CONCLUZIILE AVOCATULUI GENERAL

JAN MAZÁK

prezentate la 6 martie 2007¹(1)

Cauza C‑142/06

Olicom A/S

împotriva

Skatteministeriet

[cerere de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulată de Østre Landsret (Danemarca)]

„Tariful vamal comun – Poziții tarifare 8471 (mașini automate de prelucrare a datelor) și 8517 (aparate pentru telecomunicații) – Plăci de rețea cu dublă funcție, acces la Local Area Network (LAN) și Wide Area Network (WAN) – Clasificare în Nomenclatura combinată – Funcție proprie“

1. Această cauză are ca obiect clasificarea tarifară a plăcilor de rețea și modem care asigură accesul atât la Local Area Network [N. T.: rețea locală] (de exemplu, intranetul societăților), cât și la Wide Area Network (de exemplu, internetul). În principal, se solicită Curții să se pronunțe dacă aceste produse trebuie să fie supuse taxelor vamale ca mașini de prelucrare a datelor (calculatoare personale) (poziția 8471) sau ca aparate pentru telecomunicații (poziția 8517). Ceea ce este important în această cauză este faptul dacă produsele în discuție îndeplinesc o „funcție proprie”.

2. În ceea ce privește clasificarea tarifară a produselor electronice (în special de tehnologia informației), se pare că subzistă o largă varietate de opinii divergente. Nu este pentru prima dată când Curtea a fost sesizată cu astfel de probleme(2). De fapt, Curtea a statuat deja cu privire la anumite aspecte ale acestei problematici. Astfel, am putea menționa în special cauzele Peacock și Cabletron(3). Totuși, astfel cum vom arăta în continuare, considerăm că o aplicare prea strictă a acestei jurisprudențe a Curții într‑o cauză cum este cea de față ar putea contraveni scopului clasificării tarifare.

I – Cadrul juridic

3. Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun(4) a stabilit în Anexa I o nomenclatură pentru mărfuri intitulată „Nomenclatura combinată” (denumită în continuare „NC”), care se întemeiază pe Sistemul armonizat de denumire și de codificare a mărfurilor (denumit în continuare „SA”)(5). Versiunea NC în vigoare la data faptelor care se află la originea litigiului din acțiunea principală este cea modificată prin Regulamentul (CE) nr. 3009/95(6) al Comisiei, aplicabil începând cu data de 1 ianuarie 1996.

4. Secțiunea XVI(7)a Anexei I include capitolele 84 și 85(8), care sunt relevante în prezenta cauză. Poziția 8471 a NC se referă la: „Mașini automate de prelucrare a datelor și unități ale acestora; cititoare magnetice sau optice, mașini pentru transpunerea datelor pe suport sub formă codificată și mașini de prelucrare a acestor date, nedenumite și necuprinse în altă parte”. Pe de altă parte, poziția 8517 a NC are următorul cuprins: „Aparate electrice pentru telefonie sau telegrafie prin fir, inclusiv aparatele telefonice pentru telefonie prin fir, dotate cu receptor CORDLESS (fără fir) și aparate pentru telecomunicații prin curent purtător sau pentru telecomunicații numerice (digitale); videofoane”(9).

5. Regulile generale de interpretare a Nomenclaturii combinate (denumite în continuare „reguli generale de interpretare” sau „reguli generale”(10)), care sunt prevăzute în prima parte a titlului I, la litera A, dispun, prin altele, următoarele:

„3. Atunci când mărfurile ar putea fi clasificate la două sau mai multe poziții prin aplicarea regulii 2 (b) sau în orice alt caz, clasificarea se face după cum urmează:

(a) Poziția cea mai specifică trebuie să aibă prioritate față de pozițiile cu un domeniu de aplicare mai general. Cu toate acestea, în cazul în care două sau mai multe poziții se referă fiecare numai la o parte din materialele care compun un produs amestecat sau un articol compozit sau numai la o parte din articolele mărfurilor prezentate în seturi condiționate pentru vânzarea cu amănuntul, aceste poziții se consideră, în raport cu produsul sau cu articolul, la fel de specifice, chiar dacă una dintre poziții oferă o descriere mai precisă sau mai completă.

(b) Produsele amestecate, articolele compuse din materiale diferite sau constituite prin asamblarea unor articole diferite și mărfurile prezentate în seturi condiționate pentru vânzarea cu amănuntul, care nu pot fi clasificate prin aplicarea regulii 3 (a), se clasifică după materialul sau articolul care le conferă caracterul esențial, în cazul în care este posibilă efectuarea acestei determinări.

(c) În cazul în care regulile 3 (a) și 3 (b) nu permit efectuarea clasificării, marfa se clasifică la poziția cu numărul cel mai mare dintre cele susceptibile a fi luate în considerare.

4. Mărfurile care nu pot fi clasificate prin aplicarea regulilor anterioare se clasifică la poziția corespunzătoare mărfurilor celor mai asemănătoare.” [traducere neoficială]

6. Nota 3 din Secțiunea XVI și nota 5 din capitolul 84 ale NC prevăd următoarele:

„3. Cu excepția cazului în care există dispoziții contrare, combinațiile de mașini de tipuri diferite destinate să funcționeze împreună și care constituie un singur corp, precum și mașinile proiectate pentru a asigura două sau mai multe funcții diferite, alternative sau complementare, se clasifică după funcția principală care caracterizează ansamblul.”

