—

pentru Zuckerfabrik Jülich AG (fostă Jülich AG), de H.-J. Prieß, Rechtsanwalt;

—

pentru Saint Louis Sucre SNC, de S. Le Roy, avocat;

—

pentru societatea Sucreries du Marquenterre SA, precum și pentru societățile SA des Sucreries de Fontaine Le Dun, Bolbec, Auffray (SAFBA), SA Lesaffre Frères, Tereos, succesoare în drepturi a Sucreries, Distilleries des Hauts de France, SA Sucreries & Distilleries de Souppes — Ouvré fils, SA Sucreries de Toury et Usines Annexes, Tereos, Tereos, succesoare în drepturi a SAS Sucrerie du Littoral Groupe SDHF, Cristal Union, Sucrerie Bourdon, SA Sucrerie de Bourgogne, SAS Vermendoise Industries și SA Sucreries et Raffineries d’Erstein, de N. Coutrelis, avocat;

—

pentru guvernul german, de domnii M. Lumma și U. Forsthoff, în calitate de agenți, asistați de L. Harings, Rechtsanwalt;

—

pentru guvernul francez, de domnul G. de Bergues, precum și de doamnele A. Colomb și A.-L. During, în calitate de agenți;

—

pentru guvernul elen, de domnul V. Kontolaimos, precum și de doamnele E. Svolopoulou și S. Charitaki, în calitate de agenți;

—

pentru guvernul italian, de domnul I. M. Braguglia, în calitate de agent, asistat de domnul G. Aiello, avvocato dello Stato;

—

pentru Comisia Comunităților Europene, de domnii M. Nolin și F. Erlbacher, precum și de doamna C. Cattabriga, în calitate de agenți,

1

Cererile de pronunțare a unei hotărâri preliminare privesc interpretarea articolului 15 din Regulamentul (CE) nr. 1260/2001 al Consiliului din 19 iunie 2001 privind organizarea comună a piețelor în sectorul zahărului (JO L 178, p. 1), validitatea articolului 6 alineatul (4) din Regulamentul (CE) nr. 314/2002 al Comisiei din 20 februarie 2002 de stabilire a normelor de aplicare a regimului cotelor în sectorul zahărului (JO L 50, p. 40), astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 1140/2003 al Comisiei din 27 iunie 2003 (JO L 160, p. 33), precum și validitatea Regulamentului (CE) nr. 1837/2002 al Comisiei din 15 octombrie 2002 de stabilire, pentru anul de comercializare 2001/2002, a valorilor cotizațiilor la producție pentru sectorul zahărului, precum și a coeficientului cotizației suplimentare în sectorul zahărului (JO L 278, p. 13), a Regulamentului (CE) nr. 1762/2003 al Comisiei din 7 octombrie 2003 de stabilire, pentru anul de comercializare 2002/2003, a valorilor cotizațiilor la producție pentru sectorul zahărului (JO L 254, p. 4) și a Regulamentului (CE) nr. 1775/2004 al Comisiei din 14 octombrie 2004 de stabilire, pentru anul de comercializare 2003/2004, a valorilor cotizațiilor la producție pentru sectorul zahărului (JO L 316, p. 64).

2

Aceste cereri au fost formulate în cadrul unui litigiu între întreprinderea Zuckerfabrik Jülich AG (denumită în continuare „Jülich”), producătoare de zahăr, pe de o parte, și Hauptzollamt Aachen (Germania), pe de altă parte, în privința valorii cotizației la producție impuse pentru anul 2003/2004 în cadrul finanțării organizării comune a pieței în sectorul zahărului și, respectiv, în cadrul unor litigii între Société Saint Louis Sucre SNC (denumită în continuare „Saint Louis Sucre”), precum și alți producători de zahăr, și anume societatea Sucreries du Marquenterre SA și societățile SA des Sucreries de Fontaine Le Dun, Bolbec, Auffray (SAFBA), SA Lesaffre Frères, Tereos, succesoare în drepturi a Sucreries, Distilleries des Hauts de France, SA Sucreries & Distilleries de Souppes — Ouvré fils, SA Sucreries de Toury et Usines Annexes, Tereos, Tereos, succesoare în drepturi a SAS Sucrerie du Littoral Groupe SDHF, Cristal Union, Sucrerie Bourdon, SA Sucrerie de Bourgogne, SAS Vermendoise Industries și SA Sucreries et Raffineries d’Erstein (denumite în continuare, împreună, „Sucreries du Marquenterre și alții”), pe de o parte, și directeur général des douanes et droits indirects și receveur principal des douanes et droits indirects de Gennevilliers (Franța), pe de altă parte, privind valorile cotizațiilor achitate pentru anii 2001/2002, 2002/2003 și 2003/2004 în cadrul finanțării organizării comune a pieței în sectorul zahărului.

3

Potrivit considerentului (9) al Regulamentului nr. 1260/2001:

„Motivele care au determinat până acum Comunitatea să adopte un regim de cote de producție pentru zahăr, izoglucoză și sirop de inulină rămân fondate în prezent. Totuși, au fost aduse modificări acestuia pentru a ține cont de evoluția recentă a producției și pentru a dota Comunitatea cu instrumentele necesare în vederea asigurării finanțării integrale, în mod echitabil dar eficient, de către producătorii înșiși, a sarcinilor la desfacerea excedentelor care rezultă din raportul dintre producția Comunității și consumul acesteia și pentru a se conforma obligațiilor ce decurg din acordurile rezultate din negocierile comerciale multilaterale ale Rundei Uruguay, denumite în continuare «acordurile GATT» […]” [traducere neoficială]

4

Considerentele (11)-(15) ale Regulamentului nr. 1260/2001 au următorul cuprins:

5

Astfel, articolul 11 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1260/2001 prevede că statele membre atribuie o cotă A și o cotă B fiecărei întreprinderi producătoare de zahăr, fiecărei întreprinderi producătoare de izoglucoză și fiecărei întreprinderi producătoare de sirop de inulină stabilită pe teritoriul acestora și căreia i s-a atribuit în cursul anului de comercializare 2000/2001 o cotă A și o cotă B.

6

În temeiul articolului 11 alineatul (2) din acest regulament, aceste cote sunt atribuite ținându-se cont de cantitățile de bază A și B stabilite pentru fiecare regiune de producție.

7

De la articolul 7 alineatul (1), de la articolul 10 alineatele (3)-(5), de la articolul 13 alineatul (1) și de la articolul 27 alineatul (1) din regulamentul menționat reiese că respectivele cote A și B de zahăr reprezintă cantități garantate care fie pot fi desfăcute pe piața Comunității sau eventual livrate pentru intervenție, fie pot fi exportate beneficiind de restituiri la export.

8

De la articolul 15 alineatele (3) și (4) din Regulamentul nr. 1260/2001, în coroborare cu considerentele (11) și (13) ale acestuia, rezultă că pierderile datorate desfacerii excedentelor de producție comunitară în cadrul cotelor în raport cu consumul intern determină cotizații la producție care trebuie încasate în special de la fabricanții de zahăr.

9

În ceea ce privește calculul acestor cotizații, articolul 15 prevede:

„(1)   Înainte de sfârșitul fiecărui an de comercializare se constată:

(2)   Înaintea sfârșitului anului de comercializare 2005/2006 și fără a aduce atingere articolului 10 alineatele (3)-(6), pentru anii de comercializare 2001/2002-2005/2006 se constată cumulativ:

Pierderea globală previzibilă sau încasarea globală previzibilă menționate la alineatul (1) litera (e) se ajustează în funcție de diferența dintre cotizațiile menționate la literele (c) și (d).

(3)   În cazul în care cotizațiile menționate la alineatul (1) conduc, după ajustarea în conformitate cu alineatul (2) și fără a aduce atingere articolului 18 alineatul (1), la o pierdere globală previzibilă, aceasta se împarte prin cantitatea previzibilă de zahăr A și B, de izoglucoză A și B și de sirop de inulină A și B produse în anul de comercializare în curs. Cuantumul care rezultă trebuie încasat de la fabricanți drept cotizație la producția de bază asupra producțiilor lor de zahăr A și B, de izoglucoză A și B și de sirop de inulină A și B.

[…]

(4)   În cazul în care plafonarea cotizației la producția de bază nu permite acoperirea integrală a pierderii globale menționate la alineatul (3) primul paragraf, soldul restant se împarte la cantitatea previzibilă de zahăr B, de izoglucoză B și de sirop de inulină B produsă pentru anul de comercializare respectiv. Cuantumul care rezultă trebuie încasat de la fabricanți drept cotizație B asupra producțiilor lor de zahăr B, de izoglucoză B și de sirop de inulină B.

[…]

(6)   Pentru stabilirea pierderii globale menționate la alineatul (1) litera (e), se iau în considerare toate pierderile care rezultă din acordarea de restituiri la producție menționate la articolul 7 alineatul (3).

(7)   Cotizațiile menționate la prezentul articol se încasează de către statele membre.

(8)   În conformitate cu procedura prevăzută la articolul 42 alineatul (2), se adoptă normele de aplicare a prezentului articol și în special:

[…]” [traducere neoficială]

10

Articolul 16 din Regulamentul nr. 1260/2001 prevede:

„(1)   În cazul în care, pentru un an de comercializare, pierderea globală constatată prin aplicarea articolului 15 alineatele (1) și (2) nu se acoperă integral prin încasările cotizațiilor la producție pentru același an de comercializare după aplicarea articolului 15 alineatele (3)-(5), se încasează o cotizație suplimentară de la fabricanți, fără a aduce atingere articolului 4, în vederea acoperirii integrale a părții din pierderea globală în cauză neacoperită prin încasările respective.

(2)   Cotizația suplimentară se stabilește pentru fiecare întreprindere producătoare de zahăr, pentru fiecare întreprindere producătoare de izoglucoză și pentru fiecare întreprindere producătoare de sirop de inulină aplicând sumei totale, datorată de întreprindere drept cotizații la producția anului de comercializare în cauză, un coeficient ce urmează a fi stabilit. Acest coeficient reprezintă pentru Comunitate raportul dintre pierderea globală constatată pentru anul de comercializare în cauză în aplicarea articolului 15 alineatele (1) și (2) și încasările cotizației la producția de bază și ale cotizației B datorate de fabricanții de zahăr, de fabricanții de izoglucoză și de fabricanții de sirop de inulină pentru același an de comercializare, din care se scade 1.

[…]

(5)   Normele de aplicare a prezentului articol, și în special coeficientul menționat la alineatul (2), se adoptă în conformitate cu procedura prevăzută la articolul 42 alineatul (2).” [traducere neoficială]

11

În temeiul articolului 15 alineatul (8) și al articolului 16 alineatul (5) din acest regulament, Comisia Comunităților Europene a adoptat Regulamentul nr. 314/2002.

12

În versiunea sa inițială, articolul 6 alineatul (4) din regulamentul respectiv prevedea:

„Cantitatea care trebuie constatată în aplicarea articolului 15 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul (CE) nr. 1260/2001 se stabilește pe baza sumei următoarelor cantități:

Din suma prevăzută la primul paragraf se scad suma cantităților de zahăr, de izoglucoză și de sirop de inulină exportate în țări terțe sub formă de produse transformate și cantitățile produselor de bază exprimate în echivalent de zahăr alb pentru care s-au eliberat certificate de restituire la producție prevăzute la articolul 7 alineatul (3) din Regulamentul […] nr. 1260/2001.” [traducere neoficială]

13

Această dispoziție a fost modificată prin Regulamentul nr. 1140/2003 după cum urmează:

„Cantitatea desfăcută pentru consum în Comunitate în aplicarea articolului 15 alineatul (1) litera (b) și a articolului 15 alineatul (2) litera (a) din Regulamentul […] nr. 1260/2001 se stabilește pe baza sumei cantităților, exprimate în echivalent de zahăr alb, de zaharuri și siropuri prevăzute la articolul 1 alineatul (1) literele (a)-(d) din prezentul regulament, de izoglucoză și de sirop de inulină:

Din suma prevăzută la primul paragraf se scad cantitățile, exprimate în echivalent de zahăr alb, de zahăr, de izoglucoză și de sirop de inulină:

[…]” [traducere neoficială]

14

Articolul 6 alineatul (5) din Regulamentul nr. 314/2002 prevede:

„În sensul articolului 15 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul […] nr. 1260/2001, se consideră angajamente la export pentru anul de comercializare în curs:

Pentru calculul pierderii medii previzibile, menționată la articolul 15 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul […] nr. 1260/2001, se iau în considerare, de asemenea, restituirile la producție pentru cantitățile de produse de bază exprimate în echivalent de zahăr alb pentru care au fost eliberate în cursul anului de comercializare în cauză certificate de restituire la producție, menționate la articolul 7 alineatul (3) din regulamentul respectiv.”

15

Valorile cotizațiilor la producție au fost stabilite, pentru anii de comercializare 2001/2002, 2002/2003 și 2003/2004 prin Regulamentele nr. 1837/2002, nr. 1762/2003 și, respectiv, nr. 1775/2004, în aplicarea Regulamentelor nr. 1260/2001 și nr. 314/2002, acesta din urmă, dacă este cazul, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul nr. 1140/2003.

16

Prin Decizia din 22 octombrie 2004, Hauptzollamt Aachen a stabilit cotizația la producție a întreprinderii Jülich aplicând, în ceea ce privește cotizația la producția de bază pentru zahărul A și pentru zahărul B, valoarea prevăzută la articolul 1 litera (a) din Regulamentul nr. 1775/2004, iar, în ceea ce privește cotizația B privind zahărul B, valoarea pe tonă menționată la articolul 1 litera (b) din același regulament.

17

Întrucât reclamația formulată de Jülich împotriva acestei decizii a fost respinsă, această societate a introdus o acțiune în fața Finanzgericht Düsseldorf, arătând că Regulamentul nr. 1775/2004 nu este valid, întrucât Comisia ar fi săvârșit erori în calculul cotizațiilor la producție. Pe de o parte, aceasta ar fi inclus în mod greșit, la calcularea excedentului exportabil, cantitatea de 504205 tone de zahăr, exportate de Comunitate sub formă de produse transformate pentru care nu s-a acordat nicio restituire, dat fiind că, în final, această cantitate nu a generat nicio pierdere pentru bugetul Comunității. Pe de altă parte, Comisia nu ar fi luat în considerare aceeași cantitate la calcularea pierderii medii. Or, niciun motiv obiectiv nu ar justifica luarea în considerare a două cantități diferite pentru stabilirea excedentului exportabil și a pierderii medii pe tona de zahăr.

18

În opinia instanței de trimitere, dacă obiectivul avut în vedere prin încasarea cotizațiilor la producție se limitează la supunerea producătorilor la plata unei contribuții pentru finanțarea sarcinilor desfacerii excedentelor de producție comunitară, stabilirea valorilor cotizațiilor, fără a se lua în considerare împrejurarea că doar o parte din zahărul exportat a beneficiat de restituiri la export, ar depăși ceea ce este necesar pentru atingerea acestui obiectiv. Prin urmare, Finanzgericht Düsseldorf a decis să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

19

Saint Louis Sucre, precum și Sucreries du Marquenterre și alții sunt supuse, în calitate de societăți producătoare de zahăr, plății cotizațiilor la producție privind zahărul.

20

Considerând prea ridicate valorile cotizațiilor pe care le-au achitat pentru anii de comercializare 2001/2002, 2002/2003 și 2003/2004, acestea au solicitat receveur principal des douanes et des droits indirects de Gennevilliers, însărcinat cu recuperarea cotizațiilor, o rambursare parțială a acestora.

21

Prin deciziile din 23 februarie 2005 ale receveur principal, reclamațiile prezentate în vederea acestei rambursări au fost respinse pentru motivul că valorile cotizațiilor contestate rezultă din aplicarea reglementării comunitare.

22

În aceste condiții, Saint Louis Sucre și Sucreries du Marquenterre și alții au formulat acțiuni în fața tribunal de grande instance de Nanterre în vederea anulării deciziilor menționate și a dispunerii rambursării parțiale a cotizațiilor contestate, majorate cu dobânzile moratorii.

23

Reclamantele din acțiunea principală au susținut că reglementarea comunitară relevantă prevede contabilizarea diferită a zahărului exportat sub formă de produs transformat care nu beneficiază de restituiri, pe de o parte, prin integrarea acestuia în excedentul exportabil care trebuie finanțat și, pe de altă parte, prin excluderea unor cantități denumite „angajament la exportul în cauză”, care permit calcularea „pierderii medii” pentru finanțarea efectivă a desfacerii acestui excedent. Astfel, Comisia ar fi supraestimat valoarea cotizației pentru anii de comercializare 2001/2002, 2002/2003 și 2003/2004 și nu ar fi respectat obiectivul de autofinanțare stabilit de Consiliul Uniunii Europene.

24

Prin urmare, reclamantele din acțiunea principală au contestat validitatea articolului 6 alineatul (4) din Regulamentul nr. 314/2002, care ar prevedea, în redactarea sa care rezultă din Regulamentul nr. 1140/2003, o definiție prea extinsă a excedentului exportabil, contrară principiilor proporționalității, ierarhiei normelor și limitării competențelor de execuție ale Comisiei. În subsidiar, pentru aceleași motive, reclamantele au contestat validitatea regulamentelor care stabilesc, în temeiul Regulamentului nr. 314/2002, valorile cotizațiilor la producție pentru anii de comercializare în cauză în acțiunea principală.

25

În subsidiar și în eventualitatea în care ar prevala o definiție extinsă a excedentului exportabil, Saint Louis Sucre, precum și Sucreries du Marquenterre și alții au arătat că tot nu s-ar fi respectat obiectivul de autofinanțare strictă enunțat în Regulamentul nr. 1260/2001, în măsura în care Comisia, care în 2002 lua în considerare în calculele sale anuale ale pierderii medii produsele exportate fără restituire, nu ține seama în prezent în calculele sale de faptul că elementele constitutive ale „excedentului exportabil” și calculul „pierderii medii” trebuie să fie identice.

26

În acest context, tribunal de grande instance de Nanterre a hotărât să suspende judecarea cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

27

Având în vedere conexitatea cauzelor C-5/06 și C-23/06-C-36/06, se impune, în conformitate cu articolul 43 din Regulamentul de procedură coroborat cu articolul 103 din același regulament, reunirea acestora în vederea pronunțării hotărârii.

28

Întrucât întrebările preliminare adresate de cele două instanțe de trimitere sunt, în esență, identice, trebuie abordate ținând cont de modul în care acestea sunt formulate în cauza C-5/06.

29

Trebuie amintit că al unsprezecelea considerent al Regulamentului (CEE) nr. 1785/81 al Consiliului din 30 iunie 1981 privind organizarea comună a piețelor în sectorul zahărului (JO L 177, p. 4) prevedea, la fel cum prevede considerentul (9) al Regulamentului nr. 1260/2001, că trebuie aduse modificări regimului de cote de producție, în special „pentru a dota Comunitatea cu instrumentele necesare în vederea asigurării finanțării integrale, în mod echitabil dar eficient, de către producătorii înșiși, a sarcinilor la desfacerea excedentelor care rezultă din raportul dintre producția Comunității și consumul acesteia […]”.

30

Articolul 28 din Regulamentul nr. 1785/81, care stabilea criteriile aplicate pentru determinarea cotizațiilor la producție pentru producțiile de zahăr A și B și de izoglucoză A și B, prevedea la alineatul (1):

„Înainte de încheierea fiecăruia dintre anii de comercializare 1981/1982-1985/1986 se constată:

31

Această dispoziție a rămas în esență neschimbată, deși a fost înlocuită succesiv prin articolul 33 alineatul (1) din Regulamentul (CE) nr. 2038/1999 al Consiliului din 13 septembrie 1999 privind organizarea comună a piețelor în sectorul zahărului (JO L 252, p. 1) și prin articolul 15 alineatul (1) din Regulamentul nr. 1260/2001.

32

Potrivit articolului 5 alineatul (5) din Regulamentul (CEE) nr. 1443/82 al Comisiei din 8 iunie 1982 de stabilire a normelor de aplicare a regimului cotelor în sectorul zahărului (JO L 158, p. 17), cantitățile de zahăr și de izoglucoză exportate către țări terțe sub formă de produse transformate se scad din cantitățile de zahăr și de izoglucoză înregistrate în contul consumului în Comunitate.

33

În special din dosarul referitor la cauzele C-23/06-C-36/06 reiese că, în ceea ce privește excedentul exportabil, Comisia a considerat în mod constant că acesta corespunde producției din care se scad desfacerile de zahăr, exporturile de zahăr sub formă de produse transformate, indiferent dacă au beneficiat sau nu de o restituire, nefiind cuprinse în consumul în Comunitate, ci în excedentul respectiv.

34

Articolul 15 din Regulamentul nr. 1260/2001, care stabilește criteriile aplicate la stabilirea cotizațiilor la producție pentru producțiile de zahăr A și B, de izoglucoză A și B și de sirop de inulină A și B, prevede la alineatul (1) literele (a)-(c) că excedentul exportabil e reprezentat de diferența dintre, pe de o parte, cantitatea previzibilă de zahăr A și B, de izoglucoză A și B și de sirop de inulină A și B produsă pentru anul de comercializare în curs și, pe de altă parte, cantitatea previzibilă de zahăr, de izoglucoză și de sirop de inulină desfăcută pentru consum în Comunitate în anul de comercializare în curs.

35

Potrivit articolului 15 alineatul (1) litera (d) din același regulament, pierderea medie previzibilă este egală cu diferența dintre cuantumul total al restituirilor și cuantumul total al prelevărilor raportate la tonajul total al angajamentelor la export în cauză.

36

Potrivit articolului 15 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul nr. 1260/2001, pierderea globală previzibilă se calculează înmulțind excedentul exportabil cu pierderea medie.

37

Întrucât excedentul exportabil este reprezentat de diferența dintre producția comunitară sub cotele A și B și consumul intern, acesta din urmă nu are vocație să includă cantitățile de produse exportate, indiferent dacă au beneficiat sau nu de restituiri la export.

38

Într-adevăr, cantitățile de produse exportate nu ar putea fi considerate ca desfăcute pentru consum în Comunitate, în sensul articolului 15 alineatul (1) litera (b) din Regulamentul nr. 1260/2001.

39

De fapt, excedentul exportabil include cantitățile de produse pentru desfacerea cărora sunt prevăzute măsuri comunitare de sprijin. Astfel, de exemplu, cantitățile de produse stocate eventual la sfârșitul anului de comercializare trebuie contabilizate drept cantități neconsumate în vederea stabilirii excedentului exportabil, în timp ce, prin ipoteză, acestea nu au beneficiat, în acest stadiu, de măsuri de sprijin la desfacere.

40

Excedentul exportabil nu trebuie confundat cu cantitățile de produse exportate. Acestea, deși au determinat restituiri, nu dau naștere întotdeauna unor sarcini financiare pentru producători. Acesta ar fi cazul în special atunci când cantitatea care rezultă, prin ipoteză, din diferența dintre, pe de o parte, stocurile inițiale și producția comunitară și, pe de altă parte, stocurile finale este superioară producției comunitare și când cantitățile de produse care au dat dreptul la restituiri nu depășesc diferența dintre producția comunitară și cantitatea respectivă.

41

Astfel cum a susținut, în esență, Comisia, dacă obiectivul Regulamentului nr. 1260/2001 este acela de a stabili baza calculului cotizațiilor la producție pe costurile bugetare ale restituirilor, ar fi fost suficient ca aceste cotizații să fie stabilite pornind de la o pierdere globală întemeiată pe toate restituirile la export și la producție.

42

Or, trebuie arătat că pierderea globală previzibilă, astfel cum a fost definită la articolul 15 alineatul (1) litera (e) din Regulamentul nr. 1260/2001, nu coincide cu cuantumul global al restituirilor privind anul de comercializare în curs, ci este constituită de produsul excedentului exportabil și al pierderii medii previzibile pe tona de zahăr pentru angajamentele la export care trebuie realizate pentru anul de comercializare în curs.

43

Din cele de mai sus reiese că metoda de calcul a pierderii globale previzibile tinde, în orice caz, să stabilească în mod prospectiv și convențional pierderile datorate desfacerii excedentelor de producție comunitară.

44

Or, dacă s-ar înregistra cantitățile exportate fără restituiri drept consum intern, acesta ar fi supraevaluat. Prin urmare, excedentul exportabil ar fi subestimat. De asemenea, ar exista riscul să nu fie atins obiectivul sistemului de autofinanțare a sarcinilor la desfacerea excedentelor, care constă, de la instituirea acestui sistem prin Regulamentul nr. 1785/81, în a asigura finanțarea integrală a acestor sarcini, în mod echitabil dar eficient, de către producătorii înșiși și a cărui punere în aplicare de către Comisie s-a bazat întotdeauna pe o noțiune de excedent exportabil care include exporturile de zahăr, indiferent dacă au beneficiat sau nu de o restituire. Astfel, menținerea sistemului respectiv ar putea fi compromisă, contrar prevederilor considerentului (12) al Regulamentului nr. 1260/2001.

45

În lumina considerațiilor de mai sus, articolul 15 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul nr. 1260/2001 trebuie interpretat în sensul că, în scopul calculării excedentului exportabil, trebuie scăzute din consum toate cantitățile de produse exportate care intră în domeniul de aplicare al acestui articol, indiferent dacă s-au plătit sau nu restituiri.

46

În temeiul articolului 15 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul nr. 1260/2001, pierderea medie previzibilă este egală cu diferența dintre cuantumul total al restituirilor și cuantumul total al prelevărilor raportate la tonajul total al angajamentelor la export care trebuie realizate pentru anul de comercializare în curs.

47

Potrivit articolului 15 alineatul (1) litera (e) din acest regulament, pierderea globală previzibilă se calculează înmulțind excedentul exportabil cu pierderea medie.

48

În temeiul articolului 22 alineatul (1) din regulamentul menționat, orice export de zahăr, de izoglucoză și de sirop de inulină în afara Comunității este supus prezentării unei licențe de export, eliberarea acesteia fiind condiționată de constituirea unei garanții care asigură angajamentul de a exporta pe durata valabilității licenței.

49

Or, în contextul exporturilor avute în vedere de Regulamentul nr. 1260/2001, în lipsa unor motive speciale care să se opună, trebuie să se interpreteze noțiunea „angajamente la export care trebuie realizate pentru anul de comercializare în curs”, prevăzută la articolul 15 alineatul (1) litera (d) din același regulament, astfel încât să existe o coerență cu articolul 22 alineatul (1) din acest regulament, care face trimitere la angajamentul de a exporta.

50

Astfel, în prezentul context, această noțiune tinde să înglobeze orice cantitate de produse care intră în domeniul de aplicare al articolului 15 din regulamentul respectiv, destinată exportului în afara Comunității.

51

În această privință, trebuie arătat că, spre deosebire de susținerile mai multor persoane interesate care au prezentat observații în cadrul procedurii, chestiunea dacă restituiri la export însoțesc sau nu cantitățile de produse destinate exportului nu are relevanță în raport cu noțiunea „angajamente la export care trebuie realizate pentru anul de comercializare în curs”. Într-adevăr, această noțiune nu are în vedere decât cantitățile de produse pentru care s-au eliberat licențe de export.

52

O astfel de interpretare a articolului 15 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul nr. 1260/2001 este concordantă cu noțiunea „excedent exportabil” care figurează la alineatul (1) litera (c), astfel cum a fost identificată la punctul 45 din prezenta hotărâre, și permite, în definitiv, să se calculeze în mod coerent pierderea globală previzibilă, astfel cum a fost definită la alineatul (1) litera (e).

53

Într-adevăr, astfel cum au arătat în esență reclamantele din acțiunea principală, precum și guvernele german și francez, pierderea globală previzibilă, care se obține înmulțind excedentul exportabil cu pierderea medie, ar fi supraestimată dacă un produs ar putea fi considerat exportat în scopul calculării excedentului exportabil și nu ar fi luat în considerare în mod corespunzător la calcularea pierderii medii, al cărei numitor este constituit, astfel cum se arată la articolul 15 alineatul (1) litera (d) al doilea paragraf din Regulamentul nr. 1260/2001, din tonajul total al angajamentelor la export care trebuie realizate pentru anul de comercializare în curs.

54

Din dosar și în special din documentul de lucru D/32013/04 al serviciilor Comisiei, referitor la metoda de calcul a cotizațiilor „zahăr la producție”, supus Comitetului de gestiune al sectorului zahărului la 30 septembrie 2004, reiese că anumite state membre și-au exprimat dorința ca zahărul exportat fără restituiri să fie inclus în calculul pierderii medii. Potrivit acestui document, pierderea globală, astfel cum a fost calculată de Comisie în aplicarea articolului 6 alineatul (5) din Regulamentul nr. 314/2002, și anume, în special, excluzând din angajamentele la export cantitățile exportate fără restituiri, este mai mare sau egală cu cheltuielile restituirilor pentru zahăr.

55

Totuși, Comisia arată că o astfel de metodă de calcul permite descurajarea creării de excedente, care ar exercita o presiune asupra prețurilor pieței, ar destabiliza organizarea comună a piețelor în sectorul zahărului și ar putea ocaziona cheltuieli, în special de achiziție pentru intervenție.

56

Această argumentare nu poate fi admisă.

57

Într-adevăr, din considerentele (9), (11) și (12) ale Regulamentului nr. 1260/2001 reiese că sistemul instituit prin acesta are în vedere punerea în sarcina producătorilor, integral, în mod echitabil dar eficient, a sarcinilor la desfacerea excedentelor de producție comunitară, potrivit principiului autofinanțării.

58

Astfel cum a constatat Curtea, sistemul de finanțare a cheltuielilor de desfacere este organizat astfel încât cota A, care reprezintă consumul intern, nu determină decât încasarea unei cotizații minime, pe când cota B, destinată în principal exportului, este supusă unei cotizații mult mai ridicate, susceptibilă de a finanța restituirile necesare și, în același timp, de a avea un efect disuasiv asupra producătorilor (a se vedea Hotărârea din 22 ianuarie 1986, Eridania zuccherifici nazionali și alții, 250/84, Rec., p. 117, punctul 19).

59

Efectul disuasiv pe care, potrivit constatării Curții din Hotărârea Eridania zuccherifici nazionali și alții, citată anterior, sistemul de finanțare a cheltuielilor de desfacere l-ar putea avea asupra producătorilor rezultă, astfel cum a arătat avocatul general la punctul 60 din concluziile sale, din chiar faptul punerii în sarcina producătorilor, prin cotizația la producție, a finanțării sarcinilor la desfacerea excedentelor de producție comunitară.

60

Or, cu excepția ipotezei, destul de teoretice, că toate exporturile ar fi beneficiat de restituiri, dispozitivul pus în aplicare de Comisie, în măsura în care ajunge în practică să stabilească a priori pierderea globală la un cuantum superior celui al cheltuielilor legate de restituiri, depășește obiectivul Regulamentului nr. 1260/2001 și în special pe cel al unei finanțări echitabile a sarcinilor la desfacerea excedentelor de producție comunitară, amintit la punctul 57 din prezenta hotărâre.

61

Având în vedere cele de mai sus, trebuie să se răspundă că articolul 15 alineatul (1) litera (d) din Regulamentul nr. 1260/2001 trebuie interpretat în sensul că toate cantitățile de produse exportate care intră în domeniul de aplicare al acestui articol, indiferent dacă s-au plătit sau nu efectiv restituiri, trebuie luate în considerare în vederea stabilirii pierderii medii previzibile pe tona de produs.

62

Regulamentele nr. 1837/2002, nr. 1762/2003 și nr. 1775/2004 au stabilit, pentru anii de comercializare 2001/2002, 2002/2003 și 2003/2004, valorile cotizațiilor la producție în sectorul zahărului.

63

Este cert că, în aplicarea articolului 6 alineatul (5) din Regulamentul nr. 314/2002, Comisia nu a luat în considerare, la calcularea pierderii medii pe tona de zahăr, decât exporturile care beneficiază de restituiri. Totuși, din dosar reiese că această metodă de calcul nu a fost aplicată decât începând cu anul 2003. În ceea ce privește anul de comercializare 2001/2002, la care se referă Regulamentul nr. 1837/2002, este cert că, pentru stabilirea cotizațiilor la producție, Comisia calculase pierderea medie bazându-se pe toate cantitățile de zahăr exportate sub formă de produse transformate, indiferent dacă aceste exporturi au beneficiat sau nu efectiv de restituiri. Anul următor, Comisia a realizat o corectare a calculului pierderii medii, neluând în considerare decât cantitățile de produse exportate care au determinat efectiv plata unor restituiri. Acest lucru a determinat o creștere a respectivei pierderi medii, al cărei cuantum s-a repercutat asupra pierderii globale a anului de comercializare 2002/2003.

64

Or, din răspunsul dat la punctul 61 din prezenta hotărâre reiese că o astfel de metodă de calcul a pierderii medii nu este conformă articolului 15 din Regulamentul nr. 1260/2001.

65

Prin urmare, Regulamentele nr. 1760/2006 și nr. 1775/2004, care aplică metoda respectivă, nu sunt valide.

66

Cu privire la Regulamentul nr. 1837/2002, având în vedere cele de mai sus, examinarea acestuia nu a pus în evidență existența unor elemente de natură să îi afecteze validitatea.

67

Totuși, din argumentele anterioare rezultă că, în măsura în care corectarea calculului pierderii medii, menționate la punctul 63 din prezenta hotărâre, se bazează pe metoda de calcul amintită la același punct, aceasta nu este conformă articolului 15 din Regulamentul nr. 1260/2001.

68

Având în vedere ansamblul considerentelor de mai sus, trebuie să se răspundă la întrebările adresate că:

69

Întrucât, în privința părților din acțiunile principale, procedura are caracterul unui incident survenit la instanțele de trimitere, este de competența acestora să se pronunțe cu privire la cheltuielile de judecată. Cheltuielile efectuate pentru a depune observații Curții, altele decât cele ale părților menționate, nu pot face obiectul unei rambursări.

Pentru aceste motive, Curtea (Camera a doua) declară:

În temeiul articolului 15 alineatul (1) litera (c) din Regulamentul (CE) nr. 1260/2001 al Consiliului din 19 iunie 2001 privind organizarea comună a piețelor în sectorul zahărului, în scopul calculării excedentului exportabil, trebuie scăzute din consum toate cantitățile de produse exportate care intră în domeniul de aplicare al acestui articol, indiferent dacă s-au plătit sau nu restituiri.

Articolul 15 alineatul (1) litera (d) din regulamentul menționat trebuie interpretat în sensul că toate cantitățile de produse exportate care intră în domeniul de aplicare al acestui articol, indiferent dacă s-au plătit sau nu efectiv restituiri, trebuie luate în considerare în vederea stabilirii atât a excedentului exportabil, cât și a pierderii medii pe tona de produs.

Regulamentul (CE) nr. 1762/2003 al Comisiei din 7 octombrie 2003 de stabilire, pentru anul de comercializare 2002/2003, a valorilor cotizațiilor la producție pentru sectorul zahărului și Regulamentul (CE) nr. 1775/2004 al Comisiei din 14 octombrie 2004 de stabilire, pentru anul de comercializare 2003/2004, a valorilor cotizațiilor la producție pentru sectorul zahărului sunt nevalide.

Examinarea Regulamentului (CE) nr. 1837/2002 al Comisiei din 15 octombrie 2002 de stabilire, pentru anul de comercializare 2001/2002, a valorilor cotizațiilor la producție pentru sectorul zahărului, precum și a coeficientului cotizației suplimentare în sectorul zahărului nu a pus în evidență existența unor elemente de natură să îi afecteze validitatea.