceea ce privește profilul desenelor sau modelelor industriale în cauză nu ar fi evidente, detectarea acestora necesitând o atenție specifică și o observare atentă a discului. Or, reclamanta se îndoiește că un copil de vârstă mică le‑ar examina foarte atent din profil pentru a le descoperi diferențele.
39 În primul rând, OAPI susține că revine părților obligația de a prezenta informații cu privire la natura concretă a produsului în cauză, la particularitățile pieței relevante și la percepția utilizatorului avizat asupra desenelor sau modelelor industriale de pe această piață. Or, în fața camerei de recurs, intervenienta ar fi prezentat informații privind produsul în cauză și „ar fi devenit deodată clar” că „pogs” formează o categorie specifică de produse, cu o piață proprie și al căror mod specific de utilizare ar influența forma și caracteristicile. Referindu‑se la punctul 17 din decizia atacată, OAPI susține că intervenienta a dovedit astfel că utilizatorul avizat cunoștea piesele de joc de formă circulară și plată, distribuite eventual ca articolele promoționale, în special în sectorul alimentar.
40 În al doilea rând, OAPI amintește că, potrivit punctului 20 din decizia atacată, toate piesele „pogs” prezentate de părți în fața camerei de recurs constau în discuri plate, din plastic sau din carton, pe care sunt imprimate imagini și a căror parte centrală ridicată este utilizată pentru a produce un zgomot prin apăsarea centrului piesei „pog”. OAPI adaugă că această parte centrală ridicată a discului trebuie să fie din metal pentru a produce un zgomot, că aceasta permite creșterea posibilității sale de a se răsturna pentru a se introduce un element de hazard în joc și că forma acestuia trebuie să fie elementară pentru a nu deforma imaginea „pogs”. Din motive de siguranță, marginile ar trebui să fie rotunjite, iar suprafața centrală ridicată nu ar trebui să fie mai înaltă decât marginile, pentru ca „pogs” să poată fi stivuite. În consecință, concluzia camerei de recurs potrivit căreia libertatea autorului era limitată de aceste constrângeri ar fi justificată. În sfârșit, OAPI adaugă că concluzia de la punctul 24 din decizia atacată este fondată dacă Tribunalul admite că, la data priorității desenului sau modelului industrial anterior, utilizatorul avizat aștepta de la un produs precum „pog” sau de la orice alt produs din această categorie specifică de produse să aibă forma unui disc, deoarece aceasta era norma în sectorul industrial în discuție.
41 În al treilea rând, utilizatorul avizat ar fi informat, așadar atent, și ar dispune de o anumită cunoaștere a patrimoniului de desene sau modele industriale, precum și a tendințelor privind produsul pe piața relevantă. Totuși, acesta nu ar fi nici un autor, nici un fabricant al produsului în discuție. Acesta ar avea între altele posibilitatea de a proceda la o comparație directă între desenele sau modelele industriale în cauză. OAPI precizează în răspunsul la argumentul reclamantei că, în speță, un copil în vârstă de 5-10 ani ar fi la fel de atent, dacă nu chiar mai atent, decât orice altă categorie de adulți.
42 În al patrulea rând, în opinia OAPI, reclamanta achiesează la analiza reținută la punctele 22 și 23 din decizia atacată, potrivit căreia comparația între desene sau modele industriale trebuie să se limiteze la reprezentările grafice. Faptul că desenele sau modelele industriale în cauză urmează a fi aplicate unor discuri metalice ar fi lipsit de relevanță, în lipsa unei asemenea specificații în înregistrări. Decizia atacată ar menționa diferențele de profil, întrucât vederea de sus nu permite să se observe perspectivele desenelor sau modelelor industriale în cauză. Având în vedere gradul de libertate limitat al autorului, chiar și diferențe relativ minore ar fi suficiente pentru a crea o impresie globală diferită. Or, desenele sau modelele industriale în cauză ar prezenta diferențe în ceea ce privește cele două aspecte principale prin care se exprimă libertatea autorului, și anume alegerea motivului care decorează centrul „pogs” și configurația sa pe această suprafață ridicată.
43 În primul rând, în opinia intervenientei, „tazos” sau „rappers” formează o categorie specifică de articole promoționale, din care fac parte „tazos” sau „rappers” din metal. Intervenienta ar comercializa acest tip de produse de peste 10 ani. În plus, faptul că acestea sunt din metal ar fi lipsit de importanță, deoarece această caracteristică ar fi de natură funcțională.
44 În al doilea rând, toate eșantioanele de „tazos” sau de „rappers” prezentate de părți în fața OAPI ar demonstra că produsele pe care le comercializează reclamanta și intervenienta sunt plate, de formă rotundă, cu o margine rotunjită și decorate cu imagini în culori. Gradul de libertate al autorului ar fi foarte redus pentru produsele în cauză și mici detalii ar fi suficiente pentru a crea o impresie globală diferită.
45 În al treilea rând, referitor la utilizatorul avizat, indiferent dacă acesta este un copil sau un director de marketing, esențialul ar fi ca acesta să fie informat cu privire la fenomenul reprezentat de „tazos” sau „rappers”, astfel cum subliniază camera de recurs la punctele 17 și 19 din decizia atacată. Întrucât utilizatorul menționat ar fi în măsură să sesizeze toate micile diferențe dintre diferitele tipuri de „tazos” sau de „rappers” care se îndepărtează de la normă, societățile de marketing ar oferi piese mai perfecționate pe piață.
46 În al patrulea rând, desenele sau modelele industriale în cauză ar produce o impresie globală diferită, astfel cum ar demonstra camera de recurs la punctele 21-26 din decizia atacată. Fețele superioare ale desenelor sau modelelor industriale în cauză, care sunt fețele cele mai vizibile pentru utilizatori, ar prezenta diferențe substanțiale, aceste diferențe neputând fi considerate nesemnificative, în special pentru un utilizator avizat.
Aprecierea Tribunalului
47 Potrivit articolului 25 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul nr. 6/2002, un desen sau model industrial comunitar poate fi declarat nul dacă se află în conflict cu un desen sau model industrial anterior care a fost divulgat publicului după data depunerii cererii de înregistrare sau – în cazul în care s‑a revendicat o prioritate – după data de prioritate a desenului sau modelului industrial comunitar și care este protejat începând cu o dată anterioară prin înregistrarea unui desen sau model industrial comunitar sau prin cerere de înregistrare a unui astfel de desen sau model industrial ori prin înregistrarea unui desen sau model industrial într‑un stat membru sau printr‑o cerere de obținere a dreptului aferent.
48 Întrucât noțiunea de conflict nu este definită ca atare în Regulamentul nr. 6/2002, se impune clarificarea acesteia. La punctele 14 și 15 din decizia atacată, camera de recurs a apreciat, ca și divizia de anulare, că un conflict între două desene sau modele industriale apare atunci când acestea produc aceeași impresie globală asupra utilizatorului avizat și că trebuie să se țină cont, în această privință, de gradul de libertate al autorului în realizarea desenului sau modelului industrial atacat.
49 În vederea interpretării articolului 25 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul nr. 6/2002, trebuie amintit că, în temeiul articolului 10 din Regulamentul nr. 6/2002, în ceea ce privește un desen sau model industrial comunitar, și în temeiul articolului 9 din Directiva 98/71, în ceea ce privește un desen sau model industrial înregistrat într‑un stat membru, protecția conferită de un desen sau model industrial se întinde asupra oricărui desen sau model industrial care nu produce asupra utilizatorului avizat o impresie globală diferită și că, pentru stabilirea întinderii protecției, trebuie să se ia în considerare gradul de libertate al autorului în realizarea desenului sau modelului industrial.
50 În această privință, trebuie arătat, mai întâi, că din modul de redactare a articolului 10 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002, ca și din modul de redactare a articolului 9 alineatul (1) din Directiva 98/71, reiese, în marea majoritate a versiunilor lingvistice, că este vorba despre o „impresie globală diferită”. Două versiuni lingvistice (și anume versiunile franceză și română), în ceea ce privește articolul 10 din Regulamentul nr. 6/2002, și o singură versiune lingvistică (și anume versiunea franceză), în ceea ce privește articolul 9 din Directiva 98/71, prevăd că este vorba despre o „impresie vizuală globală diferită”. Totuși, întrucât un desen sau model industrial nu este, conform articolului 3 litera (a) din Regulamentul nr. 6/2002 și articolului 1 litera (a) din Directiva 98/71, decât aspectul exterior al unui produs sau al unei părți a acestuia, trebuie să se considere că impresia globală la care se face referire la articolul 10 alineatul (1) din Regulamentul nr. 6/2002, precum și la articolul 9 alineatul (1) din Directiva 98/71 nu poate fi decât vizuală. În consecință, diferența dintre modurile de redactare a versiunilor lingvistice nu conferă, în această privință, un sens diferit acestei dispoziții.
51 În continuare, rezultă de la articolul 10 alineatul (2) din Regulamentul nr. 6/2002 și de la articolul 9 alineatul (2) din Directiva 98/71 că, pentru a stabili dacă un desen sau model industrial intră în conflict cu un desen sau model industrial anterior, trebuie să se țină cont de libertatea autorului în realizarea desenului sau modelului industrial.
52 Prin urmare, articolul 25 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul nr. 6/2002 trebuie interpretat în sensul că un desen sau model industrial comunitar se află în conflict cu un desen sau model industrial anterior în cazul în care, având în vedere libertatea autorului în realizarea respectivului desen sau model industrial comunitar, acesta nu produce asupra utilizatorului avizat o impresie globală diferită de cea produsă de desenul sau modelul industrial anterior invocat. Prin urmare, camera de recurs a reținut în mod întemeiat o asemenea interpretare.
53 Trebuie arătat că această interpretare a articolului 25 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul nr. 6/2002 este singura în măsură să asigure o protecție a drepturilor titularului unui desen sau model industrial care beneficiază de o anterioritate precum cea prevăzută de această dispoziție împotriva oricărei atingeri aduse desenului sau modelului industrial prin coexistența unui desen sau model industrial comunitar ulterior care ar produce aceeași impresie globală asupra utilizatorului avizat. Astfel, în lipsa unei asemenea interpretări a articolului 25 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul nr. 6/2002, titularul unui drept anterior ar fi lipsit de posibilitatea de a solicita nulitatea unui asemenea desen sau model industrial comunitar ulterior și ar fi privat de protecția efectivă conferită de desenul sau modelul său industrial în temeiul articolului 10 din Regulamentul nr. 6/2002 sau al articolului 9 din Directiva 98/71.
– Cu privire la produsul în care desenul sau modelul industrial atacat urmează a fi încorporat sau căruia acesta urmează să i se aplice
54 Reclamanta contestă decizia atacată în măsura în care camera de recurs a definit categoria de produse vizate de desenele sau modelele industriale în cauză ca fiind categoria pieselor „pogs”, „rappers” sau „tazos”, deși aceste produse nu ar reprezenta o categorie omogenă. În opinia reclamantei, camera de recurs ar fi trebuit să ia în considerare categoria articolelor promoționale pentru jocuri.
55 În această privință, trebuie arătat că, întrucât, potrivit articolului 3 litera (a) din Regulamentul nr. 6/2002, un desen sau model industrial reprezintă aspectul unui produs, cererea de înregistrare a unui desen sau model industrial comunitar trebuie să conțină, conform articolului 36 alineatul (2) din regulamentul menționat, indicarea produselor în care urmează să se încorporeze desenul sau modelul industrial în cauză sau cărora li se va aplica acesta. Totuși, trebuie precizat că, deși indicarea acestor produse în cererea de înregistrare a desenului sau modelului industrial este obligatorie, această informație nu aduce atingere, în temeiul articolului 36 alineatul (6) din Regulamentul nr. 6/2002, întinderii protecției desenului sau modelului industrial în sine.
56 În consecință, din articolul 36 alineatul (6) din Regulamentul nr. 6/2002 rezultă că, pentru a determina produsul în care desenul sau modelul industrial atacat urmează a fi încorporat sau căruia urmează să i se aplice, trebuie să se ia în considerare mențiunea referitoare la acesta din cererea de înregistrare a desenului sau modelului industrial menționat, dar și, dacă este cazul, desenul sau modelul industrial însuși, în măsura în care specifică natura produsului, destinația sau funcția sa. Astfel, luarea în considerare a desenului sau modelului industrial însuși poate permite identificarea produsului în cadrul unei categorii mai largi de produse, indicată la înregistrare, și, prin urmare, poate permite determinarea efectivă a utilizatorului avizat și a gradului de libertate al autorului în realizarea desenului sau modelului industrial.
57 Trebuie amintit că, la punctele 16 și 20 din decizia atacată, camera de recurs a considerat că produsele în care desenele sau modelele industriale în cauză urmează a fi încorporate sau cărora urmează să li se aplice sunt denumite „pogs” sau „rappers”, în engleză, sau „tazos”, în spaniolă, în timp ce divizia de anulare luase în considerare categoria articolelor promoționale pentru jocuri.
58 În speță, desenul sau modelul industrial atacat a fost înregistrat pentru următoarele produse: „Articole promoționale pentru jocuri”.
59 Deși părțile nu contestă că desenul sau modelul industrial atacat poate fi aplicat, ca și desenul sau modelul industrial anterior, unor articole promoționale pentru jocuri, însăși examinarea acestuia revelează că este vorba despre o categorie specifică de articole promoționale pentru jocuri. În plus, astfel cum a indicat camera de recurs la punctul 17 din decizia atacată, intervenienta a prezentat în fața camerei de recurs elemente referitoare la produsele în cauză, în special elemente referitoare la „tazos”, pe care aceasta le comercializează din 1995. Astfel, camera de recurs a considerat în mod corect că intervenienta a permis determinarea concretă a naturii și a funcției produselor, care sunt piese de joc cunoscute sub denumirea „pogs”, „rappers” sau „tazos”. În plus, la punctul 16 din decizia atacată, camera de recurs a precizat că aceste articole promoționale pentru jocuri specifice erau destinate copiilor de vârstă mică și că sunt utilizate în general pentru promovarea unor biscuiți sau a unor snackuri pe bază de cartofi, ceea ce părțile nu contestă.
60 Trebuie să se concluzioneze că, în consecință, camera de recurs a considerat în mod întemeiat că produsul în cauză face parte, în cadrul categoriei largi a articolelor promoționale pentru jocuri, dintr‑o categorie specifică, și anume cea a pieselor de joc cunoscute sub denumirea „pogs”, „rappers” sau „tazos”.
– Cu privire la utilizatorul avizat
61 Reclamanta contestă decizia atacată în măsura în care camera de recurs a considerat că utilizatorul avizat poate fi și un director de marketing, deși în speță ar fi vorba despre un copil de aproximativ 5-10 ani.
62 Referitor la utilizatorul avizat, trebuie să se considere că acesta nu este nici fabricant, nici vânzător de produse în care desenele sau modelele industriale în cauză urmează a fi încorporate sau cărora acestea urmează să le fie aplicate. Utilizatorul avizat este dotat cu o vigilență specifică și dispune de o anumită cunoaștere a stadiului anterior al tehnicii, și anume a patrimoniului de desene sau modele industriale aferente produsului în cauză care au fost divulgate la data depunerii cererii de înregistrare a desenului sau modelului industrial atacat sau, după caz, la data priorității revendicate.
63 În această privință, trebuie să se constatate că, deși camera de recurs nu a definit cu precizie utilizatorul avizat din speță, aceasta nu a negat, contrar celor afirmate de reclamantă, că ar putea fi vorba despre un copil de aproximativ 5-10 ani.
64 Camera de recurs a apreciat în mod întemeiat, la punctele 16 și 17 din decizia atacată, că utilizatorul avizat ar putea fi un copil de aproximativ 5-10 ani sau un director de marketing al unei societăți care fabrică produse a căror promovare este asigurată prin oferirea de „pogs”, „rappers” sau „tazos”. Astfel, din definiția utilizatorului avizat, astfel cum a fost clarificată aceasta la punctul 62 de mai sus, reiese că, în speță, având în vedere că produsele cărora urmează să li se aplice desenul sau modelul industrial atacat sunt „pogs”, „rappers” sau „tazos”, trebuie să se considere că utilizatorul avizat dispune de o anumită cunoaștere a stadiului anterior al tehnicii cu privire la aceste produse. În plus, în ceea ce privește piesele de joc destinate în special copiilor, acest utilizator poate fi, astfel cum a arătat camera de recurs în decizia atacată, un copil de aproximativ 5-10 ani, ceea ce nu contestă nici OAPI și nici intervenienta. Totuși, având în vedere și faptul că articolul este unul promoțional, utilizatorul avizat ar putea fi, în speță, și un director de marketing al unei societăți care utilizează acest tip de produse pentru a‑și promova produsele proprii.
65 După cum a subliniat camera de recurs la punctele 16 și 17 din decizia atacată, nu este relevant dacă utilizatorul avizat este un copil de aproximativ 5-10 ani sau directorul de marketing al unei societăți care fabrică produse a căror promovare este asigurată prin oferirea de „pogs”, „rappers” sau „tazos”, ceea ce contează fiind ca aceste două categorii de persoane să cunoască fenomenul „rappers”.
– Cu privire la gradul de libertate al autorului
66 Întemeindu‑se pe faptul că desenul sau modelul industrial atacat se raportează la categoria generală a articolelor promoționale, reclamanta contestă decizia atacată în măsura în care camera de recurs a stabilit, la punctul 20 din aceasta, că libertatea autorului era, în speță, „substanțial restrânsă”.
67 În această privință, trebuie arătat că gradul de libertate al autorului în realizarea desenului sau modelului industrial este definit în special pe baza constrângerilor aferente caracteristicilor impuse de funcția tehnică a produsului sau a unui element al produsului ori de prevederile legale aplicabile produsului. Aceste constrângeri conduc la normalizarea anumitor caracteristici, care devin astfel comune desenelor sau modelelor industriale aplicate produsului avut în vedere.
68 La punctul 18 din decizia atacată, camera de recurs a precizat că toate piesele „rappers” sau „tazos” examinate în speță sunt constituite din mici discuri plate sau ușor convexe, care pot fi din plastic ori din metal. Aceasta a dedus, la punctul 20 din decizie, că libertatea de care dispune autorul responsabil de conceperea unui asemenea produs este „substanțial restrânsă”, deoarece, pentru acest tip de produs, „paradigma [s‑ar rezuma] la un mic disc plat sau aproape plat pe care pot fi imprimate imagini în culori [și, d]eseori, discul [ar fi] convex către centru, astfel încât [se emite] un sunet dacă degetul unui copil apasă pe centrul discului”, precizându‑se că „[u]n «rapper» care nu are aceste caracteristici a[r avea] puține șanse de a fi acceptat pe piață”.
69 În această privință, trebuie constatat că „pogs”, „rappers” sau „tazos” au o formă circulară și că, la data depunerii cererii de înregistrare a desenului sau modelului industrial atacat, în speță la data priorității revendicate pentru desenul sau modelul industrial menționat, „pogs”, „rappers” sau „tazos” prezentau aceste caracteristici comune, de care autorul trebuia să țină seama, astfel cum au fost descrise la punctele 18 și 20 din decizia atacată și reluate la punctul 68 de mai sus. Această constatare nu este, de altfel, readusă în discuție de părți.
70 Trebuie să se considere că, în consecință, camera de recurs a apreciat în mod întemeiat în decizia atacată că, la data priorității revendicate pentru desenul sau modelul industrial atacat, libertatea autorului era „substanțial restrânsă” în măsura în care acesta trebuia să integreze aceste caracteristici comune în desenul sau modelul său industrial pentru produsul în cauză. În plus, astfel cum a subliniat camera de recurs la punctul 20 din decizia atacată, libertatea autorului era limitată și de nevoia ca articolele să fie puțin oneroase, să respecte norme de siguranță pentru copii și să poată fi asociate produselor a căror promovare o asigură.
– Cu privire la impresia globală produsă de desenele sau modelele industriale în cauză asupra utilizatorului avizat
71 Reclamanta contestă concluzia la care a ajuns camera de recurs în decizia atacată potrivit căreia desenele sau modelele industriale în cauză produc o impresie globală diferită asupra utilizatorului avizat.
72 În cadrul aprecierii concrete a impresiei globale asupra desenelor sau modelelor industriale în cauză create utilizatorului avizat, care are o anumită cunoaștere a stadiului tehnicii, trebuie să se ia în considerare gradul de libertate al autorului în realizarea desenului sau modelului industrial atacat. În consecință, astfel cum a arătat camera de recurs la punctul 19 din decizia atacată, în măsura în care similitudinile dintre desenele sau modelele industriale în cauză privesc caracteristici comune, precum cele descrise la punctul 67 de mai sus, aceste similitudini nu vor avea decât o importanță nesemnificativă în impresia globală produsă de desenele sau modelele industriale menționate asupra utilizatorului avizat. În plus, cu cât libertatea autorului în realizarea desenului sau modelului industrial atacat este mai restrânsă, cu atât diferențele minore dintre desenele sau modelele industriale în cauză pot fi suficiente pentru a produce o impresie globală diferită asupra utilizatorului avizat.
73 Astfel cum s‑a amintit la punctul 68 de mai sus, după ce au fost determinate, la punctele 18 și 20 din decizia atacată, constrângerile de care trebuie să țină seama autorul în realizarea desenului sau modelului industrial atacat, camera de recurs a considerat că libertatea autorului era, în speță, „substanțial restrânsă”.
74 La punctul 19 din decizia atacată, camera de recurs a precizat de asemenea, în ceea ce privește aprecierea impresiei globale produse de desenele sau modelele industriale în cauză asupra utilizatorului avizat, că acesta din urmă ar îndepărta în mod automat elementele „care sunt total banale și comune pentru toate exemplele tipului de produs în cauză” și s‑ar concentra asupra caracteristicilor „care sunt arbitrare sau care diferă de normă”.
75 La punctele 21-24 din decizia atacată, camera de recurs a comparat, în continuare, desenele sau modelele industriale în cauză, descriind desenul sau modelul industrial anterior, apoi desenul sau modelul industrial atacat, înainte de a concluziona că există o „diferență între contururile părții ridicate din centrul discurilor”. Aceasta a dedus, la punctul 24 din decizie, că, având în vedere gradul limitat de libertate a autorului în realizarea desenului sau modelului industrial atacat, această diferență de profil este suficientă pentru a stabili că produc o impresie globală diferită asupra utilizatorului avizat.
76 Desenele sau modelele industriale în cauză trebuie comparate în lumina criteriilor precizate la punctul 72 de mai sus, examinându‑se similitudinile și diferențele dintre acestea pentru a se stabili, ținând cont de gradul de libertate al autorului în realizarea desenului sau modelului industrial atacat, dacă camera de recurs a concluzionat în mod corect că acestea creează o impresie globală diferită asupra utilizatorului avizat.
77 În ceea ce privește similitudinile dintre desenele sau modelele industriale în cauză, în primul rând, camera de recurs a arătat, la punctul 22 din decizia atacată, că ambele sunt constituite dintr‑un disc aproape plat. Totuși, trebuie să se considere că, întrucât era vorba, la data de prioritate revendicată pentru desenul sau modelul industrial atacat, de o caracteristică comună pentru desenele sau modelele industriale referitoare la produse de tipul produsului în cauză, astfel cum a arătat camera de recurs la punctele 18 și 20 din decizia atacată, această similitudine nu va fi reținută de utilizatorul avizat în impresia globală asupra desenelor sau modelelor industriale în cauză.
78 În al doilea rând, camera de recurs a arătat de asemenea, la punctul 22 din decizia atacată, că ambele desene sau modele industriale în cauză au un cerc concentric foarte aproape de margine, destinat să evoce ideea că discul este pliat de‑a lungul întregii margini. Or, trebuie arătat că desenele sau modelele industriale în cauză pot fi aplicate unui produs realizat din metal, ceea ce reclamanta și intervenienta nu contestă. Întrucât produsul este destinat în special copiilor, această margine rotunjită poate reprezenta, așadar, pentru autor o constrângere legată de cerințe de siguranță, pentru a nu avea o margine tăioasă, dacă produsul este realizat din metal sau chiar din plastic ori din carton. În consecință, trebuie să se considere că, întrucât această similitudine între desenele sau modelele industriale în cauză în ceea ce privește una dintre caracteristici poate ține de o constrângere la care este supus autorul, aceasta nu va reține atenția utilizatorului avizat.
79 În al treilea rând, ambele desene sau modele industriale în cauză au un cerc concentric situat la aproximativ o treime din distanța dintre marginea și centrul discului. La punctul 22 din decizia atacată, camera de recurs a relevat această similitudine, precizând că cercul menționat este destinat să evoce ideea că partea centrală este ușor ridicată. Totuși, trebuie să se considere că această parte centrală putea fi delimitată printr‑o altă formă decât un cerc. Dovada în acest sens este că din cererea de înregistrare a desenului sau modelului industrial atacat, care figurează în dosarul OAPI transmis Tribunalului, reiese că desenul sau modelul industrial atacat revendică prioritatea unui desen sau model industrial spaniol nr. 157156 care are trei variante și că această parte centrală ridicată este, în funcție de variantă, delimitată printr‑un un cerc, printr‑un triunghi sau printr‑un hexagon. În plus, această considerație nu poate fi repusă în discuție prin argumentul invocat de OAPI în ședință potrivit căruia era necesar ca forma să fie elementară pentru a nu deforma imaginea care poate decora discul, deoarece o formă triunghiulară, hexagonală sau chiar pătrată ori ovală, în locul unei forme circulare, nu ar fi provocat o distorsionare mai importantă a imaginii. În plus, această considerație nu mai poate fi repusă în discuție prin argumentul invocat de OAPI potrivit căruia era necesar un cerc pentru ca această parte centrală ridicată să poată fi convexă, deoarece s‑ar fi putut utiliza, între altele, o formă ovală.
80 În al patrulea rând, desenele sau modelele industriale în cauză prezintă o similitudine prin faptul că marginea îndoită a discului este ridicată în raport cu partea de mijloc a acestuia, situată între margine și partea centrală ridicată.
81 În al cincilea rând, desenele sau modelele industriale în cauză prezintă o similitudine în ceea ce privește proporțiile părții centrale ridicate și, respectiv, ale părții de mijloc a discului, situată între margine și partea centrală ridicată.
82 În lipsa oricărei constrângeri specifice impuse autorului, similitudinile indicate la punctele 79-81 de mai sus privesc elemente pentru care exista o libertate a autorului în realizarea desenului sau modelului industrial atacat. Reiese că acestea vor reține atenția utilizatorului avizat, cu atât mai mult cu cât, astfel cum a precizat însăși intervenienta, fețele superioare sunt, în speță, cele mai vizibile pentru acest utilizator.
83 În ceea ce privește diferențele dintre desenele sau modelele industriale în cauză, astfel cum a arătat camera de recurs la punctul 23 din decizia atacată, desenul sau modelul industrial atacat prezintă, văzut de sus, două cercuri concentrice în plus față de desenul sau modelul industrial anterior. Din profil, cele două desene sau modele industriale diferă prin faptul că desenul sau modelul industrial atacat prezintă o convexitate mai importantă. Totuși, trebuie să se constate că, întrucât gradul de convexitate este foarte redus, având în vedere grosimea ea însăși redusă a discurilor, această convexitate nu va fi percepută cu ușurință de utilizatorul avizat, în special de sus, ceea ce confirmă produsele comercializate efectiv, astfel cum figurează acestea în dosarul OAPI transmis Tribunalului.
84 Având în vedere similitudinile indicate la punctele 79-81 de mai sus, trebuie să se considere că diferențele constatate de camera de recurs la punctul 23 din decizia atacată (a se vedea punctul 83 de mai sus) sunt insuficiente pentru ca desenul sau modelul industrial atacat să producă, asupra utilizatorului avizat, o impresie globală diferită de cea creată de desenul sau modelul industrial anterior.
85 Reiese din ansamblul considerațiilor de mai sus că în mod greșit camera de recurs a stabilit în decizia atacată că desenele sau modelele industriale în cauză produc o impresie globală diferită asupra utilizatorului avizat și că acestea nu sunt în conflict în sensul articolului 25 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul nr. 6/2002. În consecință, decizia atacată a fost adoptată cu încălcarea acestei dispoziții și trebuie anulată, fără a fi necesară examinarea celui din urmă motiv de anulare invocat de reclamantă.
Cu privire la cheltuielile de judecată
86 Potrivit articolului 87 alineatul (2) din Regulamentul de procedură al Tribunalului, partea care cade în pretenții este obligată, la cerere, la plata cheltuielilor de judecată. Pe de altă parte, potrivit aceluiași articol, în cazul în care mai multe părți cad în pretenții, Tribunalul decide asupra repartizării cheltuielilor de judecată.
87 În prezenta cauză, întrucât OAPI și intervenienta au căzut în pretenții, se impune obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă în procedura în fața Tribunalului, conform concluziilor acesteia din urmă.
88 În plus, reclamanta a solicitat obligarea OAPI și a intervenientei la plata cheltuielilor de judecată pe care le‑a efectuat în legătură cu procedura care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs. În această privință, trebuie amintit că, în temeiul articolului 136 alineatul (2) din Regulamentul de procedură, cheltuielile necesare efectuate de părți în legătură cu procedura care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs sunt considerate cheltuieli de judecată recuperabile. În consecință, întrucât OAPI și intervenienta au căzut în pretenții, se impune de asemenea obligarea acestora la plata cheltuielilor de judecată efectuate de reclamantă în legătură cu procedura care s‑a aflat pe rolul camerei de recurs, conform concluziilor acesteia din urmă.
Pentru aceste motive,
TRIBUNALUL (Camera a cincea)
declară și hotărăște:
1) Anulează Decizia Camerei a treia de recurs a Oficiului pentru Armonizare în cadrul Pieței Interne (mărci, desene și modele industriale) (OAPI) din 27 octombrie 2006 (cauza R 1001/2005‑3).
2) OAPI și PepsiCo, Inc. suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Grupo Promer Mon Graphic, SA în procedura în fața Tribunalului.
3) OAPI și PepsiCo suportă propriile cheltuieli de judecată, precum și cheltuielile de judecată efectuate de Grupo Promer Mon Graphic în procedura în fața camerei de recurs.
|
Vilaras |
Prek |
Ciucă |
Pronunțată astfel în ședință publică la Luxemburg, la 18 martie 2010.
Semnături
* Limba de procedură: engleza.