„5. A. În sensul poziției 8471, prin denumirea de «mașini automate de procesare a datelor» se înțelege:

[…]

B. Mașinile automate de prelucrare a datelor pot să se prezinte sub formă de sisteme care conțin un număr variabil de unități distincte. Sub rezerva dispozițiilor alineatului E de mai jos, se consideră ca făcând parte dintr‑un sistem de prelucrare automată a datelor orice unitate care îndeplinește simultan următoarele condiții:

(a) să fie de tipul celor utilizate exclusiv sau în principal într‑un sistem automat de prelucrare a datelor;

(b) să fie conectabilă la unitatea centrală de prelucrare fie direct, fie prin intermediul uneia sau mai multor unități și

C. Prezentate separat, unitățile mașinilor automate de prelucrare a datelor se clasifică la poziția 8471.

[…]

E. Mașinile care îndeplinesc o funcție proprie, alta decât prelucrarea datelor, și care încorporează o mașină automată de prelucrare a datelor sau care lucrează în legătură cu o astfel de mașină, se clasifică la pozițiile corespunzătoare funcției lor respective sau, în absența acesteia, la o poziție reziduală.” [traducere neoficială]

7. Organizația Mondială a Vămilor (denumită în continuare „OMV”) include un Comitet al Sistemului armonizat (denumit în continuare „Comitetul SA”), în cadrul căruia Comunitatea Europeană, în calitate de parte la Convenția privind Sistemul armonizat, este reprezentată de Comisia Europeană (denumită în continuare „Comisia”). Comitetul SA are, printre altele, rolul de a propune modificări ale SA și de a pregăti notele explicative cu privire la acesta, de a emite avize cu privire la clasificare și alte puncte de vedere referitoare la interpretarea SA, precum și de a formula recomandări în vederea asigurării unei interpretări și unei aplicări uniforme a SA(11). De asemenea, Comisia elaborează note explicative cu privire la NC, care le completează pe cele ale SA.

II – Situația de fapt, procedura și întrebările preliminare

8. Această cauză privește plăcile de rețea și modem combinate PCMCIA, de tipul OC 2232 și OC 3232, destinate să fie introduse în calculatoare portabile (denumite în continuare „GoCards”, „produsele” sau „plăci combinate”), importate de Olicom A/S (denumită în continuare „Olicom”) în perioada 1996-1999(12). Fiecare GoCard este dotată cu o interfață PC, conform standardului PCMCIA. Aceste plăci de rețea sunt „combinate”, în sensul că fiecare are atât o interfață LAN, cât și o interfață WAN (modem), care permite unui computer să comunice cu alte computere din cadrul unei rețele(13). Prin urmare, există o unitate care primește, procesează și transmite datele dintr‑un computer la alte computere din aceeași rețea. NC se referă la „mașini automate de procesare a datelor” în general, iar nu la „computere” sau la „PC‑uri”. În același sens sunt și prevederile SA. De aceea, în cadrul prezentelor concluzii, vom face referire la acest termen tehnic.

9. Din decizia de trimitere rezultă că aceste plăci combinate (GoCards), fiind rezultatul dezvoltării de produse LAN pure, sunt concepute de așa natură încât funcția WAN (modem) nu poate funcționa fără funcția LAN („Token Ring”), aceasta din urmă rămânând totuși operațională chiar dacă funcția WAN nu este folosită(14).

10. Olicom, o societate daneză, a clasificat echipamentele pentru rețele informatice pe care le‑a importat, în special produsele de tip GoCards care constituie obiectul litigiului din acțiunea principală, la categoria mașini automate de prelucrare de datelor, poziția 8473/71 din Nomenclatura combinată. Societatea a importat de asemenea GoCards prevăzute doar cu funcția LAN, pe care le‑a clasificat tot la poziția 8471. Comisia a adoptat două regulamente, nr. 1638/94(15) și nr. 1165/95(16), potrivit cărora echipamentele LAN produse ca adaptoare, adaptoare de legătură, emițătoare‑receptoare și plăci adaptoare se clasificau la poziția 8517 din NC, nu la poziția 8471, conducând astfel la ridicarea nivelului taxelor vamale care trebuiau plătite. Prin Decizia din 16 martie 1999, Told- og Skatteregion Helsingør (autoritatea regionalã competentã în materia taxelor și drepturilor vamale), a procedat la recuperarea a posteriori a taxelor vamale datorate de Olicom cu privire la GoCards. La 16 iunie 1999, Olicom a formulat o contestație împotriva acestei decizii.

11. Totuși, în Hotărârea Cabletron, Curtea a declarat cele două regulamente ale Comisiei, anterior menționate, ca lipsite de validitate în ceea ce privește clasificarea tarifară a adaptoarelor, a adaptoarelor de legătură, a emițătoare‑receptoarelor și a plăcilor adaptoare. Ca urmare a acestei hotărâri, Comisia a adoptat linii directoare privind gama de produse și rambursarea drepturilor în cauza respectivă(17). În consecință, autoritățile au restituit taxele vamale aferente plăcilor de rețea care îndeplineau exclusiv funcția LAN, considerând însă că GoCards care îndeplineau atât funcția LAN, cât și funcția WAN trebuiau clasificate ca produse WAN. După epuizarea căilor de atac administrative, la 14 aprilie 2003, litigiul având ca obiect clasificarea GoCards a fost adus în fața Østre Landsret.

12. La 11 noiembrie 2004, Comitetul codului vamal s‑a reunit pentru a asculta opinia Olicom. La 10 ianuarie 2005, acesta a emis un aviz conform căruia plăcile combinate care constituie obiectul acțiunii principale ar trebui să fie clasificate la poziția 8517 din NC. Comitetul și‑a întemeiat avizul pe considerentul că produsele în cauză nu aveau o funcție principală(18).

13. Prin Ordonanța din 9 martie 2006, Østre Landsret (Camera a 15-a, Curtea Regionalã de Est, Copenhaga) a hotãrât sã suspende judecata cauzei și să adreseze Curții următoarele întrebări preliminare:

„1. Anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun, astfel cum a fost modificată prin Regulamentul (CE) nr. 3009/95 al Comisiei, trebuie interpretată în sensul că plăcile de rețea și modem combinate, cum sunt cele în discuție în acțiunea principală, trebuie clasificate în vederea aplicării taxelor vamale, ulterior datei de 1 ianuarie 1996, ca mașini de prelucrare a datelor, la poziția 8471, sau ca aparate de telecomunicații, la poziția 8517?

În această privință, se solicită Curții să se pronunțe cu privire la problema dacă noțiunea de „funcție proprie”, care este menționată la nota 5 E din capitolul 84 al Nomenclaturii combinate, în versiunea Regulamentului nr. 3009/95, trebuie interpretată în sensul că produsele avute în vedere trebuie clasificate la o altă poziție decât poziția 8471, ținând cont de existența unei funcții «WAN», sau clasificarea la o altă poziție decât poziția 8471 este subordonată în mod necesar condiției ca funcția «WAN» să poată funcționa independent de o mașină automată de prelucrare a datelor.

2. În măsura în care consideră că funcția WAN a unei plăci de rețea și modem combinate constituie o funcție proprie, se solicită Curții să se pronunțe dacă prezintă relevanță, în scopul clasificării tarifare, ca funcția principală a produsului să poată fi considerată funcția LAN.”

III – Cu privire la fond

A – Argumentele părților

14. Astfel cum reiese din decizia de trimitere, Olicom (reclamantă în acțiunea principală) susține că produsele în cauză ar trebui clasificate la poziția 8471, ca mașini automate de prelucrare a datelor, având în vedere faptul că acestea nu îndeplinesc nicio „funcție proprie”. Dacă părțile sunt de acord că trei dintre cele patru condiții prevăzute în Hotărârea Cabletron(19) sunt îndeplinite, acestea au opinii diferite cu privire la întrunirea celei de a patra condiții: „4. echipamentul nu este dotat cu nicio funcție pe care ar putea să o îndeplinească fără ajutorul unei mașini automate de prelucrare a datelor”. Potrivit Hotărârilor Cabletron și Peacock(20), aparatele de comunicații care se prezintă, de exemplu, sub forma unor plăci de rețea, implică existența unei mașini automate de prelucrare a datelor în scopul îndeplinirii unei funcții(21) – spre deosebire, de exemplu, de telefonul mobil, care îndeplinește în mod independent o funcție de comunicații –. atrăgând astfel clasificarea la poziția 8471(22). În orice caz, Olicom este de părere că poziția 8471 ar trebui totuși să se aplice, având în vedere principala funcție a produselor în cauză (LAN), acestea nefiind decât rezultatul unei simple „dezvoltări” a unor produse LAN pure. Olicom nu este de acord cu concluziile exprimate în avizul emis de Comitetul codului vamal.

15. Skatteministeriet (pârâtul în acțiunea principală) și Comisia susțin, în esență, că produsele în litigiu trebuie să fie clasificate la poziția 8517, datorită faptului că îndeplinesc o funcție proprie. Nota 5 E din capitolul 84 împiedică clasificarea acestora la poziția 8471, deoarece produsele, având încorporat un modem, sunt capabile să stabilească comunicații de date independent de o mașină automată de prelucrare a datelor. Prin conectarea fizică a plăcilor de rețea la o mașină automată de prelucrare a datelor nu înseamnă că acestea nu pot îndeplini o funcție proprie prin ele însele, din moment ce funcția WAN nu este dependentă de o mașină automată de prelucrare a datelor și de funcțiile acesteia. Atât Skatteministeriet, cât și Comisia(23) susțin că cea de a patra condiție prevăzută în Hotărârea Cabletron nu este îndeplinită.

B – Cu privire la prima întrebare

16. Prin intermediul primei întrebări, instanța de trimitere urmărește, în esență, să afle dacă plăcile combinate trebuie clasificate la poziția 8471 sau la poziția 8517 din NC, în varianta modificată prin Regulamentul nr. 3009/95. Vom începe totuși prin a face referire la unele dintre hotărârile Curții relevante în materie.

17. Astfel cum a statuat Curtea în mod constant, în interesul securității juridice și al facilitării controalelor, criteriul decisiv pentru clasificarea tarifară a mărfurilor trebuie căutat, în general, în caracteristicile și în proprietățile lor obiective, astfel cum au fost definite în formularea poziției aferente din Nomenclatura combinată(24).

18. În Hotărârea Peacock, Curtea a decis că, în perioada iulie 1990-mai 1995, plăcile de rețea (LAN) destinate a fi utilizate în mașini automate de prelucrare a datelor trebuiau clasificate la poziția 8471, ca unități ale acestui tip de mașini(25), în timp ce în Hotărârea Cabletron(26), aceasta a confirmat, în esență, că echipamentul de rețea (LAN), în special plăcile de rețea, trebuie clasificat la poziția 8471 din NC, atât înainte, cât și după 1 ianuarie 1996.

19. În Hotărârea CBA Computer(27), Curtea a statuat că plăcile de sunet ce formau obiectul respectivei cauze(28) nu îndeplineau nicio funcție proprie și trebuiau clasificate la poziția 8471 din NC. Ulterior, în Hotărârea Jacob Meijer(29), Curtea a confirmat faptul că plăcile de sunet nu trebuie clasificate la poziția 8543, care se referă doar la mașinile electrice și la aparatele care au o funcție individuală. Dimpotrivă, în Hotărârea Ikegami(30), Curtea a decis că o mașină care înregistrează semnale emise de o cameră video, pe care le reproduce pe un ecran, după ce anterior le‑a comprimat, în scopuri de supraveghere video, îndeplinește o funcție proprie, alta decât cea de procesare a datelor în sensul notei 5 E din capitolul 84 al NC.

20. În Hotărârea Hewlett Packard(31), Tribunalul de Primă Instanță a statuat, printre altele, că „din nota 5 E rezultă în mod clar că tipul de mașină care este exclus de la aplicarea poziției 8471 reprezintă o entitate autonomă care execută o sarcină specifică, ce ar putea fi îndeplinită, chiar dacă pe o cale mai complicată, fără ajutorul unei mașini de prelucrare a datelor”(32). De asemenea, Tribunalul a decis că transmiterea datelor în interiorul unui sistem de procesare a datelor nu ar trebui considerată o funcție de telecomunicații(33).

21. Trebuie să subliniem faptul că, deși Curtea a statuat în numeroase cauze cu privire la clasificarea circuitelor electronice (aparate de tip LAN), aceasta nu s‑a pronunțat încă în materia echipamentelor WAN. Dacă în prezent din jurisprudența Curții reiese în mod clar că plăcile de rețea LAN se limitează la „a transmite și a recepționa date” sub o formă care poate fi utilizată de mașinile automate de prelucrare a datelor, fiind comparabile, din acest motiv, cu orice alt mijloc prin intermediul căruia o asemenea mașină primește ori transmite date (cu alte cuvinte, acestea nu au o funcție proprie), produsele din cauza de față sunt plăci de rețea și modem combinate.

22. Prin urmare, considerăm că ceea ce s‑a spus despre plăcile de rețea LAN nu se poate aplica prin analogie plăcilor de rețea care încorporează o funcție WAN, având în vedere că acestea din urmă trebuie nu doar „să transmită și să recepționeze date”, ci și „să convertească” astfel de date sau semnale. Într‑adevăr, aparatele de tip WAN trebuie să proceseze datele sau semnalele recepționate prin „modularea” și „demodularea” acestora (de unde rezultă și denumirea de „modem”) din forma analogică în forma digitală și invers, astfel încât acestea sunt, pe de o parte, transmisibile în rețeaua de telefonie (forma analogică) și, pe de altă parte, compatibile cu o mașină automată de prelucrare a datelor (forma digitală). Considerăm că argumentul Comisiei în această privință – că funcția WAN trebuie să fie considerată o funcție „alta decât procesarea datelor”, astfel cum am arătat la punctul precedent – este întemeiat.

23. Considerăm că, pe baza unor caracteristici obiective, funcția WAN (modem) intră într‑adevăr în domeniul telecomunicațiilor (adică la poziția 8517), iar nu în categoria echipamentelor de procesare a datelor (adică la poziția 8471). În plus, spre deosebire de aparatele LAN, cele WAN utilizează linii telefonice pentru comunicații. În acest sens, adăugăm faptul că produsele au fost deja aprobate pentru utilizarea într‑o rețea de telefonie și pot fi cu ușurință utilizate ca modem.

24. În consecință, concluzionăm că un aparat WAN – spre deosebire de un aparat care încorporează doar funcția LAN – execută o „funcție proprie”, deoarece datele transmise și recepționate de modem trebuie să fie inevitabil convertite din semnale pe care o mașină automată de prelucrare a datelor este capabilă să le proceseze în semnale transferabile prin intermediul liniilor telefonice și prin alte mijloace similare.

25. Acest aspect este confirmat de notele explicative privind Sistemul armonizat, care exclud în mod explicit clasificarea modemurilor la poziția 8471, incluzându‑le mai degrabă la poziția 8517(34). Clasificarea produselor la poziția 8517 a fost confirmată de asemenea de Comitetul codului vamal(35). În plus, Culegerea de avize cu privire la clasificare emise de Comitetul Sistemului armonizat(36), publicată de OMV, cuprinde lista numerică a avizelor de clasificare adoptate de OMV, stabilită potrivit ordinii pozițiilor și subpozițiilor SA. În această culegere se regăsește și următorul Aviz de clasificare din 13 noiembrie 1998:

„3. Cardul conceput să fie introdus într‑o mașină automată de prelucrare a datelor (tip „slot‑in card”) trebuie să fie clasificat la poziția 8517.50/3, deoarece acesta convertește semnalele digitale emise de o mașină automată de prelucrare a datelor în semnale analogice și invers, ceea ce permite conectarea cu o altă mașină de prelucrare a datelor prin intermediul unei linii telefonice. Acesta permite, de asemenea, unei mașini automate de prelucrare a datelor să transmită și să primească faxuri și mesaje prin poșta electronică, aceste operațiuni putând fi realizate chiar prin intermediul unui telefon celular (mobil)”(37). [traducere neoficială]

26. În plus, chiar dacă în cauza de față nu prezintă relevanță din punctul de vedere al aplicării ratione temporis, ultimele modificări ale NC (ca un rezultat al restructurării SA), care au intrat în vigoare la 1 ianuarie 2007 și care au adus modificări semnificative structurii capitolelor 84 și 85, susțin opinia noastră. În timp ce nota 5 E rămâne nemodificată, prin noua notă 5 D anumite produse sunt excluse de la clasificarea la poziția 8471. Acestea sunt, printre altele: „2) Aparatele pentru transmiterea sau recepționarea vocii, a imaginilor sau a altor date, inclusiv aparatele pentru comunicații într‑o rețea cu fir sau fără fir (cum ar fi o rețea locală sau externă)”(38). În același timp, poziția 8471 a fost modificată în sensul de a include următoarele: „aparate telefonice, inclusiv telefoane pentru rețele celulare sau pentru alte tipuri de rețele fără fir; alte aparate pentru transmiterea sau recepționarea vocii, a imaginilor sau a altor date, inclusiv aparatele pentru comunicații într‑o rețea cu fir sau fără fir (cum ar fi o rețea locală sau externă)”(39).

27. Întrebările preliminare conțin afirmația potrivit căreia, în orice caz, produsele ar trebui să fie clasificate la poziția 8471, datorită faptului că funcția WAN nu ar putea să opereze independent de o mașină automată de prelucrare a datelor.

28. Nu suntem de acord cu această opinie. Astfel cum am arătat anterior, funcția WAN a produselor în cauză trebuie să fie interpretată din punct de vedere obiectiv ca fiind diferită de cea de procesare a datelor. Dacă criteriile atât de stricte menționate în Hotărârile Peacock și Cabletron(40) și în capitolele 84 și 85 ar fi interpretate de o manieră prea rigidă, atunci toate aparatele ar trebui clasificate ca mașini automate de prelucrare a datelor – chiar dacă acestea îndeplinesc funcții total diferite de cea de prelucrare a datelor – doar din considerentul că asemenea mașini funcționează prin conectare la o mașină automată de prelucrare a datelor, de exemplu, prin intermediul circuitelor electrice(41). În acest sens, trebuie să recunoaștem, alături de Comisie, că o astfel de interpretare ar lipsi complet de efecte nota 5 E din NC.

C – Cu privire la a doua întrebare

29. Prin intermediul celei de a doua întrebări, instanța de trimitere solicită Curții să răspundă – în ipoteza în care aceasta din urmă ar decide că funcția WAN a produselor reprezintă o funcție proprie – dacă prezintă relevanță, în scopul clasificării tarifare, ca funcția principală a produselor să poată fi considerată funcția LAN.

30. Olicom a susținut că, în orice caz, LAN este principala funcție a produselor și cea folosită de consumatori. În același timp, faptul că plăcile de rețea în cauză sunt special concepute pentru a fi utilizate în computere portabile arată, în opinia noastră, că ar putea fi posibil, datorită caracteristicilor obiective ale computerelor portabile și văzând scopul și utilizarea acestora, ca deseori numai funcția WAN să fie disponibilă (LAN fiind prin definiție „locală” și limitată, spre exemplu, la un birou sau la sediul unei societăți comerciale în general). Considerăm că de obicei se cumpără un computer portabil, iar nu un PC clasic, în primul rând datorită faptului că primul oferă flexibilitate și transportabilitate, ceea ce se reflectă în prețul mai ridicat, în puterea sa, în echipamentul său etc., în general inferioare.

31. Din ceea ce am arătat anterior cu privire la prima întrebare rezultă, în opinia noastră, că este suficient să spunem că – funcția WAN a produselor fiind o funcție proprie – este indiferent dacă funcția LAN poate sau nu să fie considerată ca fiind funcția lor principală.

32. În orice caz, contrar argumentului Olicom, apreciem că, în realitate, caracterul esențial al produselor ar trebui să fie mai degrabă funcția lor dublă (adică, faptul că acestea au simultan capacitatea LAN și WAN), care se reflectă de altfel în designul lor specific pentru calculatoarele portabile, în prețul lor etc. În plus, astfel cum am arătat anterior, Comitetul codului vamal a decis cu unanimitate de voturi (toate statele membre prezente) că este imposibil să se determine funcția principală a produselor în discuție în acțiunea principală(42).

33. Având în vedere tot ceea ce precedă, din moment ce nici regula generală 3 (a), nici regula generală 3 (b) nu sunt aplicabile în prezenta cauză (deoarece, în ceea ce privește prima regulă, pozițiile 8471 și 8517 au același grad de specificitate, iar referitor la cea de a doua regulă, ar fi trebuit să fie decisiv mai degrabă caracterul esențial – funcția dublă a plăcilor de rețea – decât funcția principală), considerăm că regulile generale 3 (c) (clasificarea la poziția ultimă în ordinea numerotării) și 6 sunt cele care determină clasificarea corectă a produselor la poziția 8517 din NC.

IV – Concluzie

34. Prin urmare, potrivit opiniei noastre, Curtea ar trebui sã rãspundã la întrebãrile preliminare adresate de Østre Landsret în prezenta cauzã dupã cum urmeazã:

„1) Anexa I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului din 23 iulie 1987 privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun, astfel cum a fost modificat prin Regulamentul (CE) nr. 3009/95 al Comisiei, trebuie să fie interpretată în sensul că plăcile de rețea și modem combinate, cum sunt cele în discuție în acțiunea principală, trebuie să fie supuse taxelor vamale, după 1 ianuarie 1996, ca aparate pentru telecomunicații, la poziția 8517.

Noțiunea de „funcție proprie” potrivit notei 5 E de la capitolul 84 din Nomenclatura combinată, astfel cum a fost modificată prin Regulamentul nr. 3009/95 al Comisiei, trebuie interpretată în sensul că produsele trebuie clasificate la o altă poziție decât poziția 8471 atunci când funcția WAN este prezentă, indiferent dacă funcția WAN poate opera sau nu independent de o mașină automată de prelucrare a datelor.

2) Din moment ce funcția WAN în cadrul plăcilor de rețea și modem combinate, cum sunt cele în discuție în acțiunea principală, este o funcție proprie, nu prezintă importanță pentru clasificarea tarifară dacă funcția LAN poate fi considerată funcția principală a produselor.”

1 – Limba originală: engleza.

2 – În anul 1999, în Concluziile prezentate în cauza Peacock (Hotărârea din 19 octombrie 2000, C‑339/98, Rec., p. I‑8947, punctul 13), avocatul general Jacobs constata că „dezvoltarea rețelelor locale (LAN) și convergența tehnologiei utilizate pentru transmiterea datelor informatice și a tehnologiei utilizate în telefonie au produs o anumită incertitudine cu privire la faptul de a ști unde trebuie plasată distincția între cele două tipuri de sisteme”.

3 – Hotărârea din 10 mai 2001, Cabletron (C‑463/98, Rec. p. I‑3495).

4 – JO 1987, L 256, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 4, p. 3.

5 – Sistemul armonizat de denumire și de codificare a mărfurilor, instituit prin Convenția internațională din 14 iunie 1983, aprobat în numele Comunității prin Decizia 87/369/CEE a Consiliului din 7 aprilie 1987 (JO L 198, p. 1, Ediție specială, 02/vol. 3, p. 199). NC a împrumutat de la acest sistem pozițiile și subpozițiile de șase cifre din SA, fiindu‑i specifice doar cea de a șaptea și cea de a opta cifră, care identifică subdiviziuni. Prin urmare, NC permite respectarea, în egală măsură, atât a exigențelor Tarifului vamal comun, cât și celor ale statisticilor referitoare la comerțul exterior al Comunității. La acestea se adaugă faptul că Anexa I este modificată în fiecare an, varianta modificată producându-și efectele începând cu data de 1 ianuarie.

6 – Regulamentul (CE) nr. 3009/95 al Comisiei din 22 decembrie 1995 de modificare a Anexei I la Regulamentul (CEE) nr. 2658/87 al Consiliului privind Nomenclatura tarifară și statistică și Tariful vamal comun (JO 1995, L 319, p. 1). Prin acest regulament al Comisiei s‑a realizat o modificare importantă a SA.

7 – Secțiunea XVI este intitulată: „Mașini și aparate […]”.

8 – Primul capitol privește: „Reactoarele nucleare, cazanele, mașinile […]”, iar cel de al doilea: „Mașinile, aparatele și materialele electrice […]”.

9 – Atât pozițiile din NC, cât și regulile de interpretare, în versiunea modificată prin Regulamentul nr. 3009/95 al Comisiei, citat la nota de subsol 6.

10 – Cele șase reguli generale de interpretare se aplică în ordine ierarhică (respectiv, regula generală 1 se aplică înaintea regulii generale 2, aceasta din urmă înaintea regulii generale 3, urmând a aplica aceeași ordine în continuare). Astfel, regula generală 1 este regula fundamentală, potrivit căreia: „Enunțul titlurilor secțiunilor, capitolelor sau subcapitolelor este considerat ca având numai o valoare indicativă, clasificarea [mărfurilor] considerându‑se legal determinată atunci când este în concordanță cu textul pozițiilor și notelor de secțiuni ori de capitole și, atunci când nu sunt contrare termenilor utilizați în acele poziții și note, potrivit următoarelor reguli”. Regula generală 6 prevede: „Clasificarea mărfurilor la subpozițiile unei aceleiași poziții se efectuează, în mod legal, cu respectarea termenilor acelor subpoziții și a notelor de subpoziții, precum și, mutatis mutandis, cu respectarea regulilor anterioare, înțelegând prin aceasta că nu pot fi comparate decât subpozițiile aflate pe același nivel. În sensul acestei reguli, se utilizează și notele de secțiuni și de capitole corespunzătoare, cu excepția cazului în care există dispoziții contrare”.

11 – Deși nu li se recunoaște forța juridică obligatorie, acestea sunt considerate în general ca având valoare indicativă. A se vedea Hotărârea din 6 noiembrie 1997, LTM/FIRS (C‑201/96, Rec., p. I‑6147, punctul 17), și Hotărârea din 10 decembrie 1998, Glob‑Sped (C‑328/97, Rec., p. I‑8357, punctul 26), precum și jurisprudența citată în aceste hotărâri.

12 – Denumirea completă a primului model este „GoCard 2232 Eth/Modem 336 PC Card”, iar denumirea celui de al doilea model este „GoCard 3232 TRN/Modem 336 PC Card”. „Eth” și „TRN” semnifică: „Ethernet” și „Token Ring”, care reprezentau, la data la care plăcile de rețea erau comercializate, cele două tehnologii dominante în materie de comunicații de tip LAN.

13 – PCMCIA înseamnă „Personal Computer Memory Card Industry Association” [N. T.: „Asociația producătorilor de carduri de memorie pentru computere”]. Orice GoCard poate fi introdusă cu ușurință într‑un PC portabil (compatibil cu acest standard), în fante special prevăzute în acest scop. Echipamentul LAN, astfel cum indică însăși denumirea, este destinat pentru comunicații locale, spre exemplu, un echipament intranet. Echipamentul WAN este destinat comunicațiilor la distanță mare și, prin urmare, este conceput pentru rețelele externe, în special internetul. Specificațiile produselor adaugă: „capacitatea modemului permite utilizatorilor, atunci când călătoresc sau lucrează acasă, să se conecteze la computerul sursă (server) pentru a avea acces la fișiere de date, la poșta electronică, la forumul electronic și la serviciile publice fie prin intermediul rețelei publice de telefonie, fie printr‑un telefon mobil analogic.”

14 ‑ Pentru informații și explicații suplimentare cu privire la plăcile de rețea ca atare, la funcția WAN sau LAN, precum și la contextul general, facem referire la Hotărârile Peacock și Cabletron, care vizează plăcile de rețea LAN și echipamentele LAN. A se vedea în special Concluziile avocatului general Jacobs prezentate în cauza Peacock, citată la nota de subsol 2, de exemplu, punctele 10-18, 39 și 40, precum și, într‑o anumită măsură, Concluziile sale prezentate în cauza Cabletron, citată la nota de subsol 3, punctele 3-10.

15 ‑ Regulamentul (CE) nr. 1638/94 al Comisiei din 5 iulie 1994 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată (JO 1994, L 172, p. 5, Ediție specială, 02/vol. 6, p.154).

16 ‑ Regulamentul (CE) nr. 1165/95 al Comisiei din 23 mai 1995 privind clasificarea anumitor mărfuri în Nomenclatura combinată (JO 1995, L 117, p. 15, Ediție specială, 02/vol. 8, p.11).

17 ‑ Comunicarea Comisiei din 12 februarie 2002 (TAXUD/1666/2002), intitulată „Liniile directoare cu privire la gama de produse și restituirea taxelor vamale în Hotărârea C‑463/98 (Cabletron)”.

18 ‑ Din decizia de trimitere reiese că Avizul Comitetului codului vamal se întemeia pe o teză eronată, conform căreia părțile fuseseră de acord că funcția WAN în litigiu constituia o funcție proprie telefoniei prin cablu. Comisia a respins însă acest argument, pe care l‑a considerat ca fiind o neînțelegere: nu se poate deduce din Avizul Comitetului că părțile au fost de acord că „modemul” reprezenta o „funcție proprie” în sensul notei 5 E a NC. Dacă respectivul comitet ar fi concluzionat astfel, atunci întreaga cauză ar fi fost lipsită de sens, pentru că tocmai acesta este aspectul cu privire la care părțile au opinii diferite.

19 ‑ Citată la nota de subsol 3, punctul 17. În baza acestor patru condiții, Curtea a statuat, în esență, care sunt situațiile în care plăcile de rețea trebuie clasificate la poziția 8471, ca mașini automate de prelucrare a datelor.

20 ‑ Citată la nota de subsol 2, punctul 16.

21 ‑ Datorită faptului că o mașină automată de prelucrare a datelor transmite produselor curentul electric, instrucțiunile, precum și datele necesare pentru funcționarea acestora, produsele nu pot funcționa fără ajutorul unei mașini automate de prelucrare a datelor (PC) și fără un program adecvat (driver). Atât LAN, cât și WAN necesită ca produsele să fie conectate fizic la o mașină automată de prelucrare a datelor.

22 ‑ Având în vedere că singurul scop al produselor este acela de a realiza transmiterea datelor între mașinile automate de prelucrare a datelor, potrivit jurisprudenței, nu se poate interpreta că acestea au o „funcție proprie”, în sensul notei 5 E; în această privință, funcția de modem nu poate schimba situația. Funcțiile LAN și WAN sunt asemănătoare în măsura în care ambele transmit și recepționează date între mașini automate de prelucrare a datelor în interiorul unei rețele, cu singura diferență că prima acoperă rețelele locale, pe când cea de a doua, rețelele externe, în special internetul.

23 Liniile directoare ale Comisiei, citate anterior, statuează în sensul că, dacă cele patru condiții nu sunt întrunite cumulativ, produsele trebuie clasificate la o altă poziție decât poziția 8471, cel mai probabil la poziția 8517 [adăugând că 1) o funcție proprie există atunci când produsul este capabil să asigure comunicațiile între rețelele informatice prin liniile telefonice sau utilizând tehnologiile de telecomunicații și că 2) modemurile, inclusiv cele digitale, precum și produsele care încorporează orice tip de modem sunt întotdeauna clasificate la poziția 8517 din SA].

24 ‑ A se vedea, de exemplu, Hotărârea din 17 martie 2005, Ikegami (C‑467/03, Rec., p. I‑2389, punctul 17), și Hotărârea Peacock, citată la nota de subsol 2, punctul 9, precum și jurisprudența citată.

25 ‑ Citată la nota de subsol 2. În special, plăcile de rețea (LAN) sunt destinate exclusiv mașinilor automate de prelucrare a datelor, sunt conectate în mod direct la acestea, iar funcția lor este aceea de a transmite și de a recepționa date într‑o formă utilizabilă de aceste mașini.

26 ‑ Citată la nota de subsol 3, punctul 27. Remarcăm faptul că, deși unul dintre cele 58 de tipuri de echipament vizate de Hotărârea Cabletron era destinat și pentru WAN, Curtea a considerat în acea cauză că toate aceste tipuri de aparate erau concepute pentru a conecta computere funcționând în sistem LAN.

27 ‑ Hotărârea din 7 iunie 2001, CBA Computer (C‑479/99, Rec., p. I‑4391, punctele 21-28).

28 ‑ Definite ca „circuite electronice compuse care permit mașinilor automate de prelucrare a datelor și unităților acestora să prelucreze semnalele sonore”.

29 ‑ Hotărârea din 7 iulie 2005, Jacob Meijer și Eagle International Freight (C‑304/04 și C‑305/04, Rec., p. I‑6251).

30 ‑ Citată la nota de subsol 24.

31 ‑ Hotărârea din 13 februarie 2001, Hewlett Packard France și Hewlett Packard Europe/Comisia (T‑133/98 și T‑134/98, Rec., p. II‑613).

32 ‑ Ibidem, punctul 39 al hotărârii. Tribunalul a apreciat totodată că niciunul dintre aceste produse (pentru rețelele LAN) nu este capabil să execute o funcție independent de o mașină automată de prelucrare a datelor sau de un sistem complet.

33 ‑ Ibidem, punctul 42 al hotărârii.

34 ‑ Secțiunea XVI, partea a IV‑a, intitulată „Aparate pentru telecomunicații prin curent purtător sau pentru telecomunicații digitale”, prevede următoarele: „Aceste sisteme se bazează pe modularea unui curent electric purtător sau a unui fascicul luminos prin semnale analogice sau digitale [și] sunt folosite pentru transmiterea oricărui tip de informații (caractere, grafice, imagini sau alte date, etc.). Acestea includ: […] B) Modulatoare‑demodulatoare combinate (modemuri)” (versiunea din februarie 2004, p. 1654).

35 ‑ Chiar dacă, pe de o parte, a constatat că avizele Comitetului codului vamal nu au forță juridică obligatorie, pe de altă parte, Curtea a reținut că acestea „constituie mijloace importante pentru asigurarea unei aplicări uniforme a Codului Vamal de autoritățile vamale ale statelor membre și pot, ca atare, să fie considerate mijloace valabile pentru interpretarea codului menționat” (Hotărârea din 11 mai 2006, Friesland Coberco Dairy Foods, C‑11/05, Rec., p. I‑4285, punctul 39 și jurisprudența citată).

36 Organizația Mondială a Vămilor, Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor – Culegere de avize privind clasificarea, secțiunea XVI, poziția 8517.50, p. XVI/19 E (versiunea din februarie 2004).

37 ‑ Acesta se referă de asemenea la alte avize de clasificare la poziția 8517.50/1 privind aparatele destinate să realizeze conectarea unei mașini de prelucrare a datelor la o linie telefonică și la poziția 8517.50/2 privind aparatele care permit conectarea unei mașini de prelucrare a datelor la o linie telefonică prin intermediul ISDN [N. T.: „Integrated Services Digital Network” sau „rețea de servicii digitale integrate”], adăugând că regulile generale de interpretare 1 și 6 au fost aplicate.

38 ‑ Amendamente la Nomenclatura Combinată care figurează în anexă la Convenție, acceptate ca urmare a Recomandării din 26 iunie 2004 a Consiliului pentru Cooperare Vamală, Organizației Mondiale a Vămilor, Convenției Internaționale privind Sistemul armonizat de denumire și codificare a mărfurilor (Bruxelles, 14 iunie 1983), intrată în vigoare la 1 ianuarie 2007, p. 67.

39 ‑ Ibidem, p. 80

40 ‑ Care statuează, între altele, că produsele care nu îndeplinesc nicio funcție pe care nu ar putea să o execute fără ajutorul unei mașini automate de prelucrare a datelor trebuie clasificate la poziția 8471.

41 ‑ Atunci când avem în vedere progresul tehnologic (utilizarea generalizată a computerelor, a circuitelor electronice etc. într‑o varietate din ce în ce mai largă de produse), trebuie să adăugăm că acesta va cuprinde un procent de produse deloc de neglijat – ba dimpotrivă –, ceea ce nu face decât să sporească importanța problemei analizate.

42 ‑ Considerăm convingător Avizul Comitetului codului vamal în această cauză, în care s‑a reținut, pe baza caracteristicilor și argumentelor obiective, că produsele nu au o funcție principală. Concluziile acestuia au fost în sensul că produsele au două funcții distincte (LAN și WAN), neavând o funcție principală.