—

pentru Association nationale pour la protection des eaux și rivières-TOS, de domnul P. Jeanson, vicepreședinte al asociației;

—

pentru Association France Nature Environnement, de domnul R. Léost, vicepreședinte al asociației;

—

pentru guvernul francez, de domnul G. de Bergues și de doamna A.-L. During, în calitate de agenți;

—

pentru guvernul elen, de domnul V. Kontolaimos și de doamna S. Papaioannou, în calitate de agenți;

—

pentru Comisia Comunităților Europene, de doamna A. Alcover San Pedro și de domnul J.-B. Laignelot, în calitate de agenți,

1

Cererea de pronunțare a unei hotărâri preliminare privește interpretarea punctului 6.6 litera (a) din anexa I la Directiva 96/61/CE a Consiliului din 24 septembrie 1996 privind prevenirea și controlul integrat al poluării (JO L 257, p. 26, Ediție specială, 15/vol. 3,p. 183), astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (CE) nr. 1882/2003 al Parlamentului European și al Consiliului din (JO L 284, p. 1, Ediție specială, 01/vol. 4, p. 213, denumită în continuare „Directiva 96/61”).

2

Această cerere a fost formulată de Conseil d’État în cadrul unor acțiuni pentru abuz de putere introduse de Association nationale pour la protection des eaux et rivières-TOS, precum și de Association OABA având ca obiect anularea Decretului nr. 2005-989 din 10 august 2005 de modificare a nomenclaturii instalațiilor clasificate (JORF din , textul 52).

3

Articolul 1 din Directiva 96/61 prevede:

„Scopul prezentei directive este de a realiza prevenirea și controlul integrat al poluării care rezultă din activitățile enumerate la anexa I. Prezenta directivă stabilește măsurile destinate prevenirii sau, în cazul în care aceasta nu este posibilă, reducerii emisiilor în aer, apă sau sol care provin din activitățile menționate anterior, inclusiv măsurile referitoare la deșeuri, pentru a se atinge un nivel înalt de protecție a mediului în ansamblul său, fără a aduce atingere Directivei 85/337/CEE [a Consiliului din 27 iunie 1985 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului (JO L 175, p. 40, Ediție specială, 15/vol. 1, p. 174)] și altor prevederi comunitare relevante.”

4

Articolul 2 din Directiva 96/61 prevede:

„În sensul prezentei directive:

[…]

[…]”

5

Articolul 4 din Directiva 96/61 prevede:

„Statele membre trebuie să ia măsurile necesare pentru a garanta că nicio instalație nouă nu este exploatată fără autorizație eliberată în conformitate cu prezenta directivă, […]”

6

Articolul 9 din Directiva 96/61, intitulat „Condițiile de acordare a autorizației”, prevede:

„(1)   Statele membre se asigură că autorizația cuprinde toate măsurile necesare pentru îndeplinirea cerințelor din articolele 3 și 10 pentru acordarea autorizațiilor, pentru a atinge un nivel înalt de protecție a mediului în ansamblul său, prin protecția aerului, a apei și a solului.

(2)   În cazul unei instalații noi sau a unei modificări importante când se aplică articolul 4 din Directiva 85/337/CEE, pentru acordarea autorizației se vor lua în considerare toate informațiile relevante sau toate concluziile obținute în temeiul articolelor 5, 6 și 7 din respectiva directivă.

(3)   Autorizația prevede valorile limită de emisie pentru agenți poluanți, în special pentru cei menționați la anexa III, care pot fi emiși de instalația respectivă în cantități semnificative, luându-se în considerare natura acestora și potențialul lor de a transfera poluarea dintr-un mediu în altul (apă, aer, sol). Dacă este necesar, autorizația cuprinde cerințele adecvate pentru protecția solului și a apelor subterane, precum și măsurile privind managementul deșeurilor generate de instalație. După caz, valorile limită pot fi suplimentate sau înlocuite cu parametri sau cu măsuri tehnice echivalente.

Pentru instalațiile menționate la punctul 6.6 din anexa I, valorile limită de emisie stabilite în conformitate cu prezentul alineat țin seama de considerațiile practice adecvate pentru categoriile de instalații respective.

[…]

(4)   Fără a aduce atingere articolului 10, valorile limită de emisie și parametrii și măsurile tehnice echivalente menționate la alineatul (3) se vor baza pe cele mai performante tehnici disponibile, fără a se solicita utilizarea unei anumite tehnici sau tehnologii, dar luându-se în considerare caracteristicile tehnice ale instalației respective, localizarea geografică a acesteia, precum și condițiile locale de mediu. În toate situațiile, condițiile autorizației cuprind prevederi asupra reducerii poluării la distanță sau transfrontaliere și asigură un nivel înalt de protecție a mediului în ansamblul său.

[…]”

7

Articolul 16 alineatul (2) din Directiva 96/61 prevede:

„Comisia organizează un schimb de informații între statele membre și sectoarele industriale vizate cu privire la cele mai performante tehnici disponibile, monitorizarea aferentă și progresul tehnicilor respective. Comisia publică rezultatele schimburilor de informații la intervale de trei ani.”

8

Directiva 96/61 stabilește în anexa I categoriile de activități industriale menționate la articolul 1. Anexa I prevede la punctul 2 din introducere:

„Valorile prag menționate mai jos se referă în general la capacități de producție sau randamente. […]”

9

Anexa I menționează de asemenea la punctul 6.6 litera (a), drept categorii de activități industriale menționate la articolul 1 din Directiva 96/61, „[i]nstalații[le] pentru creșterea în sistem intensiv a păsărilor domestice […] cu capacități de peste […] 40000 de păsări”.

10

Anexa III la Directiva 96/61, intitulată „Listă orientativă a principalelor substanțe poluante care trebuie avute în vedere dacă au relevanță pentru stabilirea valorilor limită de emisie”, face referire la diferiți poluanți ai aerului și ai apei. Aceasta menționează astfel, în ceea ce privește aerul, printre altele, oxidul de azot și ceilalți compuși ai azotului, precum și metalele și compușii metalelor. În ceea ce privește apa, anexa III menționează, printre altele, compușii organofosforici, metalele și compușii metalelor, precum și substanțele care contribuie la eutrofizare, în special nitrații și fosfații.

11

Anexa I la Decretul nr. 2005-989 de modificare a nomenclaturii instalațiilor clasificate conține, printre altele, următoarea rubrică:

12

Association nationale pour la protection des eaux et rivières TOS, precum și Association OABA arată, în susținerea acțiunii în anularea în tot sau în parte a Decretului nr. 2005-989 aflată pe rolul Conseil d’État, că acest decret încalcă punctul 6.6 litera (a) din anexa I la Directiva 96/61. Într-adevăr, acesta din urmă ar prevedea, la rubrica 2111 din nomenclatura instalațiilor clasificate, un prag de 30000 de animale-echivalente dincolo de care crescătoriile de păsări domestice și de vânat cu pene nu pot fi exploatate fără a beneficia în prealabil de o autorizație în acest sens, stabilind, printre altele, un coeficient de conversie de 0,125 pentru prepelițe și de 0,25 pentru potârnichi și porumbei. Astfel, în aplicarea coeficienților respectivi, o crescătorie de peste 40000 de prepelițe, potârnichi sau porumbei nu ar atinge acest prag de 30000 de „animale-echivalente” și ar putea fi exploatată sub regimul declarării.

13

Conseil d’État arată în motivarea deciziei sale că, în raport cu dispozițiile punctului 6.6 litera (a) din anexa I la Directiva 96/6:

14

Astfel, Conseil d’État a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarea întrebare preliminară:

„Punctul 6.6. litera (a) din anexa I la Directiva 96/61/CE […], care se aplică instalațiilor pentru creșterea în sistem intensiv a păsărilor domestice cu capacități de peste 40000 de păsări, trebuie interpretat:

15

Cu titlu preliminar, trebuie să se arate că din cuprinsul dispozițiilor Directivei 96/61 și ale punctului 6.6 litera (a) din anexa I la aceasta reiese că instalațiile pentru creșterea în sistem intensiv a păsărilor domestice cu capacități de peste 40000 de păsări trebuie supuse unui regim de autorizare prealabilă.

16

Domeniul de aplicare al acestei dispoziții este stabilit de trei elemente cumulative, și anume faptul că creșterea trebuie să fie de natură intensivă, că trebuie să fie vorba despre o crescătorie de păsări domestice și că instalațiile menționate trebuie să cuprindă un număr minim de 40000 de păsări.

17

Pe de altă parte, este cert că Directiva 96/61 nu definește nici noțiunea de creștere în sistem intensiv, nici pe cea de păsări domestice și nici pe cea de capacitate.

18

Prin intermediul primei părți a întrebării, instanța de trimitere solicită să se stabilească dacă noțiunea de păsări domestice, utilizată la punctul 6.6 litera (a) din anexa I la Directiva 96/61, include prepelițele, potârnichile și porumbeii.

19

Cu titlu preliminar, guvernul francez arată în special că prepelițele, potârnichile și porumbeii nu pot face obiectul creșterii în sistem intensiv. Prin urmare, punctul 6.6 litera (a) din anexa I la Directiva 96/61 nu ar avea vocație să se aplice acestor păsări.

20

Un astfel de raționament nu poate fi reținut.

21

Într-adevăr, guvernul francez nu a prezentat niciun element științific care să demonstreze imposibilitatea de a crește aceste păsări în sistem intensiv, iar simplul fapt că crescătoriile franceze de prepelițe și de porumbei ar cuprinde în medie 3000 de animale nu este de natură să dovedească faptul că nu ar putea exista crescătorii mai mari de 40000 de păsări.

22

Pe de altă parte, trebuie subliniat că reglementarea franceză are în vedere existența crescătoriilor în sistem intensiv pentru unele dintre aceste păsări, astfel cum reiese în special chiar din dispozițiile Decretului ministerial din 18 septembrie 1985 de stabilire a coeficienților de echivalare pentru producțiile intensive (JORF din , p. 11683), care stabilește pentru un agricultor suprafața minimă a instalației pentru creșterea intensivă la 200000 de prepelițe vândute vii sau la 120000 de prepelițe vândute moarte.

23

În ceea ce privește noțiunea de pasăre domestică, care nu este definită în mod specific de Directiva 96/61, trebuie să se arate că sensul obișnuit al acestui termen desemnează ansamblul păsărilor crescute pentru ouă sau pentru carne. Or, prepelițele, potârnichile și porumbeii, care sunt specii de păsări, pot fi crescute pentru consumul de ouă sau de carne.

24

Această interpretare se poate întemeia de asemenea pe economia generală și pe finalitatea acestei directive (a se vedea, prin analogie, Hotărârea din 24 octombrie 1996, Kraaijeveld și alții, C-72/95, Rec., p. I-5403, punctul 38).

25

În această privință, trebuie subliniat că obiectivul Directivei 96/61, astfel cum este definit la articolul 1, este prevenirea și controlul integrat al poluării prin punerea în aplicare a unor măsuri destinate prevenirii sau reducerii emisiilor în aer, apă sau sol care provin din activitățile menționate în anexa I, pentru a se atinge un nivel înalt de protecție a mediului.

26

Astfel cum subliniază avocatul general la punctul 34 din concluziile prezentate, această abordare integrată se materializează printr-o coordonare adecvată a procedurii și a condițiilor de autorizare a instalațiilor industriale cu potențial de poluare important, permițând să se atingă cel mai înalt nivel de protecție a mediului în ansamblu, aceste condiții trebuind, în toate cazurile, să includă dispoziții referitoare la minimizarea poluării la mare distanță sau transfrontaliere și să garanteze un nivel ridicat de protecție a mediului în ansamblu.

27

Întrucât obiectivul Directivei 96/61 a fost definit în mod larg, nu se poate considera că punctul 6.6 litera (a) din anexa I poate fi interpretat astfel încât să nu includă prepelițele, potârnichile și porumbeii.

28

Nici împrejurarea, invocată de guvernul francez, că punctul 17 litera (a) din anexa I la Directiva 85/337, în versiunea acestei anexe care rezultă din Directiva 97/11/CE a Consiliului din 3 martie 1997 (JO L 73, p. 5, Ediție specială, 15/vol. 3, p. 254), se referă la instalațiile destinate creșterii în sistem intensiv a păsărilor domestice cu capacități de peste 85000 de pui sau de peste 60000 de găini nu ar putea influența interpretarea care trebuie reținută în ceea ce privește punctul 6.6 litera (a) din anexa I la Directiva 96/61. Aceasta din urmă constituie o reglementare specifică al cărei obiect îl reprezintă, astfel cum rezultă din modul său de redactare, păsările domestice în sens larg și care prevede un prag diferit de cele edictate la punctul 17 litera (a) sus-menționat.

29

Pe de altă parte, argumentul guvernului francez prin care se urmărește limitarea domeniului de aplicare al punctului 6.6 litera (a) din anexa I la Directiva 96/61 la găinile ouătoare, puii de carne, curci, rațe și bibilici pentru motivul că o astfel de delimitare a fost efectuată în documentul privind cele mai bune tehnici disponibile de creștere în sistem intensiv a păsărilor și a porcilor, denumit BREF, și publicat în cursul lunii iulie 2003 (JO C 170, p. 3) de către Comisie în aplicarea articolului 16 alineatul (2) din Directiva 96/61 trebuie înlăturat.

30

Într-adevăr, trebuie să se arate, pe de o parte, că însuși documentul BREF precizează că interpretarea termenului „pasăre domestică” este specifică acestui document și, pe de altă parte, că un astfel de document nu are nici forță obligatorie, nici vocație de interpretare a Directivei 96/61, acesta limitându-se la a furniza un bilanț al cunoștințelor tehnice în materia celor mai bune tehnici de creștere disponibile.

31

Prin urmare, împrejurarea că documentul BREF în cauză nu se referă nici la prepelițe, nici la potârnichi, nici la porumbei nu înseamnă în niciun caz că aceste trei păsări nu ar fi incluse în noțiunea de păsări domestice, astfel cum a fost enunțată la punctul 6.6 litera (a) din anexa I la Directiva 96/61.

32

În sfârșit, trebuie înlăturată teza guvernului francez potrivit căreia Propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului privind emisiile industriale (prevenirea și controlul integrat al poluării), prezentată de Comisie la 21 decembrie 2007 [COM(2007) 844 final] și care urmărește revizuirea și cuprinderea într-un singur text juridic a mai multe instrumente comunitare, printre care Directiva 96/61, ar susține o concepție restrânsă a noțiunii de păsări domestice în sensul acestei din urmă directive.

33

Într-adevăr, o propunere de directivă, chiar dacă s-ar limita la reunirea textelor în vigoare fără a modifica reglementarea, nu poate întemeia interpretarea unei directive în vigoare.

34

Având în vedere aceste considerații, trebuie să se răspundă la prima parte a întrebării preliminare că noțiunea de păsări domestice care figurează la punctul 6.6 litera (a) din anexa I la Directiva 96/61 trebuie interpretată în sensul că include prepelițele, potârnichile și porumbeii.

35

Prin intermediul întrebării adresate, instanța de trimitere urmărește de asemenea să afle dacă punctul 6.6 litera (a) din anexa I la Directiva 96/61 se opune ca un stat membru să instituie un „sistem de «animale-echivalente»”, constând în stabilirea pragurilor de autorizare prealabilă a instalațiilor de creștere în sistem intensiv a păsărilor domestice prin ponderarea numărului de animale pe capacitate în funcție de specii, în scopul de a lua în considerare conținutul de azot excretat în mod efectiv de diferitele păsări.

36

Asociațiile reclamante din acțiunea principală susțin că utilizarea unui sistem de animale-echivalente nu este interzisă atât timp cât pragul de autorizare rămâne inferior sau egal cu 40000 de păsări prezente fizic în instalație la un moment oarecare.

37

Guvernul francez arată că reglementarea franceză prevede că este necesară o autorizație pentru crescătoriile de păsări domestice sau de vânat cu pene care au mai mult de 30000 de animale-echivalente și stabilește un coeficient de ponderare egal cu 0,125 pentru prepelițe și cu 0,25 pentru potârnichi și porumbei. Acești din urmă coeficienți ar fi fost calculați astfel încât să reflecte nu numai cantitatea de azot excretată de diferitele specii pe baza datelor publicate de Comitetul de orientare pentru practicile agricole care respectă mediul (Corpen), instituție plasată sub tutela Ministerului Agriculturii și a Ministerului Mediului, ci și ansamblul celorlalte tipuri de impact asupra mediului, precum cantitatea efluenților produși în decursul unui an sau noxele legate de zgomote sau de mirosuri.

38

Comisia arată că deși interpretarea făcută de guvernul francez poate părea justificată, aceasta, în stadiul actual al dreptului comunitar, se apropie de o interpretare contra legem. Într-adevăr, în opinia Comisiei, expresia „capacități de peste 40000 de păsări” cuprinsă la punctul 6.6 litera (a) din anexa I la Directiva 96/61 se referă la o capacitate de producție simultană de peste 40000 de păsări domestice, iar nu la un prag de autorizare care ar depinde de poluarea generată de fiecare specie de păsări domestice.

39

În această privință, chiar dacă este cert că noțiunea de capacitate nu este definită de Directiva 96/61, trebuie totuși subliniat că punctul 2 din introducerea la anexa la această directivă precizează că „[v]alorile prag menționate mai jos se referă în general la capacități de producție sau randamente”.Așadar, Directiva 96/61 nu urmărește – fără însă să excludă – stabilirea pragului de autorizare după metoda animalelor-echivalente.

40

Întrucât obiectivul Directivei 96/61 este prevenirea și reducerea poluanților care rezultă din anumite activități, printre care creșterea în sistem intensiv a păsărilor domestice, utilizarea metodei animalelor-echivalente nu ar trebui admisă decât dacă asigură respectarea deplină a acestui obiectiv. În schimb, recurgerea la metoda menționată nu poate avea ca efect excluderea instalațiilor care se încadrează în domeniul de aplicare al directivei de la regimul instituit de aceasta, în considerarea capacității totale a acestora.

41

Mai mult,în speță, legătura care ar exista între conținutul reglementării franceze și luarea în considerare a conținutului de azot excretat în mod efectiv de aceste păsări nu este demonstrată de guvernul francez.

42

Într-adevăr, este suficient să se constate că informațiile care rezultă din anexele la Circulara Ministerului Ecologiei, Dezvoltării și Amenajării Durabile din 7 septembrie 2007 privind instalațiile clasificate (crescătorii, păsări) – utilizarea unor noi referințe de evacuare (Bulletin officiel, , MEDAD 2007/20, textul 15, p. 1) demonstrează că raportul dintre evacuările de azot ale unei prepelițe, ale unei potârnichi sau ale unui porumbel și cele ale unui pui standard nu corespund ponderării reținute de Decretul nr. 2005-989. Acesta din urmă prevede că un pui standard echivalează cu opt prepelițe, patru potârnichi sau porumbei, în timp ce, potrivit informațiilor sus-menționate, excrementele unei prepelițe sau ale unei potârnichi au un conținut în azot echivalent cu jumătate din conținutul excrementelor unui pui standard, în timp ce un porumbel produce de cinci ori mai mult. Potrivit acelorași informații, conținutul în fosfor, cupru și zinc al excrementelor de prepeliță, de potârniche și de porumbel este de asemenea superior conținutului din excrementele de pui standard.

43

Pentru a justifica această lipsă de proporționalitate, guvernul francez a explicat în cadrul ședinței că și alte tipuri de impact asupra mediului sunt luate în considerare fără însă să prezinte vreun element științific care să dovedească natura și contribuția acestor alte tipuri de impact asupra mediului.

44

În aceste condiții și astfel cum a arătat avocatul general la punctul 54 din concluziile prezentate, reiese că Decretul nr. 2005-989 determină scutirea instalațiilor de creștere în sistem intensiv care cuprind între 40001 și 240000 de prepelițe sau între 40001 și 120000 de potârnichi sau de porumbei de procedura de autorizare prealabilă prevăzută de Directiva 96/61, deși aceste instalații pot produce o cantitate de azot, de fosfor, de cupru și de zinc superioară celei produse de instalațiile destinate creșterii în sistem intensiv a 40000 de pui standard.

45

Având în vedere tot ceea ce precedă, trebuie să se răspundă la a doua parte a întrebării preliminare că punctul 6.6 litera (a) din anexa I la Directiva 96/61 se opune unei reglementări naționale, precum cea în discuție în acțiunea principală, care determină calcularea pragurilor de autorizare a instalațiilor de creștere în sistem intensiv pornind de la sistemul de animale-echivalente care se bazează pe o ponderare a animalelor pe capacitate în funcție de specii pentru a lua în considerare conținutul de azot excretat în mod efectiv de diferitele păsări.

46

Întrucât, în privința părților din acțiunea principală, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a doua) declară: