—

pentru Ecco Sko A/S, de H. S. Hansen și T. K. Kristjánsson, advokater;

—

pentru guvernul danez, de domnul J. Liisberg, în calitate de agent, asistat de P. Biering, advokat;

—

pentru Comisia Comunităților Europene, de domnii B. Stromsky și S. Schønberg, în calitate de agenți,

1

Cererea de pronunțare a unei hotărâri preliminare privește interpretarea pozițiilor 6403 și 6404 din Nomenclatura combinată cuprinsă în anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO L 256, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 4, p. 3), astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (CE) nr. 2388/2000 al Comisiei din 13 octombrie 2000 (JO L 264, p. 1, denumită în continuare „NC”).

2

Această cerere a fost formulată în cadrul unui litigiu între Skatteministeriet (ministerul danez de finanțe), pe de o parte, și Ecco Sko A/S (denumită în continuare „Ecco”), pe de altă parte, referitor la clasificarea tarifară a unei sandale.

3

Nomenclatura combinată, instituită prin Regulamentul nr. 2658/87, se întemeiază pe sistemul armonizat de denumire și de codificare a mărfurilor (denumit în continuare „SA”), elaborat de Consiliul de Cooperare Vamală, devenit Organizația Mondială a Vămilor, și instituit prin Convenția internațională încheiată la Bruxelles la 14 iunie 1983, aprobată în numele Comunității prin Decizia 87/369/CEE a Consiliului din 7 aprilie 1987 (JO L 198, p. 1, Ediție specială 02/vol. 3, p. 199). Aceasta reia pozițiile și subpozițiile de șase cifre din SA, fiindu-i specifice doar cea de a șaptea și cea de a opta cifră, care identifică subdiviziuni.

4

A doua parte a NC cuprinde Secțiunea XII, intitulată „Încălțăminte, obiecte de acoperit capul, umbrele de ploaie, umbrele de soare, bastoane, bice, cravașe și părți ale acestora; pene și puf prelucrate și articole din acestea; flori artificiale; articole din păr uman”, care cuprinde patru capitole, printre care capitolul 64, intitulat „Încălțăminte, ghetre și articole similare; părți ale acestor articole”.

5

Capitolul 64 din NC include pozițiile și subpozițiile următoare:

[traducere neoficială]

6

Încălțămintea clasificată la subpoziția 64039933 din NC este supusă unei taxe vamale de 8 %, în timp ce această taxă se ridică la 17 % pentru încălțămintea clasificată la subpoziția 64041990.

7

Toate secțiunile și, în cadrul acestora, toate capitolele din NC sunt precedate de o serie de note, și anume note de secțiuni sau de capitole. Nota 4 litera (a) a capitolului 64 din NC prevede:

„materialul pentru fețe este considerat materialul component a cărui suprafață de acoperire exterioară este cea mai mare, fără a se lua în considerare accesoriile sau întăriturile, cum sunt bordurile, marginile, gleznierele, ornamentele, cataramele, limbile de pantof, capsele sau articolele similare”. [traducere neoficială]

8

Conform articolului 9 alineatul (1) din Regulamentul nr. 2658/87, Comisia Comunităților Europene poate introduce note complementare și note explicative în Nomenclatura combinată pentru a asigura aplicarea uniformă a acesteia.

9

Nota complementară 1 a capitolului 64 din NC, introdusă prin Regulamentul (CEE) nr. 3800/92 al Comisiei din 23 decembrie 1992 de modificare a Regulamentului nr. 2658/87 (JO L 384, p. 8), prevede:

„În sensul notei 4 litera (a), se consideră «întărituri» toate bucățile de material (de exemplu, material plastic sau piele) care acoperă suprafața exterioară a feței, conferindu-i o soliditate crescută, care sunt fixate sau nu de talpă. După înlăturarea întăriturilor, partea vizibilă trebuie să prezinte caracteristicile unei fețe, și nu acelea ale unei căptușeli.

Pentru stabilirea materialului component al feței, trebuie luate în considerare părțile acoperite de accesorii și/sau întărituri.” [traducere neoficială]

10

Notele explicative ale capitolului 64 din NC, în versiunea în vigoare la momentul situației de fapt din acțiunea principală (JO 2000, C 199, p. 1), fac trimitere la notele explicative ale SA în ceea ce privește interpretarea termenilor „tălpi exterioare” și „fețe”.

11

Notele explicative ale SA sunt adoptate de comitetul SA, a cărui organizare este reglementată prin articolul 6 din convenția internațională menționată la punctul 3 din prezenta hotărâre, și sunt aprobate de Organizația Mondială a Vămilor în condițiile stabilite la articolul 8 din convenție.

12

Potrivit punctului D al doilea paragraf din „Considerații generale” din capitolul 64 din notele explicative menționate:

„Atunci când fețele sunt confecționate din mai multe materiale, materialul component a cărui suprafață de acoperire exterioară este cea mai mare este cel care determină clasificarea, prezența accesoriilor sau a aplicațiilor, precum gleznierele, bordurile de orice fel (de protecție sau ornamentale), alte aplicații ornamentale (cum ar fi: ciucuri, pompoane, vipuști), cataramele, butonii și nasturii, capsele, șnururile sau fermoarele nefiind de natură să modifice clasificarea. Materialul component al unei eventuale căptușeli nu influențează clasificarea.”

13

Acțiunea principală privește clasificarea tarifară a unei sandale cu privire la care Ecco a introdus o cerere de informație tarifară în august 2001.

14

La 19 noiembrie 2001, autoritățile fiscale daneze au emis o informație tarifară obligatorie care clasifica produsul în discuție la subpoziția 64041990 din NC, ca „încălțăminte cu tălpi exterioare din cauciuc, material plastic, piele naturală sau reconstituită și cu fețe din materiale textile”.

15

Împotriva acestei informații tarifare obligatorii, Ecco a introdus o acțiune la Landsskatteret, deoarece a considerat că sandala în litigiu în acțiunea principală ar fi trebuit clasificată la subpoziția 64039933 din NC, ca „încălțăminte cu tălpi exterioare din cauciuc, material plastic, piele naturală sau reconstituită și cu fețe din piele naturală”.

16

Întrucât Landsskatteret a admis acțiunea respectivă, Skatteministeriet a declarat apel la Vestre Landsret.

17

Instanța de trimitere descrie produsul în litigiu în acțiunea principală ca „sanda cu talpă exterioară din cauciuc cu margini înalte. Talpa exterioară are încrustări de mici dimensiuni de culori și din materiale diferite. O talpă intercalată/talpă mediană, confecționată dintr-un strat de spumă de acetat de etilen-vinil (AEV) și dintr-un strat de latex expandat acoperit cu un material textil din microfibră, este lipită pe talpa exterioară. Fața are, la nivelul căputei, o parte rabatabilă pe picior și bride posterioare, barete de închidere din piele acoperite cu benzi velcro pentru a ajusta/adapta sandala pe picior; pe de altă parte, barete de prindere confecționate din benzi textile cusute au fost fixate pe partea rabatabilă și pe partea interioară a bridei posterioare. Fața are deschideri la nivelul degetelor, al curburii plantare și al părții exterioare a piciorului, al părții superioare a piciorului, precum și al ambelor laturi ale tocului. Suprafața din piele a feței are bucăți decupate pe care sunt inserate dungi și logoul mărcii confecționate din cauciuc. Atât pielea, cât și materialul textil sunt fixate de talpa intercalată prin lipire. Pielea reprezintă, incluzând și baretele de închidere și ornamentele, 71 % din suprafața de acoperire exterioară a feței”.

18

Întrucât a considerat că soluționarea litigiului cu care este sesizată depinde de interpretarea pozițiilor și, în special, a notelor capitolului 64 din NC, Vestre Lansdret a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

19

În opinia Ecco, încălțămintea în litigiu în acțiunea principală, a cărei suprafață din piele reprezintă 71 % din suprafața de acoperire exterioară a feței, trebuie clasificată a priori, conform notei 4 litera (a) a capitolului 64 din NC, ca încălțăminte cu fețe din piele naturală în temeiul poziției 6403 din NC.

20

În plus, pielea nu ar constitui nici accesoriu, nici întăritură în sensul respectivei note 4 litera (a) și, în mod specific, o față în întregime din piele, perfect utilizabilă fără materialul textil subiacent, nu poate fi calificată drept „bucăți de material” în sensul notei complementare 1 a capitolului 64 din NC.

21

Ecco trage de aici concluzia că sandala în litigiu în acțiunea principală trebuie clasificată la poziția 6403 din NC, ca încălțăminte cu „fețe din piele naturală”.

22

Dimpotrivă, guvernul danez și Comisia apreciază că sandala în litigiu în acțiunea principală trebuie clasificată ca încălțăminte cu fețe din materiale textile în sensul poziției 6404 din NC.

23

Guvernul danez susține că, deși acoperă cea mai mare parte din fețele sandalei în litigiu în acțiunea principală, pielea trebuie considerată accesoriu și/sau întăritură în sensul notei complementare 1 a capitolului 64 din NC, din moment ce conferă o stabilitate sporită, iar materialul subiacent are forma obișnuită a unei fețe dacă se îndepărtează pielea.

24

În opinia Comisiei, materialul textil acoperă, spre deosebire de piele, întreaga suprafață exterioară a sandalei și are o rigiditate și o soliditate care trebuie luate în considerare. Prin urmare, sandala ar avea forma naturală de încălțăminte în cazul îndepărtării pielii, astfel încât aceasta ar contribui în mare măsură la caracteristicile de încălțăminte ale sandalei.

25

Similar guvernului danez, Comisia invocă și faptul că problema clasificării produsului în litigiu în acțiunea principală a fost evocată în cursul reuniunii Comitetului Codului Vamal din 18-19 martie 2003, la sfârșitul căreia statele membre prezente au convenit că sandalele ale căror fețe sunt confecționate din material textil pe care sunt cusute bucăți din piele pe partea exterioară a încălțămintei trebuie considerate ca având fețe din material textil. În opinia guvernului danez, Comitetul Codului Vamal a ajuns la această concluzie pentru motivul că materialul textil era vizibil pe părțile feței și avea forma unei fețe după înlăturarea bucăților din piele, conform notei 4 litera (a) a capitolului 64 din NC.

26

Prin intermediul primei întrebări, instanța de trimitere solicită, în esență, să se stabilească dacă sandala în litigiu în acțiunea principală trebuie clasificată la poziția 6403 din NC, ca încălțăminte cu fețe din piele, sau la poziția 6404 din NC, ca încălțăminte cu fețe din materiale textile.

27

Trebuie amintit de la început că, în conformitate cu o jurisprudență constantă, în vederea garantării securității juridice și a facilitării controalelor, criteriul decisiv pentru clasificarea tarifară a mărfurilor trebuie să aibă în vedere, în general, caracteristicile și proprietățile obiective ale acestora, astfel cum sunt definite de textul poziției din Nomenclatura combinată și al notelor de secțiuni sau de capitole (a se vedea în special Hotărârea din 27 septembrie 2007, Medion și Canon Deutschland, C-208/06 și C-209/06, Rep., p. I-7963, punctul 34).

28

Din modul de redactare a pozițiilor 6403 și 6404 din NC rezultă că clasificarea încălțămintei în litigiu în acțiunea principală la una sau la cealaltă dintre aceste poziții trebuie efectuată în funcție de materialul de confecționare al fețelor.

29

În speță, partea superioară a sandalei în litigiu în acțiunea principală este confecționată în principal din piele și din material textil. Atât pielea, cât și materialul textil sunt fixate pe talpa intercalată prin lipire.

30

Potrivit notei 4 litera (a) a capitolului 64 din NC, materialul pentru fețe trebuie considerat materialul component a cărui suprafață de acoperire exterioară este cea mai mare, fără a se lua în considerare accesoriile sau întăriturile.

31

Din decizia de trimitere rezultă că pielea reprezintă, incluzând și baretele de închidere și ornamentele, 71 % din suprafața de acoperire exterioară a feței.

32

În aceste condiții, trebuie să se stabilească dacă pielea, a cărei suprafață de acoperire exterioară este cea mai mare, trebuie considerată față sau întăritură în sensul notei 4 litera (a) a capitolului 64 din NC.

33

Nota complementară 1 a capitolului 64 din NC definește întăriturile drept bucăți de material care acoperă suprafața exterioară a feței, conferindu-i o soliditate crescută și care sunt fixate sau nu de talpă.

34

Trebuie subliniat totodată că, potrivit notei complementare 1 a capitolului 64 din NC, după înlăturarea întăriturilor, partea vizibilă trebuie să prezinte caracteristicile unei fețe, și nu acelea ale unei căptușeli.

35

Din considerațiile anterioare reiese că, pentru a clasifica sandala în litigiu în acțiunea principală în NC, instanța de trimitere trebuie să stabilească dacă, după înlăturarea pielii, materialul textil al sandalei în litigiu în acțiunea principală prezintă caracteristicile unei fețe.

36

Acesta va fi cazul dacă materialul textil, fără elementele din piele, îndeplinește funcția unei fețe, altfel spus dacă asigură o anumită stabilitate a piciorului astfel încât persoana să poată utiliza încălțămintea pentru a merge.

37

În această privință, trebuie remarcat că materialul textil nu poate fi considerat drept față doar pentru motivul că, în cazul înlăturării pielii, păstrează forma unei fețe. Într-adevăr, dat fiind că o căptușeală are rolul de a dubla materialul care o acoperă, este normal să aibă ea însăși forma unei fețe.

38

Pe de altă parte, faptul că materialul textil rămâne vizibil pe marginea pielii și pe toc nu exclude posibilitatea de a fi calificat drept căptușeală.

39

Într-adevăr, în cazul în care se consideră că materialul component al unei eventuale căptușeli nu influențează clasificarea încălțămintei cu fețe confecționate din mai multe materiale, punctul D al doilea paragraf din „Considerații generale” din capitolul 64 din notele explicative ale SA recunoaște implicit că, pe alocuri, căptușeala poate fi aparentă, altfel spus, nu este acoperită de materialul component al feței.

40

Această interpretare este confirmată de nota explicativă 1 litera (b) a capitolului 64 din NC, astfel cum rezultă din notele explicative din NC publicate de Comisie la 28 februarie 2006 (JO C 50, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 18, p. 3) și rectificate la 28 octombrie 2006 (JO C 260, p. 18), care, deși nu erau aplicabile la momentul situației de fapt din acțiunea principală, precizează: „[c]ăptușeala nu este vizibilă pe suprafața exterioară a încălțămintei, cu excepția materialului de umplutură aflat în jurul părții superioare («bracelet»), de exemplu”.

41

În ceea ce privește sandala în litigiu în acțiunea principală, se poate arăta, în primul rând, că suprafața textilă a părții superioare pare a fi confecționată dintr-un material relativ instabil și elastic și că înlăturarea pielii ar lipsi sandala respectivă de barete de închidere, în special la nivelul părții superioare a piciorului. În al doilea rând, trebuie să se constate că materialul textil este în contact direct cu piciorul, evitându-se astfel ca pielea să fie în contact cu piciorul. În al treilea rând, prezența materialului textil vizibil pe marginea pielii și pe toc pare a avea scopul de a face această încălțăminte mai confortabilă.

42

Aceste considerații sunt de natură a induce ideea că, în cazul îndepărtării pielii, materialul textil nu mai permite menținerea piciorului și, prin urmare, nu are caracteristicile unei fețe, îndeplinind funcția de căptușeală menită să asigure utilizatorului un confort sporit.

43

Cu toate acestea, sarcina de a efectua constatările necesare în acest sens îi revine instanței de trimitere.

44

În ipoteza în care aceasta ar ajunge la concluzia că materialul textil prezintă în sine caracteristicile unei fețe, instanța de trimitere va trebui să clasifice sandala în litigiu în acțiunea principală la poziția 6404 din NC.

45

În schimb, în ipoteza în care aceasta ar ajunge la concluzia contrară, instanța de trimitere va trebui să clasifice sandala în litigiu în acțiunea principală la poziția 6403 din NC.

46

Într-adevăr, în această ultimă ipoteză, fie pielea prezintă în sine caracteristicile unei fețe, astfel încât sandala în litigiu în acțiunea principală intră în domeniul de aplicare al poziției 6403 din NC, fie nu prezintă aceste caracteristici, caz în care fața sandalei în litigiu în acțiunea principală va trebui considerată ca fiind confecționată atât din material textil, cât și din piele. Or, dat fiind că pielea reprezintă, potrivit constatărilor instanței de trimitere, 71 % din suprafața de acoperire exterioară a feței, va fi considerată materialul component a cărui suprafață de acoperire exterioară este cea mai mare în sensul notei 4 litera (a) a capitolului 64 din NC. Prin urmare, sandala respectivă va trebui clasificată și la poziția 6403 din NC.

47

În sfârșit, avizul Comitetului Codului Vamal, menționat în observațiile prezentate Curții, nu poate constitui un obstacol pentru a clasifica sandala în litigiu în acțiunea principală la poziția 6403 din NC. Într-adevăr, jurisprudența este constantă în sensul că, deși concluziile acestui comitet reprezintă un mijloc important în asigurarea aplicării uniforme a Codului vamal de către autoritățile vamale ale statelor membre și pot, ca atare, să fie considerate mijloace legale de interpretare a codului menționat, acestea nu au forță juridică obligatorie (Hotărârea din 11 mai 2006, Friesland Coberco Dairy Foods, C-11/05, Rec., p. I-4285, punctul 39). Curtea a adăugat chiar faptul că poate fi necesar, după caz, să se examineze dacă formularea avizului respectiv este conformă cu dispozițiile înseși ale Codului vamal și dacă nu modifică domeniul său de aplicare (a se vedea în acest sens Hotărârea din 11 iulie 1980, Chem-Tec, 798/79, Rec., p. 2639, punctul 11).

48

Prin urmare, trebuie să se răspundă la prima întrebare că NC trebuie interpretată în sensul că o sandală, precum cea în litigiu în acțiunea principală, cu tălpile exterioare din cauciuc, a cărei parte superioară este confecționată din două benzi din piele fixate pe talpa intercalată prin lipire și legate între ele prin două barete de închidere din piele acoperite cu benzi velcro, pielea acoperind aproape 71 % din suprafața exterioară a feței, iar materialul textil elastic subiacent pielii rămânând vizibil pe alocuri, intră în domeniul de aplicare:

49

Ecco susține că nota complementară 1 a capitolului 64 din NC poate determina clasificarea ce rezultă din pozițiile NC și din nota 4 litera (a) a aceluiași capitol, dar că nu poate determina ca o față, considerată din piele naturală în cazul în care se face abstracție de nota complementară amintită, să fie considerată, dimpotrivă, o față din material textil.

50

Ecco adaugă că, deși nota complementară 1 a capitolului 64 din NC ar extinde noțiunea „întărituri” astfel încât sandala în litigiu în acțiunea principală să fie considerată ca având o față din material textil, această dispoziție ar fi incompatibilă cu nota 4 litera (a) a aceluiași capitol și ar fi, prin urmare, nelegală. Cu toate acestea, Ecco susține că, dacă este interpretată corect, nota complementară respectivă nu determină un rezultat diferit de cel rezultând în mod direct din nota 4 litera (a).

51

Guvernul danez și Comisia solicită Curții să răspundă în sensul că nota complementară 1 a capitolului 64 din NC este compatibilă cu nota 4 litera (a) a aceluiași capitol.

52

Prin intermediul celei de a doua întrebări, instanța de trimitere ridică, în esență, problema validității notei complementare 1 a capitolului 64 din NC în raport cu nota 4 litera (a) a aceluiași capitol.

53

Din decizia de trimitere rezultă că această întrebare a fost adresată ca urmare a argumentului invocat de Ecco în cadrul acțiunii principale, potrivit căruia nota complementară 1 a capitolului 64 din NC ar fi incompatibilă cu nota 4 litera (a) a aceluiași capitol în cazul în care interpretarea care s-ar da ar determina o clasificare la poziția 6404 din NC a încălțămintei cu suprafața de acoperire exterioară cea mai mare confecționată din piele, de forma unei fețe, din moment ce materialul textil subiacent are de asemenea forma unei fețe.

54

În această privință, este suficient să se constate, pe de o parte, că nota 4 litera (a) a capitolului 64 din NC prevede în mod expres că părțile componente ale eventualelor întărituri nu au niciun efect privind stabilirea materialului component al feței încălțămintei în vederea clasificării acesteia în NC. Această precizare este făcută fără vreo referire sau limitare referitoare la suprafața acoperită de întăriturile respective.

55

Pe de altă parte, trebuie subliniat că nota complementară 1 a capitolului 64 din NC se limitează, după cum indică titlul, să furnizeze anumite elemente explicative referitoare la noțiunea de întărituri în sensul notei 4 litera (a) și în special cu privire la funcția acestora.

56

În aceste condiții, nu există o contradicție între dispozițiile notei 4 litera (a) a capitolului 64 din NC și cele ale notei complementare 1 din același capitol, de natură să pună în discuție validitatea acesteia din urmă.

57

În consecință, trebuie să se răspundă la a doua întrebare că nota complementară 1 a capitolului 64 din NC este compatibilă cu nota 4 litera (a) a aceluiași capitol.

58

Întrucât, în privința părților din acțiunea principală, procedura are caracterul unui incident survenit la instanța de trimitere, este de competența acesteia să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a prezenta observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a cincea) declară: